2,285 matches
-
se poate face clinic sau paraclinic (ultrasunete, biopsii). Singurul diagmostic cert este cel anatomo patologic. Aprecierea clinică este cea care prevalează în orientarea tratamentului local și general. 15.4.1. GRADUL I Morfopatologic apare afectarea plexurilor intraepiteliale cu declanșarea fenomenelor reflexe ce au ca rezultat vasodilatație și hiperpermeabilizare capilară; Clinic eritem, edem, căldura locală, usturime; Evoluție restitutio ad integrum. 15.4.2. GRADUL ÎI Morfopatologie: se distrug toate straturile epidermului, inclusiv cel germinativ dar nu și membrana bazala; rezervele epiteliale sunt
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și în prezent. Învățarea începe odată cu nașterea, când copilul reacționează cu precădere la stimulii ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe, pe fondul unor reflexe înnăscute (alimentare, apărare, orientare, investigare). Odată cu învățarea limbajului, încă din mica copilărie, se instalează reacțiile cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. La copilul mic se instalează întâi învățarea neintenționată, prin joc, iar odată cu perioada școlară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
După cum arată C. Păunescu (1976), modificările cantitative și calitative ce survin în structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație-învățare-dezvoltare. N. Jinkin (după Al. Roșca 1975) consideră că mecanismul neurofiziologic al limbajului îl constituie activitatea reflexă a unui analizator complex, „audio-verbomotor” cu o funcție unitară. În funcție de validitatea componentelor acestui analizator la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
al copilului. Constantin Păunescu susține că limbajul, ca sistem al gândirii, cu funcții de structurare și restructurare continuă a conștiinței umane, este modul fundamental de intercomunicare și meditație cu realitatea. Relația gândire-limbaj Ne-a intrat în obișnuință, ca un at reflex, să ne folosim de limbaj ca de un instrument, pe care uneori nu-l prețuim îndeajuns, deși îi cunoaștem valoarea. Furați de preocupările zilnice, deloc ușoare, nu apreciem cât de esențială este pentru om limba ce o vorbește sau scrie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
însumate unitar. Conform Enciclopediei EFS (2002), acțiune motrică complexă formată din combinarea unei mișcări ciclice cu una aciclică, sau din însumarea unor mișcări aciclice separate prin pauză; mișcare activă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către individ (conștient sau reflex); mișcare pasivă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat spre atingerea unui scop, inițiat, condus, finalizat și reglat de către individ, prin participarea conștiinței
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat spre atingerea unui scop, inițiat, condus, finalizat și reglat de către individ, prin participarea conștiinței; mișcare involuntară (reflexă) act motric inițiat, condus, finalizat și reglat pe cale reflexă; act motric în realizarea căruia conștiința individului nu participă; mișcare automată act motor complex efectuat prin impulsuri plecate de la centrii nervoși corticali, aflați în stare de excitabilitate scăzută, fapt care permite
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat spre atingerea unui scop, inițiat, condus, finalizat și reglat de către individ, prin participarea conștiinței; mișcare involuntară (reflexă) act motric inițiat, condus, finalizat și reglat pe cale reflexă; act motric în realizarea căruia conștiința individului nu participă; mișcare automată act motor complex efectuat prin impulsuri plecate de la centrii nervoși corticali, aflați în stare de excitabilitate scăzută, fapt care permite execuția lui fără control amănunțit al conștiinței (Enciclopedia EFS
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
primele și cele mai importante obiective și sfaturi pe care societatea le impune oamenilor. - Tehnologia, nevoia de timp, comoditatea susține lipsa de mișcare Cum omul se integrează în mediul biologic, social, cultural prin realizarea unui minim de mișcări (voluntare sau reflexe, conștiente sau inconștiente), considerăm că lipsa acestora nu poate decât limita, diminua capacitățile sale de a se integra optim și de a-și desfășura minimum de activități cotidiene, profesionale, familiale. Practic mișcarea asigură omului existența, ea fiind cea care îi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stilul tradițional al demascării, amenințării și chemării drastice la ordine. Când cere dreptul la replică, de pildă la TV, în legătură cu obiecțiile unui critic, doar că nu pune pistolul pe masă și nu dă telefon la Secu: Umflați-l. Are gestul reflex al represiunii violente, instinctive, ripostei zdrobitoare, impulsul și voluptatea ultimului cuvânt definitiv. Este dogma invincibilă, în stare pură, stafia marxist-leninistă roasă de molii, care încă mai are iluzia că circulă în Europa (mai ales de Est). Un Frankenstein dezafectat și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
manitol sau/și doză scăzută de diuretice (xipamide, furosemid cu evitarea spironolactonei). -Vasodilatatoarele. Dopamina (100 mg/12h) utilizată frecvent în practică cu efecte discutabile ; Prostaglandinele nu au efect. -Vasoconstrictoarele. Scopul utilizării este reducerea vasodilatației splahnice și astfel a vasoconstricției renale reflexe. Se utilizează cu rezultate variabile diferiți agoniști ai receptorilor vasopresinei V1: ornipresina (25 UI/12h) este limitată ca utilizare de efectele adverse ischemice; terlipresina (glypressin) 2 mg/zi i.v, combinații ale acestora cu albumina. -Alte medicamente utilizate: propranololul, combinație
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
icter prin compresiunea asupra coldocului. La palpare se constată hepatomegalie cu suprafața neomogenă. 3. Hepatitele icterigene. Circumstanțele etiologice, anamneza și examenul de sânge precizează diagnosticul. 4. Chisturile hidatice ale feței inferioare ale ficatului pot determina compresiune cu icter. 5. Spasmul reflex al sfincterului Oddi. B. SINDROMUL MIRRIZZI reprezintă condiția în care un calcul este inclavat în cistic sau istmul colecistului și comprimă coledocul în porțiunea sa mijlocie, determinând obstrucție; episoadele de colangită recurente pot determina erodarea peretelui și formarea unei cavități
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
științifice "eliberate de toate judecățile de valoare." Cînd vorbește despre creierul omului, îl consideră o "unealtă" grație căreia "omul e mîndru că a putut domina speciile și agresivitatea lumii inanimate față de el", și îi descrie "structurile arhaice", instrument al comportamentelor reflexe, ale fugii, ale luptei care apără de pericolele mediului înconjurător, precum și cortexul, "structură relativ recentă proprie omului, structură asociativă ce îi permite să creeze forme noi pornind de la stocul experințelor personale și rasiale memorat în paleocefal, structură responsabilă cu imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
salutate: aștepți să-ți dea atenție, să-și schimbe poziția, să se uite spre tine. Nimic din toate acestea din partea celor doi indieni îmbrăcați în costume tradiționale, pironiți unul lîngă altul pe canapea. Ce-i de făcut atunci cînd gesturile reflexe nu mai merg? Tot ce aflasem din cărțile de etnologie nu-mi mai era acum de nici un folos. Confruntat fizic cu o altă lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul meu de intelectual, inutil, la vedere. După cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
hohotul de râs, indiferent că este vorba de parodie, imitație sau chiar blasfemie, denotă prezența presantă a sacrului, a cărui energie numinoasă, generatoare a unei tensiuni imposibil de suportat de fragila ființă umană, este disipată, „umanizată” printr-o explozie vocală reflexă. În această perspectivă, atitudinea reținută a Mântuitorului (faptul că, așa cum reiese din Evangheliile canonice, Iisus nu a râs niciodată) devine motivul central al unei dispute teologice și culturale care nu a încetat să fascineze gândirea europeană, de la Părinții Bisericii - dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
effusus, Lathraea squamaria, Lathyrus aphaca, Lathyrus aureus, Lysimachia vulgaris, Lythrum salicaria, Monotropa hypopitys, Montia fontana, Orobanche flava, Oxalis corniculata, Oxalis europaea, Oxytropis pilosa, Panicum capillare, Petasites albus, Poa pratensis, Prunella vulgaris, Salvia glutinosa, Salvia nemorosa, Salvia nutans, Salvia pratensis, Salvia reflexa, Scirpus sylvaticus, Stellaria graminea, Taraxacum officinale, Telekia speciosa, Trifolium hybridum, Valeriana officinalis, Veronica arvensis, Veronica austriaca ssp. austriaca, Veronica austriaca ssp. dentata (în stratul erbaceu), respectiv Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii (în stratul arborescent). B. Fauna: Dintre nevertebrate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor scade treptat pe măsura executării triturării; -normalitatea în masticație implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un deficit al masticației. Reglarea masticației este reflexă, pe baza informațiilor tactilo-gustativo-kinestezice. Receptorii parodontali, prin intermediul reflexelor parodonto-musculare dirijează contracțiile musculare în conformitate cu caracteristicile sistemului stomatognat. Acest control reflex a permis individualizarea a trei stereotipuri de masticație: -stereotipul de tocare: mișcări verticale, un determinant morfologic format din panta condiliană abruptă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
poate primi un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Acest fenomen se numește legea intestinului. Supradistensia unui segment de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]