7,235 matches
-
adevărate, democratice, poziție de pe care putem vorbi În Occident”. Una dintre cele mai eficiente organizații ale românilor din Paris a fost Fundația Universitară Carol I, creată la 8 decembrie 1950. Scopul inițial al acesteia a fost să prezerve și să reconstituie În exil cultura română În condițiile În care În țară cultura era supusă controlului de stat. În efortul de a coordona activitatea tuturor românilor, Fundația și-a recrutat colaboratori din toate zonele În care se aflau români. Activitatea Fundației a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
America de acum, pînă la America socotită că nu mai trebuie să fie a tuturor, prin urmare America viitorului, sînt foarte mari deosebiri”. Asemenea precizări sînt necesare cuiva interesat de evoluția comunității românești transoceanice, a cărei istorie nu poate fi reconstituită fără a se avea În vedere realitățile americane și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din veacul XX. Încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În România. CÎteodată, chiar și unii dintre cei care obținuseră cetățenia americană s-au Întors de unde au plecat cîndva. Pentru un timp, emigrația În America a fost mai liberalizată și de aceea este mult mai greu, dacă nu imposibil, de reconstituit, azi, un tablou statistic. CÎnd SUA și Canada au adoptat o legislație specială a imigrării, românii din Transilvania, Banat și Bucovina au fost Înregistrați după țara care le eliberase pașaportul. Și, În mod sigur, niciodată nu au fost Înregistrați absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost definit și ca o ființă care fabulează, nu putem să nu ținem cont de documente. Mărturiile pe care le vom avea din aceste arhive, oricît de multe, vor reprezenta, din nefericire, doar dintele dinozaurului, de la care plecînd istoricii vor reconstitui, asemenea lui Cuvier, dinozaurul Întreg. Slujitorilor muzei Clio le-a fost făcut reproșul că nu se mai interesează de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați În seama etnologilor și sociologilor. În Antichitate istoria a fost la Începuturile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de arhivă. Cartea Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, intenționează să abordeze fenomenul rezistenței dintr-o perspectiva nouă pentru istoriografia românească, și anume din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atît firul evenimentelor (care, de altfel, au fost tratate Într-o altă lucrare, a Ioanei Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu. Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției, Editura Vremea, București, 1997) cît să descopere și să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În condiții-limită, ei ne oferă prilejul unui veritabil experiment psihologic. Autoarea alege cinci dintre ei cu profiluri psihologice diferite: colonelul Arsenescu (liderul), Toma Arnăuțoiu (democratul), Maria Plop (femeia), Ion Chirca (nonconformistul), Ion Marinescu (violentul). Prin ei, Aurora Liiceanu intenționează să reconstituie tipurile de socializare, precum și raporturile de putere și prestigiu din cadrul grupului. Profilurile psihologice sînt refăcute după declarațiile de la anchetă, după mărturiile celor care le-au fost alături În munți, precum și ale celor care i-au Întîlnit Întîmplător În acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stare de fapt. Totuși, vizitele intervenite În timp, corespondența, schimburile de publicații, eventualele manifestări culturale etc. nu au fost În măsură să suplinească lipsa unei istorii a comunității românești din SUA. A fost nevoie de efortul unor studioși care au reconstituit, În demersuri secvențiale ori Încercări monografico-tematice, istoria românilor ce și-au Însușit o nouă identitate, devenind astfel români americani. Dintre cei care s-au afirmat În această direcție amintim pe Aurel Sasu, Vladimir F. Wertsman, Alexandra Roceric, Eugene S. Raica
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
puțin lipsiți de o perspectivă asupra timpurilor. Vocea lor se dovedește convingătoare individual și colectiv pentru societate, imprimînd evenimentelor o dimensiune subiectivă și personală. Apar astfel adevărate probe În sens juridic despre un timp cunoscut direct și care poate fi reconstituit grație acestor fragmente personale. Persoanele alese pentru interviu sînt de o largă reprezentativitate socială, politică și etnică: un deținut politic, membri ai Partidului Comunist Român, o călugăriță, un inginer tehnolog, fost director de fabrică, un ungur, o săsoaică deportată, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
izvoarelor istorice propriu-zise, cît și În raport cu lucrările altor istorici, istoricul trebuie să dispună de un spirit critic care să-i Îngăduie să deceleze diferitele «straturi» ale informațiilor respective” (pp. 72-73). Și, chiar și atunci cînd un istoric se mulțumește să reconstituie faptele cît se poate de singulare ale unui om politic, el tot folosește unele presupoziții nu neapărat explicite despre psihologia oamenilor politici sau despre regulile de funcționare a organizațiilor politice. Rămîne de văzut Însă care este calitatea acestor presupoziții, concepte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
expresia armoniei clasice ori folclorice. A publicat și literatură pentru copii. Astfel, Orarul păstrăvului și al mierlei (1982) este un roman al mărturisirii autobiografice, care uzează, într-o manieră accesibilă, de liric și poematic. Scriitorul recompune pitorescul localității natale când reconstituie vârsta de aur, așezată sub zodia „păstrăvului și a mierlei”. Prin intensitatea retrăirii și insistența lirică prozatorul realizează o carte de atmosferă și o monografie poematică. Evocarea se oprește uneori asupra unor detalii de ordin lexical, folcloric și etnografic. SCRIERI
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
de originale. Un mare succes de public a cunoscut comedia 423, care s-a jucat, din 1892, unsprezece stagiuni la rând. Vodevilul În pragul scenei (publicat în 1894) își ia subiectul din viața intimă a actorilor. Alegoria 1848-1898 încearcă să reconstituie momente ale revoluției din Țara Românească. M. a scris și drame, ca de pildă Castel istoric. În colaborare cu Frédéric Damé produce o „dramă națională”, Hatmanul Drăgan (1880), a cărei muzică e compusă de George Stephănescu. Cu o acțiune desfășurată
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat-o în volumul Pașii vremii (1975). SCRIERI: Meleag
MALEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
și își află izbăvirea în moarte: „Dacă aș putea să mor în mine pentru a scăpa de mine”. Dacă în Moartea nimănui se aduce în fundal mediul sordid al mahalalelor, cu oameni declasați, supuși unor patimi morbide, Domnița Ralu Caragea reconstituie altă lume, vremuri demult apuse, trădând interesul pentru amănuntul istoric, ce se regăsește și în piesa de teatru Io, Ștefan Voievod. În 1957 a publicat în „Viața românească” un fragment din piesa de teatru în versuri Ovidiu la Tomis, în
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
ora opt (1981) s-a spus că este cartea cea mai reprezentativă pentru proza lui M., pentru faptul că „mizează... pe dubla funcție de explorare a prozei - în sens artistic și în sens moral”(Mircea Iorgulescu). Relațiile din cadrul raportului om-istorie sunt reconstituite aici într-o continuitate temporală corespunzând biografiei autorului în punctele sale esențiale. Despre clovni: dictatorul și artistul (1997) este o continuare la Anii de ucenicie... Textele de aici vorbesc despre formare ca deformare, despre scriitor în societatea totalitară, despre premiul
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
transpunerile din Tucidide (Războiul peloponeziac) și Seneca (Cercetări privitoare la natură) vor rămâne în manuscris. În lucrarea sa de referință, Figuri din Antichitatea clasică (I-II, 1929-1930), ca și în postuma Străini vestiți în luptele din Roma veche (1982), M. reconstituie portretele unor personalități ale lumii greco-latine pentru a contribui la promovarea clasicismului în România și familiarizarea marelui public cu universul Antichității. Bun cunoscător al epocii evocate, înzestrat cu intuiție istorică, cercetătorul preferă să confere un colorit viu expunerii, să întrebuințeze
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
unei fete de boier de prin anul 1855. Aici este consemnată o dramă - dragostea abia înmugurită dintre tânără și un baron german este curmată de îmbolnăvirea și moartea acestuia. Autoarea se străduiește să scrie în limbajul moldovenesc al epocii, să reconstituie mediul boieresc, menținând în prim-plan sensibilitățile și trăirile fetei. Formula epică aleasă face însă concesie gustului pentru senzaționalul romanțios, iar M.-M. pare să uite propria pledoarie pentru autenticitate. SCRIERI: Ada Lazu, București, 1911; ed. București, 1919; Natalița, București
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
are nevoie să le știe. Pentru un astronom, este ciudat să nu țină cont de declinația lunii, Însă, cum musonul este legat direct de acest parametru, el poate fi ușor folosit ca indiciu. Harta cognitivă a căpitanului Bugis poate fi reconstituită În formă scrisă, așa cum a făcut-o deja Ammarell, În scop de ilustrare, Însă membrii acestei comunități o Învață direct, printr-un proces informal de ucenicie. Având În vedere complexitatea fenomenului pe care Îl tratează, sistemul de evaluare și prognozare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
intim, acte, documente. El știe să selecteze datele semnificative, interpretându-le cu mijloacele criticii literare și sesizând conexiuni sau interdependențe nebănuite între ipostazele vieții și ale operei. Interesante sunt capitolele ce întreprind o paralelă între Emil Rebreanu și Apostol Bologa, reconstituie geneza și metamorfoza romanelor sau relevă raporturi între Liviu Rebreanu și cultura germană, toate aceste demersuri analitice și documentare distingându-se prin avansarea unor date și puncte de vedere noi, de certă valoare istorico-literară. Interesantă este, bunăoară, ideea unei proiecții
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
puncte de vedere noi, de certă valoare istorico-literară. Interesantă este, bunăoară, ideea unei proiecții autobiografice, oarecum paradoxală, a lui Liviu Rebreanu în Titu Herdelea. În sinteza Liviu Rebreanu în agora, construită predominant documentar, dar într-o manieră deloc aridă, I. reconstituie momente majore din existența lui Liviu Rebreanu, unele de intensă încordare, precum împrejurările acordării Premiului „Năsturel-Herescu” al Academiei Române pentru romanul Ion, în 1921, alegerea ca membru al Academiei Române în 1939, compunerea în trei variante succesive a discursului de recepție Lauda
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
ironică, viziunea spectaculară, carnavalescă, „metaforele obsedante”. Concomitent cu simbolismul, I. a studiat un alt curent, consacrându-i două cărți: Realismul în literatura română în secolul al XIX-lea (1975) și Proza realistă în secolul al XIX-lea (1978). Primul studiu reconstituie cadrul istorico-literar al apariției și expansiunii modalităților realiste, iar al doilea analizează, în descendența concluziilor de natură teoretică deduse din materialul cercetat anterior, producția literară a unor scriitori de niveluri artistice diferite, de la Ion Creangă, I.L. Caragiale și Ioan Slavici
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
coleg, Camil Petrescu. De altfel, acesta îl considera pe I., mai în glumă, mai în serios, propriul „grefier și arhivar pentru posteritate”. Ceea ce, într-o măsură, și ajunge să fie prin Camil Petrescu. Amintiri și comentarii (1968). Memorialistul izbutește să reconstituie, în pagini încălzite de flacăra unei amiciții absolute, uneori chiar cu accente de pledoarie (de pildă, polemica pe care o încearcă, peste timp, cu E. Lovinescu), existența deloc lină, adesea accidentată a autorului lui Danton. Sunt evocate debutul (luminat prin
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
literatura în totalitarism, scriitorul și cenzura (cu detalierea atentă a efectelor acesteia din urmă la nivelul intim al scriiturii), totalitarismul ceaușist (cu manifestările delirantului cult al conducătorului etc.), raporturile dintre ficțiunea literară și real, marasmul și absurdul vieții cotidiene. Scriitoarea reconstituie ficțional situații sufletești vagi, difuze, „criptice”, pe fond peisagistic montan ori din deltă (este aceasta o moștenire din propria creație lirică), construiește mici parabole, uneori frapante, cu trimiteri morale sau existențial-majore (prin narațiuni în general recuperabile și în ordine realistă
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
impuse de oficialitatea comunistă și servite de poet cu oarecare naivitate. Ulterior, în anii ’60, acesta își eliberează scrisul de insidiile vulgar-politizante și inaugurează o lirică de ținută, vădind talentul de a surprinde convingător universul cotidian, filtrat prin meditație și reconstituit într-o imagistică echilibrată, nespectaculoasă, ca în volumul de sonete Numai un flaut (1966). După o perioadă în care părea că se va consacra literaturii pentru copii, scriitorul „redebutează” convingător în 1974 cu o carte de eseuri, Alt container pentru
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
andrea, amforă, baghetă, balanță etc. până la zar, și în total apar câteva zeci de obiecte „micromonografiate” liber. E o descriere-investigație sub multiple unghiuri, într-o tonalitate colocvială, cu imaginație, sensibilitate și ingeniozitate - uneori nu fără clișee gazetărești -, civilizația umană fiind „reconstituită” plecând de la aceste obiecte așa-zis neînsemnate. În același timp, eseistul oferă o „cunoaștere de sine mediată de relația cu obiectele” (Doina Uricariu). Întreprinderea amintește întrucâtva - ca strategie a construcției - de (pseudo-)dicționarele lui Mircea Horia Simionescu. Alte eseuri, dintre
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
ca un jurnal al vieții de internat, punctând desfășurarea unui an școlar, ultimul petrecut de autor ca elev; o scriere-confesiune, marcată de stările și de trăirile unei sensibilități de adolescent. Tonul și ritmul sunt lejere, potrivite unei evocări resemnate. Sunt reconstituite secvențe dintr-o lume concentraționară și sufocantă, narațiunea translând spre analiză acuzatoare și spre un verdict necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și oferă imaginea în
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]