7,718 matches
-
atingerii unui obiectiv final îndepărtat în timp. Evaluările intermediare prin raportarea la aceste obiective vor întări corespunzător comportamentul elevilor; pentru elevii mici se pot stabili obiective mai apropiate decât pentru cei mai mari. 3. Utilitatea recompenselor și pedepselor. Prin internalizare, recompensa conduce la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corespunzător comportamentul elevilor; pentru elevii mici se pot stabili obiective mai apropiate decât pentru cei mai mari. 3. Utilitatea recompenselor și pedepselor. Prin internalizare, recompensa conduce la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decât pentru cei mai mari. 3. Utilitatea recompenselor și pedepselor. Prin internalizare, recompensa conduce la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se vor transforma în autoîntăriri eficiente (recompense interne) ale comportamentului valorizat pedagogic și social, putem spune că educația a condus elevul pe drumul auto-împlinirii sale. 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalitățiitc "6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalit\ții" Expectanța este probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită ori explicită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de profesori și să învețe? Ele ar putea fi împărțite în două mari grupe; a)motivația extrinsecă, atunci când elevul se încadrează în disciplina școlară, fără un interes direct pentru ceea ce se predă, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, îndeosebi morale: b) motivația intrinsecă, în cazul când învățarea, dobândirea de cunoștințe interesează în mod direct pe școlar. a) În cadrul motivației extrinseci există: 1. Dorința de afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru cristalizarea unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiective numai dacă sunt bine organizate și duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanți. b. Dacă activitățile menționate creează posibilitatea unor „combinări afective”, transferul este influent mai ales cu prilejul recompenselor, satisfacțiilor. Recompensa meritată este un factor deosebit de stimulator, satisfacția succesului dinamizează școlarul pentru a obține și alte rezultate bune; ea se transferă, treptat, și asupra disciplinei unde el a excelat. Un elev poate învăța la un obiect care nu-l
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor sentimente pozitive. Evident, ele îndeplinesc astfel de obiective numai dacă sunt bine organizate și duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanți. b. Dacă activitățile menționate creează posibilitatea unor „combinări afective”, transferul este influent mai ales cu prilejul recompenselor, satisfacțiilor. Recompensa meritată este un factor deosebit de stimulator, satisfacția succesului dinamizează școlarul pentru a obține și alte rezultate bune; ea se transferă, treptat, și asupra disciplinei unde el a excelat. Un elev poate învăța la un obiect care nu-l interesează dintr-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
următoare: unei psihologii diferențiale să-i corespundă o pedagogie individualizată” (1976, p. 100). Un alt aspect important al activității de înlăturare a eșecului școlar îl reprezintă crearea unor situații speciale de succes pentru elevii cu dificultăți școlare, deoarece succesele și recompensele dezvoltă inițiativele elevului și sporesc încrederea acestuia în propriile posibilități. Pentru aceasta este necesar ca profesorul să știe să dozeze în așa fel dificultățile sarcinilor propuse elevilor, încât aceștia să fie dispuși să le abordeze fără teamă și cu șanse
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Societatea modernă se caracterizează printr-o organizare socială riguroasă, în vederea obținerii eficienței maxime. Instituțiile și organizațiile structurează viața cotidiană a oamenilor, ordonează comportamentele individuale și colective, stabilesc norme de interacțiune socio-umană. Ele reduc incertitudinea vieții individuale, reglementează performanțele și instituie recompense. Dacă instituțiile sunt structuri relativ stabile de statusuri și roluri, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale indivizilor sau la îndeplinirea anumitor funcții sociale, organizațiile sunt definite ca sisteme de coordonare a activităților indivizilor pentru realizarea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceleași funcții de structurare și abordare, dar pun accentul pe atingerea țintei colective. Organizațiile se caracterizează prin următoarele trăsături: diviziunea sarcinilor, distribuirea rolurilor, un sistem de autoritate și un sistem de comunicare între membri, norme care reglează contribuția acestora și recompense pentru activități (Bernoux, 1985). Organizația este deci un instrument rațional, construit în funcție de scopurile celor ce au conceput-o. Ea generează raporturi de cooperare, de schimb, precum și conflicte între actorii sociali. Între instituții și organizații există o similaritate evidentă: „ambele oferă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
estetice pe care le manifestaseră înaintea alcătuirii grupurilor. El le-a cerut apoi să-și recompenseze colegii de grup, precum și pe cei din grupul celălalt pentru participarea la experiment, și a constatat că subiecții favorizau în mod evident, în acordarea recompenselor, pe membrii grupului lor. Tajfel a conchis că discriminarea între grupuri poate apărea în condițiile simplei categorizări, fără să fie necesar conflictul. Efectul acesta de favorizare a grupului de apartenență, bazat pe stabilirea de către individ a asemănărilor și deosebirilor în raport cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este percepută ca o trăsătură a persoanei; de aceea, ea nu poate fi influențată de acțiunea pedagogică. Dimpotrivă, efortul se poate schimba în timp, iar profesorul poate determina elevul să facă efortul de a realiza o sarcină școlară oarecare, folosind recompense și pedepse (prin pedeapsă nu înțelegem pedeapsă fizică, ci orice sancțiune negativă Ă de pildă dezaprobare, critică etc.). Ca atare, atribuirea la efort justifică întru totul rolul profesorului. Cel din urmă motiv este pus la îndoială de un autor precum
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunt mai puțin dotați, cei ce au depus mai mult efort sunt recompensați mai mult în caz de succes și sunt pedepsiți mai puțin în caz de eșec. Pe de altă parte, elevii slabi care vădesc o motivație deosebită primesc recompense mai mari decât elevii buni foarte motivați, iar elevii lipsiți de capacități notabile, ce nu depun eforturi sunt pedepsiți mai puțin decât cei foarte înzestrați, dar care nu se arată dispuși să facă eforturi pentru îndeplinirea sarcinilor de învățare. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce nu depun eforturi sunt pedepsiți mai puțin decât cei foarte înzestrați, dar care nu se arată dispuși să facă eforturi pentru îndeplinirea sarcinilor de învățare. De altminteri, este normal ca efortul să formeze într-o mai mare măsură obiectul recompenselor decât capacitatea. Efectul acesta privitor la atribuirile la efort pare să nu se manifeste decât atunci când profesorii explică succesul sau eșecul elevilor pe care-i cunosc. Dacă, într-o anchetă asupra stării învățământului, adresăm profesorilor întrebări despre cauzele reușitei și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au fost supuși la probe computerizate. Ea a manipulat sursa evaluării (factorul uman versus computer) și a confirmat că ambele tipuri de evaluare inhibă creativitatea probelor computerizate efectuate de copii. În plus, efectele inhibitorii au fost cauzate de sistemul de recompensă și de evaluare. Copiii de vârste mici au fost mai puțin afectați de efectul inhibitori decât copiii de vârste mai mari (între 7 și 13 ani). Howe (1992) a manipulat feedbackul evaluării computerizate și a comparat desenele grafice ale elevilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
demonstrează absența motivației intrinsece la indivizii creativi, ci explică implicațiile acesteia din perspectivă cognitivistă (Lazarus, 1991). În contextul studiului nostru, motivația intrinsecă reprezintă marca unei variabile dependente utile 4. Să reținem că Hennessey (1989) considera că sistemul de evaluare și recompensă are un rol inhibitor; afirmația contrazice rezultatele cercetărilor care au demonstrat că recompensele se corelează cu un nivel ridicat de originalitate și de dezvoltare a gândirii divergente (spre exemplu, Holman, Goetz și Baer, 1977; Moran și Liou, 1982; Ward, Kogan
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cognitivistă (Lazarus, 1991). În contextul studiului nostru, motivația intrinsecă reprezintă marca unei variabile dependente utile 4. Să reținem că Hennessey (1989) considera că sistemul de evaluare și recompensă are un rol inhibitor; afirmația contrazice rezultatele cercetărilor care au demonstrat că recompensele se corelează cu un nivel ridicat de originalitate și de dezvoltare a gândirii divergente (spre exemplu, Holman, Goetz și Baer, 1977; Moran și Liou, 1982; Ward, Kogan și Pankove, 1972), ceea ce ne îndreaptă spre tehnicile operaționale utilizate în cercetarea experimentală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
definire în termeni observabili (precum unicitatea) cu un mare grad de fidelitate și a corelației ei indubitabile cu originalitatea. Comportamentul inovator este unic și prin urmare original. Pryor, Hoag și O’Reilly (1969) au manipulat comportamentul inovator al delfinilor, oferind recompense pentru anumite manevre inovatoare de înot sau salturi executate în timpul unei ședințe de antrenament. Comportamentele inedite au fost permanent recompensate pe parcursul unei ședințe, fără a mai fi deloc recompensate în timpul altor ședințe. Drept rezultat, delfinii au început să dezvolte din ce în ce mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recompensate pe parcursul unei ședințe, fără a mai fi deloc recompensate în timpul altor ședințe. Drept rezultat, delfinii au început să dezvolte din ce în ce mai repede noile comportamente la fiecare nouă ședință. Epstein, Kirshnit, Lanza și Rubin (1984) au întrebuințat un sistem diferențiat de recompense în condiționarea porumbeilor pentru: a) împingerea unei cutii de dimensiuni reduse pe o suprafață colorată de pe podeaua camerei; b) cățărarea pe o cutie în scopul pigulirii unui obiect în formă de banană atârnat de o sfoară. Aceste comportamente au fost
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acestor funcții este în curs de elaborare. În prezent, contribuția cea mai semnificativă aparține studiilor operaționale ce implică subiecți umani asociate frecvent cu tipul de cercetare al lui Pryor și colaboratorii săi (1969) prin dependența lor față de sistemul diferențial de recompensă: recompensa pentru comportamentele inovatoare este acordată selectiv. Glover și Gary (1976), spre exemplu, au efectuat manipulări asupra recompensei, numărului de exerciții și instructajului oferit subiecților. În una dintre situații experimentale, copiii de clasele a patra și a cincea au avut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
funcții este în curs de elaborare. În prezent, contribuția cea mai semnificativă aparține studiilor operaționale ce implică subiecți umani asociate frecvent cu tipul de cercetare al lui Pryor și colaboratorii săi (1969) prin dependența lor față de sistemul diferențial de recompensă: recompensa pentru comportamentele inovatoare este acordată selectiv. Glover și Gary (1976), spre exemplu, au efectuat manipulări asupra recompensei, numărului de exerciții și instructajului oferit subiecților. În una dintre situații experimentale, copiii de clasele a patra și a cincea au avut la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiecți umani asociate frecvent cu tipul de cercetare al lui Pryor și colaboratorii săi (1969) prin dependența lor față de sistemul diferențial de recompensă: recompensa pentru comportamentele inovatoare este acordată selectiv. Glover și Gary (1976), spre exemplu, au efectuat manipulări asupra recompensei, numărului de exerciții și instructajului oferit subiecților. În una dintre situații experimentale, copiii de clasele a patra și a cincea au avut la dispoziție zece minute pentru a „enumera toate modurile de folosință” ale unui obiect, a cărui denumire fusese
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lucru trebuia selectat unul dintre cei patru factori. Grupurile urmau să-și concentreze atenția asupra factorului respectiv și trebuiau din nou să concureze cu restul grupurilor. Conform așteptărilor, în rezultatele obținute s-a înregistrat o creștere a fiecărui factor în urma recompensei corespunzătoare acestuia, în mod special în cazul factorului de elaborare (detaliile adăugate unei idei) și un nivel minim al factorului de originalitate (care desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]