KorAP: Find »[drukola/base=referent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...702 >

17,529 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

vedere modelele de analiză prezentate, avantajele și dezavantajele acestora, propunem în lucrarea de față alternativa de a urmări structura semantică a verbului pornind de la disponibilitățile sale combinatorii, de la schema argumentală. Combinăm acest criteriu sintactic cu un criteriu semantic - observarea naturii referenților din pozițiile argumentale. Vom stabili astfel ce sensuri se actualizează în fiecare dintre ipostazele sintactice identificate, deci vom analiza verbele pe baza unor corespondențe sintactico-semantice (vezi infra, Capitolul 4). 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
au o situație specială, în sensul că nu descriu direct evenimentul subordonat predicației regente, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de percepție exprimat: natura referenților percepuți și corespondența temporală dintre predicația regentă și cea subordonată. În procesul de percepție directă, perceptorul primește informațiile despre lumea exterioară direct, ca urmare a capacității vizuale pe care o posedă, aflându-se în prezența entităților percepute sau luând parte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în exemplul (8), în care există un raport de simultaneitate între predicația din matrice și cea din subordontă, cât și indirectă, ca în exemplul (9), unde ceea ce se percepe sunt stimulii fizici care îl conduc pe locutor la observația că referentul perceput este bolnav. (7) Je vois que tu as raison. ʻVăd că ai dreptate.ʼ (8) Je te vois partir. ʻTe văd plecând.ʼ (9) Je vois (à tes yeux) que tu es malade. ʻVăd după ochi că ești bolnav

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ați întors târziu.ʼ (13) Je vois que vous avez raison. (percepție indirectă, cognitivă, abstractă) ' Văd că aveți dreptate.ʼ În exemplele (10) și (12), stimulii cu referință concretă produc percepția directă sau indirectă 83. În (11) nu există niciun referent concret care să poată fi perceput, nominalul problemă având trăsătura semantică [+Abstract]. În exemplul (13) se exprimă o percepție cognitivă, de tipul a vedea "a înțelege", care nu se raportează la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
83. În (11) nu există niciun referent concret care să poată fi perceput, nominalul problemă având trăsătura semantică [+Abstract]. În exemplul (13) se exprimă o percepție cognitivă, de tipul a vedea "a înțelege", care nu se raportează la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
A VEDEA și A AUZI Verbele de percepție vizuală și auditivă nonintențională a vedea și a auzi pot fi folosite absolut 86, selectând un singur argument nominal cu rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din familie, el vede/aude ("este văzător"). Nominalul subiect este supus unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate vizuală]/[+Capacitate auditivă]. Enunțuri ca

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
singur argument nominal cu rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din familie, el vede/aude ("este văzător"). Nominalul subiect este supus unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate vizuală]/[+Capacitate auditivă]. Enunțuri ca cele de mai jos, (21)-(22), nu corespund unei realități logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor două verbe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
vide acesta inserând trăsătură semantică [+Arbitrar]89, combinată cu trăsăturile [+Imagine]/[+Concret] (în cazul predicației vizuale), și cu trăsătura [+Sonor], în cazul predicației auditive. (a) Obiectul direct rămâne neexprimat în contexte în care sunt puși în opoziție sau comparați doi referenți în privința aceleiași proprietăți perceptuale: (23) Culorile încep sa fie percepute de la un an, iar la doi ani copilul vede Ø ca un adult. [discerne toate obiectele/imaginile] (b) Neexprimarea obiectului direct este admisă și în enunțuri minimale 90 în care

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
la doi ani copilul vede Ø ca un adult. [discerne toate obiectele/imaginile] (b) Neexprimarea obiectului direct este admisă și în enunțuri minimale 90 în care se combină două verbe de percepție din câmpuri semantice diferite, exprimând proprietăți ale aceluiași referent. Apariția unuia dintre verbe la forma negativă autorizează ștergerea obiectului direct, focusul fiind plasat pe contrastul dintre cele două proprietăți: (24) Liliecii aud Ø, dar nu văd Ø. Un enunț ca cel de mai jos, în care ambele verbe au

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
două proprietăți: (24) Liliecii aud Ø, dar nu văd Ø. Un enunț ca cel de mai jos, în care ambele verbe au formă afirmativă, este posibil doar într-un context mai larg, în urma unor investigații de natură medicală produse asupra referentului din poziția subiectului: (25) ?Copilul aude și vede. vs (25') Copilul aude și vede în urma operațiilor. (c) Același tip de utilizare, cu obiect direct șters, este permisă pentru verbul a auzi într-o configurație ca cea de mai jos: (26

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
primesc doar argumentul extern - subiectul -, fără a mai primi niciun alt tip de determinare facultativă, nu sunt posibile. Această trăsătură a verbelor de percepție se poate explica prin faptul că existența proprietăților de percepție este o trăsătură prototipic inerentă a referenților cu trăsătura [+Animat], deci exprimarea acesteia în lipsa oricărei alte contextualizări ar fi redundantă. (31) *Andrei vede./ Ei aud. vs (31') Andrei nu vede/nu aude. * A SIMȚI A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea și a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea și a auzi, dat fiind că, în utilizarea perceptual-senzorială, nu permite nelexicalizarea obiectului. Verbul amalgamează valori din domeniul perceptual-senzorial și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbului a vedea au, în sensul detaliat mai sus, un grad mai mare de generalitate 93 față de constituenții cu rol de obiect direct selectați de verbele de percepție auditivă sau de cele care exprimă percepții de contact. Această trăsătură a referenților din poziția argumentului intern se explică prin proprietatea verbului a vedea de a exprima sensuri care fac referire la domenii semantice variate. Verbul a vedea are particularitatea de a selecta în poziția obiectului direct grupuri nominale al căror nume-centru poate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
lor semantic atât entități, cât și evenimente concrete circumscrise local și temporal. Această trăsătură este valabilă, în egală măsură, și în cazul predicației mentale, imaginare, de tipul a vedea "a-și reprezenta la nivel mental" (se poate reprezenta mental un referent anume, dar și un eveniment). Ilustrăm construcțiile posibile prin câteva exemple: * a vedea + conectori relativi 106 (81) De aici văd ("percep vizual") mereu cine intră și iese. (81') Totdeauna aștept cu nerăbdare să văd ("să aflu") pe cine ai intervievat

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nominală sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția argumentului intern apar grupuri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
unor proprietăți de natură gustativă, olfactivă, tactilă internă sau externă, față de contextul (106), în care se exprimă o percepție directă a unui proces în desfășurare. În acest context, poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
poate fi vorba despre o percepție tactilă (în cazul în care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
care între referenții celor două predicații a simți și a tremura se stabilește un contact) sau despre o percepție generală, determinată pe baza mai multor stimuli (într-un scenariu precum: referentul subiect al predicației din subordonată are mâinile reci, iar referentul subiect al predicației principale observă, privindu-l, că îi tremură mâinile). 4.3.3. A simți + conectori relativi Asemenea verbelor a vedea și a auzi, verbul a simți poate selecta în poziția obiectului direct propoziții relative propriu-zise sau interogative indirecte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
centru adjectiv calificativ sau participiu. În aceste structuri, în care se exprimă percepția unei proprietăți, sunt admise toate cele trei verbe analizate. A vedea, exprimând o percepție fizică, selectează adjective care denotă o proprietate temporară 113, fizică sau psihică, a referentului caracterizat: (115) Îl văd [supărat]/[slăbit]. Adjectivele care denotă proprietăți permanente sunt excluse din această structură cu a vedea "a percepe vizual" (116), dar sunt admise atunci când verbul are sensul cognitiv "a-și imagina" (117): (116) *Îl văd ("percep vizual

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
prepozițional poate încastra o construcție gerunzială, un Gadj sau un GN. În toate aceste construcții, a vedea exprimă o percepție subiectivă, interpretativă, fiind echivalent semantic cu un verb de opinie, "a considera", iar construcția gerunzială redă o calitate ipotetică a referentului obiect direct 115: (122) Îl văd [ca fiind cel mai bun (prieten al omului)]./ Îl văd [ca având multe calități].. (123) Îl văd [ca prieten/frate]. 4.4.4. Verbul a vedea permite în poziția PS și un GAdv, cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
văd pe Ion; Ion vine). Această dificultate se corelează cu o ambiguitate de natură structurală: argumentul din poziția obiectului direct și gerunziul trebuie interpretate ca formând împreună un singur constituent sau sunt constituenți diferiți? Se percepe fenomenul în sine sau referentul subiect al evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
predicații, ambele cu trăsătura temporală [+Prezent]. Plasarea oricăreia dintre cele două predicații la un timp trecut ar avea ca efect interpretarea construcției ca indirectă: într-un context ca Văd că a venit Andrei, nu se implică în mod obligatoriu că referentul l-a văzut pe Andrei, ci poate doar că i-a auzit vocea, ceea ce îl conduce la concluzia că Andrei este prezent. Structura este posibilă în egală măsură și cu celelalte verbe de percepție: (137) Îl aud [că țipă]/(137

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
obicei, văd când pleacă undeva. (145) De obicei, îl văd când pleacă undeva. În timp ce într-un context ca (144) se poate reda o percepție bazată pe anumite indicii vizuale (îi văd bagajul), fără ca, în mod obligatoriu, să fie perceput și referentul care participă la eveniment (referentul este deci inactiv în discurs), în contextul (145) se percepe referentul prin intermediul procesului pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
145) De obicei, îl văd când pleacă undeva. În timp ce într-un context ca (144) se poate reda o percepție bazată pe anumite indicii vizuale (îi văd bagajul), fără ca, în mod obligatoriu, să fie perceput și referentul care participă la eveniment (referentul este deci inactiv în discurs), în contextul (145) se percepe referentul prin intermediul procesului pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
context ca (144) se poate reda o percepție bazată pe anumite indicii vizuale (îi văd bagajul), fără ca, în mod obligatoriu, să fie perceput și referentul care participă la eveniment (referentul este deci inactiv în discurs), în contextul (145) se percepe referentul prin intermediul procesului pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]