1,695 matches
-
fie abordată critic, ca să rămână instrument pentru cunoaștere și cercetare, • să aibă loc diversificarea metodelor de predare-învățare, pentru a evita transmiterea cunoașterii, pentru a realiza învățarea prin cercetare, construcție, • să se stabilească coerența între abordarea evoluției diferitelor discipline, regruparea lor, redefinirea ariilor curriculare. ► Paradigma curriculumului construit pe competențe aduce în prim plan un concept specific pedagogia integrării, utilizat intensiv și progresiv în Europa după 1990. Interesul major aici s-a manifestat în construirea de curricula orientate spre eficiența ulterioară socio-profesională, exprimat
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculum, fie prin modificarea celui precedent în profunzime a elementelor sale, fie construirea prin juxtapunerea a curricula existente, fie prin adaptare și negociere, fie prin selecționarea unui curriculum din mai multe oferite, fie prin combinare variată între ele). 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice Dacă formarea pentru o integrare socio-profesională reală eficace, eficientă devine o paradigmă prioritară pentru educația actuală, atunci și reconceperea curriculumului se reorientează către problematica precizării, adaptării, structurării, concretizării finalităților solicitate de-a lungul acesteia (atât în etapa
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de accent în instruirea clasică (unde domină predarea prin transmitere) aduce în prim plan o învățare care implică atitudine pozitivă și percepere adecvată a semnificațiilor ei, ca experiență, ca proces de cunoaștere bazat pe clădirea înțelegerii proprii. Astfel cere extinderea, redefinirea cunoștințelor și a cunoașterii în dinamica ei, cere o atenție sporită pentru noile obiective de natură formativă (capacități, competențe, atitudini), corespunzător cu crearea mediului, contextului pedagogic favorabil acestor activități, mai ales acum și diferențiate. Cercetări pedagogice variate completează mereu paleta
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare activă, de unde educatorul va suplimenta condițiile facilitatoare ale contextului pe care-l proiectează și în acest sens. Unii autori chiar consideră acest aspect ca fiind în centrul reformulării educației (Kleinbaum, 2005, pp. 164-165), unde trei condiții sunt esențiale: a) redefinirea sensului agentului-educat, a activității lui pentru realizarea progresului real după etapa clasică de pasivitate, a concepției despre sine, a găsirii de noi moduri de înțelegere, a afirmării experienței autonomiei, a apropierii de realitatea în care se va integra; b) descoperirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor, grafuri conceptuale, prototipuri pentru clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie, concasare, jocuri de creație, suprapunere, asociere, corelații intrași interdisciplinare, reducere a obstacolelor, redefinire, liste de idei sau de control, tabele de afișaj, exprimare în alt limbaj, descriere a problemei din diverse unghiuri de vedere, inventare de scenarii, căutare a celui mai adecvat titlu, căutare a unor însușiri comune, joc de rol, meditație, includere
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizate curent de către educator, dar acum în leadership repertoriul său solicită a fi îmbogățit, diversificat, pentru a transforma educatul în coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai ales a celor morale), • creșterea progresivă a performanțelor așteptate și posibil de atins, • redefinirea sarcinilor și punerea în mai multe situații, • anticiparea dificultăților, • pregătirea pentru învingerea dificultăților, prevenirea conflictelor, • antrenarea în realizarea evaluării formative și în formularea de decizii care ar rezulta pentru reglare, • dezbaterea situațiilor de rezolvare a sarcinilor în condiții date de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
statului. Două întrebări iau astfel naștere: (1) ce se înțelege prin interferențe textuale? și (2) prin folosirea căror metode și strategii încearcă postmodernismul să dezvăluie aceste interferențe textuale? Textualitatea este o temă comună în postmodernism. Ea apare în principal din redefinirea "textului" pe care o face Derrida (1974). Este important să clarificăm ce vrea Derrida să spună prin "text". El nu-i limitează înțelesul la literatură sau la domeniul ideilor, cum a fost perceput de unii în mod greșit, ci, mai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diferențiere a celor două modele culturale, sunt două concepte: destructurarea, respectiv restructurarea "categoriei individualului, cu precizarea că această restructurare presupune, evident, nu ignorarea, ci conștiința crizei moderniste a subiectului și încercarea soluționării ei, prin postmodernism, ceea ce va conduce la o redefinire a subiectului și la o nouă accepție a individualului, conceput nu ca o entitate izolată, ci ca sistem dinamic, nod structural de relații, prin care textura întregului sistem există"87. * Întreg periplul pe care l-am făcut pe parcursul acestor capitole
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
spre o viziune expresionist-simbolică a realității, a poeților aparținând așa-numitei "generații a războiului", Geo Dumitrescu și Ion Caraion, sau a unui poet ce ilustrează cu strălucire neomodernismul, pe latura sa fantast-vizionară, Emil Botta. De asemenea, un rol important în redefinirea lirismului românesc postbelic l-a avut mișcarea de avangardă, continuată mai ales în varianta sa suprarealistă, reprezentată de autori altfel, destul de diferiți ca formulă și viziune poetică. O primă încercare de redefinire a liricului, la sfârșitul epocii proletcultiste, o reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Emil Botta. De asemenea, un rol important în redefinirea lirismului românesc postbelic l-a avut mișcarea de avangardă, continuată mai ales în varianta sa suprarealistă, reprezentată de autori altfel, destul de diferiți ca formulă și viziune poetică. O primă încercare de redefinire a liricului, la sfârșitul epocii proletcultiste, o reprezintă mișcarea din jurul revistei "Steaua". Poeți precum A.E. Baconsky, Victor Felea, Aurel Rău, Aurel Gurghianu își propun și, în bună măsură, izbutesc să regăsească esența lirismului, refăcând legăturile brutal suspendate de dogmatismul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
metaforă particulară a universului Anei Blandiana, care capătă conotații distincte tocmai printr-o încercare de atribuire a ei cu semnificații metafizice. Modul nou de a traduce ploaia în termini personali, așa cum deconstrucția impune, este la Ana Blandiana un mod de redefinire a sinelui. Învelișul lingvistic al termenului, alcătuit din diftongi ascendenți, deschiși, semn al luminozității unui spirit înalt este legat de grupul consonantic surd pl, care creează o splendid imagine auditivă ce pare că redă sunetul ploii. Legătura indisolubilă între tinerețe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
includerea printre experimentele formaliste a unui “al treilea” Aragon sau a lui Bernard Noël. Nici vorbă că scrierile celor doi reflectează (la) condiția literaturii, dar noutatea demersului e Îndoielnică. Viart utilizează termenul estetică de fiecare dată cînd e vorba despre redefiniri, ulterior consacrate, ale romanului, dar trece sub tăcere implicațiile avute de unele, mai mult decît decît estetici, veritabile ideologii - cea textualistă, cu precădere - asupra poeticii. Pe de altă parte, dă dovadă de superficialitate atunci cînd tot estetica este chemată În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se mai poate vorbi de domnia legii. (Legea pare mai degrabă o doamnă frumoasă dar capricioasă.) Preluarea unei "cantități de iluzie" (necesară) în oricare ideal poate fi îndeplinită printr-o definire adecvată a idealului. Exemplul anterior dă seama de necesitatea redefinirii idealului și în direcția iluziei (a iluziei eficiente). Din această perspectivă, vânzătorii de idealuri (gânditorii) sunt cei mai mari iluzioniști, magia lor hipnotizând comunități întregi. Ciudat este că, cel mai adesea, trezirea dintr-o iluzie nu se poate face decât
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Ușa interzisă, p. 179) două forme de raportare a existenței la trecerea timpului (cu mențiunea că existența înglobează deja o raportare la timp): împlinirea și destrămarea. Cred că ele pot constitui fundamentele unei construcții axiologice. * Am avea nevoie de o redefinire a conceptului de artist (și, în mod subsecvent, poate chiar a celui de artă). O definiție care să-i prezinte rolul, să-i descrie intervenția esențială în câmpul "vederii" spirituale, deschiderea pe care o face către acest spațiu și curajul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Strategiile aflate la baza dezvoltării unor programe și servicii centrate pe problematica violenței domestice sunt determinate de tendințele actuale în politicile sociale interne și internaționale. Modelele de abordare a violenței domestice urmează două tendințe: 1. promovarea modelului drepturilor omului. 2. redefinirea violenței domestice ca problemă de sănătate publică. În baza primului model, serviciile și programele vor fi centrate pe intervenția imediată, în vederea tratării traumelor individuale și sociale create de violența domestică. Serviciile dezvoltate în acest context vor fi: a) Servicii de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cel de-al doilea psihanalist, mecanismele de apărare descrise de S. Freud reprezintă doar un „sistem primar” de satisfacere a trebuințelor frustrate; la un nivel „secundar” de evaluare găsim „iubirea de sine” și „vanitatea”, iar la un nivel „terțiar” întâlnim „redefinirea Eului” prin mijloace „autiste”, care constau în interpretarea deformată a realității în conformitate cu dorințele noastre. Privind-o în ansamblu și, totodată, în specificitatea ei, putem spune că „doctrina psihanalitică” nu reprezintă decât un mod unilateral de analiză și interpretare a dinamicii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cei „foarte săraci”, „săraci” și „mai puțin săraci” din cadrul unei comunități, identificarea de mecanisme prin care aceste categorii să-și exprime nevoile și să se implice în propria dezvoltare, multiplicarea categoriilor profesionale implicate în ciclul unui proiect de dezvoltare și redefinirea rolului acestora etc. etc. Anterior, gândirea în domeniul dezvoltării era, în primul rând, de natură economică, iar problematica subdezvoltării și a sărăciei era redusă de către agențiile de dezvoltare la întrebarea: „Unde să plasăm capitalul și cum să-l utilizăm?” (Nollan
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se prăbușesc, lucrurile se schimbă. Cu doar 30 de ani în urmă, lanțuri de magazine precum Woolworth sau Kmart păreau lipsite de concurență. Nimeni nu bănuia că va apărea un întreprinzător unic pe nume Sam Walton, care va contribui la redefinirea peisajului comerțului cu amănuntul, prin magazinele sale Wal-Mart. Alte companii-simbol aparent imbatabile precum Polaroid, IBM, Nortel sau Xerox au ajuns în situația de a-și apăra teritoriul. Standardele sociale și culturale ale mapamondului s-au modificat, după evenimente precum dezmembrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
acțiunile șefului într-un context acceptabil. Chiar dacă nu ești de acord cu el și îl antipatizezi, îți va fi mai ușor să-l ignori. în termeni simpli, recontextualizarea înseamnă să înveți să privești lucrurile dintr-o altă perspectivă și presupune redefinirea motivațiilor acțiunilor altcuiva în termeni pozitivi și mult mai ușor de acceptat. De exemplu, să presupunem că ai un șef care are obiceiul să-și bată joc de cei din jur. îți spui în sinea ta: „Ce ticălos arogant!”. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
revoluționarea ideilor are statutul de novum organum care să fundamenteze algoritmul baconian al unei instantia crucis aplicat reconstrucției științei economice. Chintesența acestei operații de reconstrucție ține nu atât de repoziționarea pieței în sistemul conceptual al Economiei, cât mai ales de redefinirea conținutului său. Necesitatea reconstrucției are legătură cu mișcarea subtilă în corpul științei economice, indiferent de încrâncenările comunității teoreticienilor. Această mișcare este atât una de consolidare a nivelurilor explicative ce marchează progresul cunoașterii în general, cât și una de adaptare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în tot felul de creații-ficțiune (producții literare, artistice etc.). Într-un fel, situația divinației este similară cu cea care a însoțit apariția modernității. "Din acest punct de vedere, trecerea la modernitate corespunde unei autonomizări a individului, "dezvrăjirii" lumii (care antrenează redefinirea sensului pe care îl dăm relațiilor sociale) și la apariția de noi mituri ale progresului, "mari povestiri" care vor dispărea la rândul lor"324. Paradoxul zilelor noastre este acela că dezvrăjind lumea de vechile mituri, credințe și fantasme, trăim în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a unor probleme particulare, probleme care, dincolo de mediatizarea lor publică, rămân în continuare particulare: "Ceea ce se întâmplă în prezent nu este doar o renegociere a granițelor remarcabil de mobile dintre particular și public. Se pare că este vorba despre o redefinire a sferei publice, ca scenă pe care sunt jucate drame particulare, expuse în public și urmărite de public. Definiția actuală a "interesului public", promovată de presă și larg acceptată de toate sau aproape toate secțiunile societății, este datoria de a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]