1,567 matches
-
la care nu se schimbă nimic). Romanul Pânza de păianjen al Cellei Serghi, de pildă, poartă pe ultima ediție această mențiune. E adevărat că foarte puține ediții fac asemenea precizări, de care ar trebui să se țină seama În procesul reeditării. Un exemplu concludent Îl reprezintă lucrarea Ioanei Em. Petrescu, Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, apărut la Editura Minerva În 1989. Această lucrare trebuia să se intituleze Eminescu, poet tragic, titlu care nu a fost acceptat de cenzura vremii, căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o „intrare” apare de mai multe ori pe aceeași pagină, se subînțelege că indicarea paginii se face o singură dată. În cazul indicilor de bibliografii, pagina nu mai contează, ci doar numărul curent al titlului. • În cazul traducerii sau al reeditării unei lucrări, indicele trebuie să fie refăcut, fiindcă avem de-a face cu un alt format al cărții, deci cu o altă paginație. E adevărat că vechiul indice ne poate ajuta, Însă refacerea acestuia cere foarte multă atenție. Stilistica limbii
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Lucru realizabil și în condițiile în care un eventual sponsor, om cu aceeași dragoste ca a mea pentru Bârlad și oamenii săi, va consimți să‐ și pună calitatea de investitor alături de eforturile subsemnatului pentru o nouă, nece sară și meritată reeditare... Oare ce ar zice, în acest sens, Primăria Bârlad, Consiliul Local ori Prefectura județului Vaslui ? Cele de mai sus le scriam în ediția trecută a c ărții - 2004. Astăzi, după cum se vede, nu s‐a ivit nici un sponsor, iar încrederea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de mucigai are un Cuvînt înainte la ediția de Poezii ale lui Eminescu, apărut în 1960, colecția Biblioteca pentru toți, unde putem constata că a luat tacit seama la observațiile polemice ale lui I.E. Torouțiu. Studiul său, Schiller și Eminescu. Reeditarea unei erori, se deschide cu enumerarea principiilor pe care trebuie să le urmeze un lucrător pe tărîmul știința istoriei literare: "Disciplina oricărei științi impune ca metodă principiul fundamental de racordare a subiectului cu întregul material documentar existent. Numai o perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
une anthropologie des mondes contemporains, Aubier, "Critiques", Paris, 1994. Balandier, Georges, Sociologie actuelle de l'Afrique noire, PUF, Paris, 1955. Bonte, Pierre și Izard, Michel, Dictionnaire de l'ethnologie et de l'anthropologie, PUF, Paris, 1991; a doua ediție, 1992; reeditare "Quadrige", 2000. Clifford, James, Routes. Travel and Translation in the Late Twentieth Century, Harvard University Press, Cambridge (Mass.), Londra, 1997. Evans-Pritchard, E. E., Withchcraft, Oracles and Magic among the Azande, 1937; traducere franceză: Sorcellerie, oracles et magie chez les Azandé
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în discuție a cât mai multor teme literare marginale, necanonice sub nici un aspect: redescoperirea avangardei literare, de pildă, sub alibiul pretext al istoriei literare sau al literaturii comparate, făcea parte din aceeași regulă a jocului; ea includea și antologii, unele reeditări, traduceri, o primă Cronică a ideilor literare, etc.; e. Deși nu există încă nici o posibilitate de evidență și documentare serioasă, pot fi înregistrate, în sfârșit, și unele cazuri de transgresare și chiar de eludare, de către anumite redacții de edituri și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sistemul comunist. Acest roman este, deocamdată, expresia cea mai convingătoare a scriitorului și intelectualului român din țară, stăpânit de o lucidă conștiință a situației sale culturale, radical deosebită de aceea a culturnicilor. Nu întâmplător n-a mai fost posibilă nici reeditarea acestui roman, nici suplimentarea de tiraj cerută. Iar șeful statului a ținut să-și spună opinia negativă și în această privință: Am în fața mea un roman în trei volume; nu putea să apară și într-unul singur? Se știe destul de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a sintezelor noastre, mai mult sau mai puțin recente, multe-puține câte sunt: despre ediția de Opere de Tudor Vianu (16 volume !) mai nici un ecou. Despre Istoria culturii și civilizației, de Ovidiu Drîmba, la fel. Tăcere totală. Aceeași soartă a avut reeditarea Burgheziei române de Șt. Zeletin. Fapt poate și mai caracteristic: dacă cronicile literare ale lui N. Manolescu s-au bucurat și se bucură de un mare și legitim succes, când acest autor a scris o carte sistematică, oarecum mai aridă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cronicarul literar? Despre ei. în primul rând despre ei. Sintezele erau, de facto, respinse, depreciate, deoarece ele introduc în mod inevitabil o altă ierarhie, care mai totdeauna nu-i avantajează. Aceleași cercuri au împiedicat, și din aceleași motive, mult timp, reeditarea Istoriei literaturii române de G. Călinescu. Firește că un Z. Stancu, să zicem (dar nu numai el) nu se regăsea în această Istorie. Să mai dăm nume și de alți președinți ai Uniunii Scriitorilor? De șefi de secții ai C.C.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
devine, în contextul imediat, o necesitate urgentă și esențială. Nu ezităm să declarăm că șansa ideologiei noastre moderne nu este alta. Faptul că un număr de scriitori și ideologi importanți, formați între cele două războaie, revin masiv la suprafață prin reeditări în serie, toți de orientare net antidemocratică, nu ne intimidează câtuși de puțin. Ideologia lor este iremediabil perimată și, în mod evident, profund neconstructivă, fără perspectivă în împrejurările actuale. Avem, în orice caz, dreptul și datoria de a le opune
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
9-12, martie 1991. 1 D.D. Roșca, L'influence de Hegel sur Taine thăoricien de la connaissance et de l'art (Paris, 1928), tr. rom., București, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, 1968; Liviu Rusu, Essai sur la crăation artistique (Paris, Alcan, 1935); reeditare, Bucarest, Editions Univers, 1972. 2 Tudor Vianu, Postume (București, Editura pentru literatură universală, 1966). 3 Texte alese, sistematizate și comentate de Ion Ianoși (București, Biblioteca pentru toți, Editura Minerva, 1974). 9. O nouă istorie a ideilor, in: Cotidianul. Supliment cultural
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
univ.dr.ing. Gheorghe Cristian, s-a dovedit de un real folos studenților în elaborarea proiectelor de an și pentru întocmirea lucrărilor de diplomă. Acesta a fost completat și republicat în 2005 și 2009. Prin lucrarea de față autorii și-au propus reeditarea îndrumarului, având în vedere atât noutățile în domeniu cât și experiența acumulată în activitatea didactică cu studenții. Față de lucrarea precedentă se aduc anumite reformulări și completări menite să faciliteze înțelegerea problemelor abordate. Plecând de la bazele teoretice, sunt abordate etapele caracteristice
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
sale, nu s-a prea schimbat și praful continuă să se adune pe un stil clasic, dar considerat demodat, în ciuda canonizării literare reprezentată de publicarea în celebra "Pléiade". Ceea ce răzbate la suprafață, înviorat de volumul de corespondență (dar și de reeditarea Bloc-Notes-ului și a Memoriilor politice), e jurnalistul Mauriac, diaristul combatant în marile încleștări ale epocii sale. Desigur, relativ recenta "divulgare" a înclinațiilor homosexuale ale scriitorului a contribuit și ea la acest puseu de interes resuscitat, deși, spre deosebire de Gide, Mauriac a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a "ocupat" aproape samavolnic limba franceză, încredințîndu-i teribila misiune de a-i domoli dezmățul afectiv cu biciul spiritului. Reușita "publică" a fost totală o înțelegem, poate, și mai bine acum, la 100 de ani de la nașterea sa, cînd febra evocărilor, reeditărilor și licitațiilor cioraniene e de o intensitate remarcabilă, nu doar în spațiul românesc, ci poate în primul rînd în cel francez, ba chiar și pe alte meleaguri, spaniole sau americane, spre exemplu. Dar în omul Cioran, această răsturnare biografică a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o figură respectabilă prin faptul de a fi voit să ridice un sistem. Teoria fatalismului e o profesie de credință materialistă, prin fatalitate înțelegîndu-se determinația. Teoria ondulației universale, un evoluționism cu corsi și ricorsi în marginile lui Spencer, era o reeditare entuziastă și prolixă de locuri comune. Gândirea românească avea să se dezvolte pe alte drumuri. Totuși limba de idei a lui Conta e mai imaginativă decât a lui Maiorescu, cu acea doză de haotic necesară construcțiilor ideologice. Capitolul XIII MIHAI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șase articole tipărite de Eminescu sub același nume, în Timpul, la sfârșitul anului 1877. Ediția, însoțită de o prefață semnată de Nicolae Iorga, are dimensiuni extrem de reduse, nereușind să ofere o imagine reală asupra complexității fenomenului publicistic eminescian. Anul 1910 înregistrează reeditarea edițiilor Păucescu și Vălenii de Munte, la editura Minerva din capitală. După ce în 1905 I. Scurtu atrage atenția asupra vocației poetului pentru publicistica politică, A.C. Cuza își propune editarea unui volum de Opere complete, care să pună în lumină genialitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
celor cinci volume de articole semnate de Eminescu în presa timpului, primește drept de tipar abia în decembrie 1989. Fără a fi scutită de critici 165, ediția Perpessicius continuă să rămână de referință pentru consultarea creației eminesciene. Mare parte dintre reeditările ulterioare ale creației eminesciene se dovedesc parțiale, nesistematice și lacunare, nereușind să depășească rigoarea științifică și amploarea ediției Perpessicius. Ele reflectă manifestarea a două tendințe principale în organizarea materialului: pe de o parte, adoptarea criteriului cronologic, care stă de altfel
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceea că " Nu cred că avem o literatură postmodernistă și cu atât mai puțin o "generație" de autori postmoderni (să nu se supere tinerii scriitori din anii '80)"83. De altfel, există în spațiul românesc în ceea ce privește discutarea postmodernismului, o adevărată reeditare a celebrei teorii maioresciene a "formelor fără fond", a lipsei de sincronizare dintre fenomenele mondiale, dar în special cele europene, și ceea se întâmplă în societatea și cultura autohtone. Astfel, orice discuție despre un posibil postmodernism (/postmodernitate) cultural românesc revine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
totul este dat ca mesaj, ca narațiune, ca poveste"171. Interpretările oferite de o serie de gânditori prefixului "post-" ne-au adus multe indicii în ceea ce privește posibilitățile de poziționare în interiorul acestei certe dintre moderni și postmoderni (după cum consideră unii critici, o "reeditare" în alți termeni a celebrei certe dintre antici și moderni). Aceste trimiteri vor fi aprofundate printr-un număr de teorii care s-au dezvoltat în jurul acestei relații complexe și în mici exemplificări (parțiale) ale alegerilor postmodernilor, cu mențiunea că delimitările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1983. LYON, David, Postmodernitatea, trad. de Luana Schidu, Editura DuStyle, București, 1998. LYOTARD, Jean-François, Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993 (Condiția postmodernă, trad. de Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2003, reeditare). LYOTARD, Jean-François, Economia libidinală, trad. de Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001. LYOTARD, Jean-François, L'Inhumain. Causeries sur le temps, Galilée, Paris, 1988. LYOTARD, Jean-François, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un alt moment de tranziție, altă "metamorfoză" cu tâlc în evoluția prozei lovinesciene. Din păcate, recenzenții n-au fost dispuși să observe, în marea lor majoritate, decât redundanțele, stereotipiile, receptate în genere negativ, ca simptom al epuizării și autopastișării involuntare ("reeditare a primului roman", cu același tip de personaj "suflet disociat, analist, abstract, inactual, incapabil să se integreze în ritmul normal al vieții și al sexualității" 44). Prin aceeași grilă îngustă a realismului mimetic a fost percepută apoi și "simplificarea tehnică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
240-243. 5. Anton Dumitriu, Orient și Occident (București, 1943); nouă versiune: Culturi eleate și culturi heracleitice (București, Cartea Românească, 1987). 5bis. Al.A. philippide, puncte cardinale europene. Orizont romantic (București, Eminescu, 1973.) 5ter.Adrian Marino, Caiete europene (Cluj, Dacia, 1976; reeditare polirom, 2004). 6. Adrian Marino, L'Independance de la Roumanie Conscience nationale, Conscience europeene, in: Cahiers roumains d'etudes litteraires, 3/1977, pp. 35-40. 6bis. prezențe românești și realități europene (București, Albastros, 1978; reeditare 2004). 6ter. Al. Duțu, Cultura română în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Adrian Marino, Caiete europene (Cluj, Dacia, 1976; reeditare polirom, 2004). 6. Adrian Marino, L'Independance de la Roumanie Conscience nationale, Conscience europeene, in: Cahiers roumains d'etudes litteraires, 3/1977, pp. 35-40. 6bis. prezențe românești și realități europene (București, Albastros, 1978; reeditare 2004). 6ter. Al. Duțu, Cultura română în civilizația europeană modernă (București, 1978). 7. Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (București, Editura Eminescu, 1980). 7bis.Mihai șora, Unitas in pluralitate ou l' Europen son entier, in: Secolul 20
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa unită, Europa noastră (presa Universitatea Clujeană, 2003). 90. Instituțiile Uniunii Europene. Volum coordonat de Nicolae păun (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 2003). 91. Korunk (traducere din limba maghiară, 8 august: România și integrarea europeană, pp. 4 6). </endnotelist> post-scriptum pregătind pentru reeditare pentru Europa, carte apărută în 1995 și programată să reapară la începutul lui 2005, deci după zece ani, la aceeași editură polirom, care și-a inaugurat activitatea prin această lansare, constat că pentru mine (cel puțin) problemele și dificultățile temei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
legitimitatea disocierii dreapta stânga, inclusiv în politică. Noțiunea a reapărut la noi după 1989. Noi înșine am discutat-o în mai multe rânduri în 1992 și nu se poate spune că a fost ignorată. Bibliografia respectivă o dovedește. Între altele, reeditarea masivă a filozofilor și eseiștilor de dreapta între cele două războaie (Nae Ionescu, E.M. Cioran, Mircea Eliade) nu reprezintă o continuare și deci o supraviețuire a ideologiei de dreapta? O reeditare recentă din publicistica lui Mircea Eliade: Texte legionare și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]