2,370 matches
-
Octav Bozînțan, op. cit., p. 181. 123 Interviu publicat în Evenimentul zilei din 8 februarie 2005, sub titlul " Viața și moartea în pușcărie", semnat de Cătălin Bulat și Dorelina Bellu. 124 Ibidem. 125 Octav Bozînțan, op. cit., p. 205. 126 Anca Ionescu, Reflexii penitenciare, manuscris nepublicat. 127 Termenul de "tovarăș" a fost preluat de comuniștii ilegaliști de la deținuții de drept comun cu care au conviețuit în închisorile regale și, de aici, a fost impus tuturor membrilor de partid. În ciuda conotației nobile care i
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alintarea și dragostea. Cînd trăirile sînt intense și de lungă durată, relația nu ia sfîrșit nici după eliberarea uneia din ele, cea rămasă primind vizita eliberatei, care-i pregătește și locul în care să trăiască împreună viitorii ani" (Anca Ionescu, Reflexii penitenciare, manuscris nepublicat). 228 Dominique Lhuilier și Aldona Lemiszewska, op. cit., p. 188. În acest sens, e relevantă rezistența autorităților atunci cînd se pune problema distribuirii prezervativelor de către organizațiile neguvernamentale, cadrele negînd existența relațiilor sexuale sau atribuindu-le unor degenerați, puțini
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vârful picioarelor, spre ieșire. Dacă pleci acum, s-a terminat. Ne despărțim. Și n-o să mă mai vezi niciodată. Mă opresc și mă-ntorc spre tine. Ai sărit de pe pachetul de țigări și te-ai suit pe iPad. Îți văd reflexia în ecranul lucios. Mă mai uit o clipă spre toate obiectele care te înconjoară. Apoi îți spun că, dacă vrei să faci pipi, poți să folosești scrumiera. E cam murdară, dar asta-i situația. Poate că nu m-ai auzit
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cursul anului de grație 2008, m-am gândit că totuși nu pot lăsa lucrurile așa, în virtutea inerției și că trebuie să fac ceva, adică să scriu din nou. Am dorit din tot sufletul ca ceea ce scriu eu să fie o reflexie asupra artei naive, o poveste despre pictori naivi și tablourile lor, ce înseamnă să fii pictor naiv și ce probleme are un pictor naiv în viața de toate zilele în relația cu lumea, cum socializează cu oamenii, ce relație are
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
formele urbane cu geometrie pură puteau influența în mod favorabil viața socială reprezenta un motiv decisiv pentru autorizarea acțiunilor în acest sens: ei au putut betona Franța cu conștiința împăcată. Decât să caute un raport de la cauză la efect, de reflexie, chiar de alibi între explicația materialistă (necesitatea de a produce locuințe urgent și în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un sentiment al neputinței. Din acest motiv, confruntarea cu schimbarea în educație devine o sarcină profesională, aparent imposibilă când se lovește de bariere psihologice sau de soluții extreme de tipul "ori ori". Este nevoie de debarasarea de practicile ineficiente, de reflexie critică și de reconsiderarea realităților socio-educaționale, precum și de implicarea efectivă în promovarea schimbărilor la acest nivel. Socialul trebuie să-și asume responsabilitatea asistenței schimbării atunci când ea este solicitată și a facilitării integrării tinerilor instruiți, iar organizația școlară trebuie să-și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
marele merit de a promova lucrul în echipă, nefiind efortul unui singur individ, motivând și responsabilizând membrii acesteia, obligându-i să-și asume roluri și inițiative, să se implice în derularea concretă a activităților propuse. De asemenea, dezvoltă capacitatea de reflexie critică, de analiză obiectivă a unor situații concrete, stimulează comunicarea deschisă și oferă șansa profesionalizării individuale. El reflectă dorința de schimbare, de inovare a indivizilor și organizației școlare. Conținutul unui proiect instituțional de dezvoltare școlară este dat de problemele reale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
numai. Deși suficient de costisitoare, ele oferă șansa dezvoltării tuturor sectoarelor vieții economice, abolesc distanțele, comprimă spațiul și timpul, permit dialogul etc. Pentru un neinițiat în analiza problematicii lumii contemporane sau pentru orice individ nedeprins cu un minim exercițiu de reflexie asupra lumii în general, sau a elementelor care au marcat în timp evoluția omenirii, încercarea de anticipare ideatică a viitorului pare mai mult decât o sarcină dificilă. Imaginarea trendului dezvoltării, a elementelor acesteia constituie mai degrabă o utopie, decât ceva
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbare pare a nu avea încă un obiect de studiu bine delimitat, dar are, în contrapondere, un destinatar bine definit: cadrele didactice, elevii, părinții, societatea în ansamblu. Ea s-ar putea defini ca o posibilă modalitate de analiză critică, de reflexie asupra unui fenomen care s-a apropiat inevitabil de planul realității școlare: schimbarea, ca reacție de reconstrucție și regândire a teoriilor și practicilor de abordare a procesului educațional. Cu toate acestea, fără minime încercări de transpunere a acestui fenomen în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educație. Din acest motiv considerăm că adevărata educație pentru schimbare ar trebui să urmărească realizarea următoarelor obiective: * Prelucrarea, transmiterea și valorificarea de către tineri a unui bagaj informațional legat de necesitatea promovării educației pentru schimbare la nivelul școlii; * Formarea capacității de reflexie critică; * Conștientizarea aspectului normativ al schimbării educaționale; * Formarea capacității de prospectare a viitorului; * Dezvoltarea dimensiunii motivațional-volitive a personalității individului; * Formarea deprinderilor și abilităților de diagnosticare a realității și de proiectare a schimbării; * Responsabilizarea tinerilor față de necesitatea promovării schimbării; * Formarea, dezvoltarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că alte forme de artă nu pot reda adevărul așa cum o face romanul. Filmul e un rival miraculos, care e mai bun pe alocuri, dar care nu se poate pune cu romanul când vine vorba de coerență interioară, viață afectivă, reflexie, interioritate pe scurt, cu experiența lecturii, intimă, însingurată și intensă. LV. Flaubert's Parrot ilustrează hibridizarea genurilor literare. Amesteci roman, poezie, dramă, critică și istorie literară, chiar lucrări ale studenților. Construiești o istorie în istorie, incluzi o epocă în alta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ai dreptate, iubirea e pentru mine o temă gravă. Ai dreptate și când vorbești de distanță. Ce fericit ești când te citește cineva ca lumea! Cred că distanța vine din faptul că experiența devine "a mea" abia în clipa de reflexie de după real. Nu mă prea interesează poezia care exprimă stări afective. Singura mea reacție e: Ei și ce? Spune-ne ceva ce nu știm, arată-ne lucruile într-o lumină nouă. E așa de ușor să scrii fără substanță, fără
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
va putea deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul așternut de fundamentele unei logici inductive (F. Bacon), de disponibilitatea de a se putea îndoi dualist de adevărurile de până atunci (R. Descartes), de a le identifica în reflexia unei monade (W. Leibniz), etc. Pe această cale, psihologia își va găsi drumul alături de alte domenii de cunoaștere științifică și culturală, într-un altar de acum cu autoritate academică, un adevărat for superior de gestionare a destinelor oamenilor, a ceea ce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
destin. Împăcarea opiniilor a avut loc când s-a ajuns la sufletul individual, în accepțiunea teologilor născut dintr-un act divin, și care, din porunca lui Dumnezeu, își așteaptă recompensa sau pedeapsa terestră. 3.1. Influența Sfântului Augustin (354-430 e.n.) Reflexiile Sfîntului Augustin despre suflet sunt de inspirație plotineană, însă el și-a potrivit gândirea mai bine la dogmele noii tendințe de gândire creștină. A fost o corecție făcută în acord cu concepția conform căreia sufletul universal încetează să se mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suspendată divizarea anterioară dintre sufletul rațional și cel senzitiv. Unitatea sufletească a fost asigurată cu ajutorul reflectării conștiente, a autocontrolului conștiinței, în fața căruia orice fenomen avea însemnătate echivalentă. Cu alte cuvinte, toate fenomenele naturale puteau fi considerate ca fiind produse ale reflexiei, ca putând deveni obiect al observației subiectului, un observator subiectiv (la rândul său) de formație ancestrală. Era o accepțiune nouă asupra introspecției, eliberată de metafizica "experienței interne" propusă anterior în teologia lui Plotin și în cea a Sf. Augustin. În
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
El a susținut că toată știința noastră se bazează pe experiență, iar în cele din urmă, tot aici își are izvoarele. Dar, în fond, ce înseamnă a avea experiență ? În acord cu Locke, aceasta are două principale surse: simțurile și reflexia. Cea din urmă reprezintă observarea internă a acțiunilor ideatice ce au loc pe planul minții. Mai precis, experiența cuprinde în mod egal lucrurile reflectate senzorial, ca și procesele sufletești trăite. Având ca punct de plecare cele două surse, oamenii își
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că, urmând o asemenea învățătură despre activitatea organică și cea comportamentală, gândirea sa ar fi reprodus întru totul pe cea a lui Descartes. Spre deosebire de aceasta însă, în sistemul lui Hartley, fenomenele sufletești nu se disting cu nimic de cele organice, reflexiei sufletești și celei spirituale nu li se permite accesul într-o lumea aparte, divină, superioară celei naturale, unde să fie abordate diferit de cele trupești. Pentru elaborarea concepției sale dualiste, Descartes s-a bazat pe propria sa concepție despre lumea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ce a condus la posibilitatea abordării de pe un plan nou a fenomenelor psihice. Deși, în fond, ideea se bazează pe premise false, ea pleacă de la neconștiența percepției și ajunge la fundamentarea reflecției conștiente gândite. Aceasta pleacă de la neconștiența însăși a reflexiei, pentru ca în final să se raporteze la activitatea conștientă a gândirii. În persoana lui Leibniz s-au întâlnit deopotrivă reprezentatul științelor naturii cu cel al metafizicii teleologice, cenzurat de ideologia scolasticii. Acolo unde primul a ajuns să-l domine pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cucerire a domeniului substanțialității subiective, iar studiile sale au fost deschizătoare de drum pentru investigația fenomenologică ulterioară. Pe această cale, el și-a propus să descrie senzorialul subiectiv, al vederii, al auzului sau al tactilului, al mișcării, ca și al reflexiei mentale, ca reprezentând un univers distinct de lumea materială, o lume care ascultă de unele legi proprii. A fost o încercare temerară pentru acele vremuri, care a făcut din experiența trecută un obiect de cunoaștere, o încercare înscrisă pe o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
câmpul mecanicii newtoniene. Cu deosebirea doar că aici ele sunt fapte de conștiință, și ca atare pot fi studiate pe cale experimentală. Lumea sesizată și reflectată este o lume a experienței, care poate fi cunoscută doar pe calea introspecției; prin urmare reflexia mentală poate fi sursă a cunoașterii doar prin introspecție. În lucrarea sa, Teoria vederii, publicată în 1709, Berkeley contrapune câmpului fizic pe cel geometric din mintea subiectului, acesta din urmă fiind rezultatul unei activități de abstractizare, al generalizării experienței. Acesta
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putea fi niciodată un "altul", ci un alt "eu" născut grație acestei relații. Este momentul de dezvoltare superioară a conștiinței, de identificare a "Eu"-lui cu "Eu"-l, unde sufletul se identifică cu spiritul. Spiritul se definește ca moment de reflexie a sinelui, unde se formează habitudinile sau obișnuințele, unde se pot genera stări de conștiință primară, de somn sau somnambulice, de premoniție în totalitatea lor imediată și spontană. 2. O psihologie contopită încă cu fiziologia Secenov Vlăstarele psihologiei ca știință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în profan, fie că a devenit o ființă provincială, autoexilată într-un domeniu periferic al realului, omul modern pare să fie într-o situație proastă, în criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
epoca post-totalitară. Cît despre intelectualii credincioși care își permit să semnaleze criza ortodoxiei în raport cu modernitatea, ei sînt tratați cel mult cu un respect distant și formal, dar nu prea sînt luați în seamă. Angajarea lor religioasă, din care fac parte reflexia, studiul, interogația critică, e incomodă. De ce ar trebui ea să tulbure antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putut fi gîndită distanța dintre absolut și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut discernămîntul. Citind numeroase lucrări de istoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se lipească, în conștiința comună, de fenomenele religiei ; le sustrage pe acestea interpretării pioase care le dă tuturor statutul nechestionabil al unor impozante fapte de tradiție. Așa stînd lucrurile, nu ne dau aceste științe materie pentru a cerceta în distanța reflexiei ceea ce, în fenomenele credinței, stă mereu pe muchia subțire între deschidere spre transcendent și autosuficiență, între itineranță a conceptului spre limita lui non umană și sedentarizarea lui? A privi critic (în sensul discernămîntului) ideile despre Dumnezeu, a identifica ceea ce în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]