1,767 matches
-
Aberația cromatică este o aberație optică ce se manifestă prin formarea unui spectru de imagini colorate în locul unei singure imagini, datorită variației indicelui de refracție al materialului lentilei cu lungimea de undă a radiațiilor care compun lumina albă. În cazul unei lentile convergente, focarul razelor violete se formează mai aproape decât al celor roșii. Va exista o anumită poziție a ecranului pentru care pata luminoasă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
1) este un sistem optic, razele venind de la un punct O de pe axă sub un unghi u1 se vor proiecta în punctul O'1. Cele care vin cu un unghi u2 se vor proiecta în punctul O'2. Dacă există refracție, O'2 va fi în fața punctului O'1 atât timp cât u2 este mai mare decât u1 și invers dacă lentilele sunt dispersive. Dacă u1 este foarte mic atunci O'1 este proiecția gaussiană, iar O'2 se numește aberația longitudinală, iar
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
slabă pe ecran rămâne staționară când deschiderea este micșorată. În practică de obicei se întâmplă acest lucru. Această rază, numită de Abbe raza principală (a nu se confunda cu razele principale din teoria gaussiană) trece prin focarul obiect înainte de prima refracție și prin focarul imagine după ultima refracție. Referindu-ne la fig 8 avem O'Q'/OQ=a'tan w'/a tan w=1/N unde N este mărirea transversală. Pentru ca n să fie constant pentru toate valorile lui w, a
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
este micșorată. În practică de obicei se întâmplă acest lucru. Această rază, numită de Abbe raza principală (a nu se confunda cu razele principale din teoria gaussiană) trece prin focarul obiect înainte de prima refracție și prin focarul imagine după ultima refracție. Referindu-ne la fig 8 avem O'Q'/OQ=a'tan w'/a tan w=1/N unde N este mărirea transversală. Pentru ca n să fie constant pentru toate valorile lui w, a' tan w'/a tan w trebuie să
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
al treilea unghi, 0. Acest lucru necesită satisfacerea a 5 ecuații, în alte cuvinte, există 3 alterații a puterii a 3-a, dispariția acesteia producând o imagine de ordinul 5. Expresia acestor coeficienți în termenii constantelor sistemului optic (indice de refracție, distanța între lentile, grosimea etc.) a fost rezolvată de L. Seidel, iar în 1840, J. Petzval și-a construit obiectivul său imagine după un set de calcule similare, care însă nu au fost niciodată publicate. Teoria a fost elaborată de
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
pot fi neglijate. Pentru o singură lentilă de grosime foarte mică și de putere dată, aberația depinde de raportul razelor r/r' și este minim (dar niciodată 0) pentru o anumită valoare a raportului. Variază invers proporțional cu indicele de refracție. Aberația totală a două sau mai multe lentile subțiri aflate în contact, fiind suma aberațiilor individuale, poate fi 0. Acest lucru mai este posibil și dacă lentilele au același semn algebric. Considerând lentile subțiri cu indicele de refracție n=1
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
indicele de refracție. Aberația totală a două sau mai multe lentile subțiri aflate în contact, fiind suma aberațiilor individuale, poate fi 0. Acest lucru mai este posibil și dacă lentilele au același semn algebric. Considerând lentile subțiri cu indicele de refracție n=1,5; sunt necesare 4 astfel de lentile pentru a corecta aberația sferică de ordinul 3. Aceste sisteme, însă nu sunt de mare importanță practică. În cele mai multe cazuri, 2 lentile subțiri sunt combinate, una care are o aberație pozitivă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
aberației de pe axă, a celor din apropierea axei și a astigmatismului, relația pentru lipsa de curbură a câmpului-imagine este exprimat de ecuația lui Petzval S1/r(n'-n)=0, unde r este raza suprafeței refractive, n și n' sunt indicii de refracție al mediului înconjurător, iar S este semnul sumei tuturor suprafețelor refractatoare. Clasica problemă a imaginilor este de a reproduce perfect un plan finit (obiectul) într-un alt plan (imaginea) printr-o deschizătură finită. Este imposibil de a face acest lucru
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
imagine devin suficient de mici. Prin această metodă numai anumite greșeli sunt analizate. Teoria aproximației este deseori folosită provizoriu, întrucât acuratețea ei nu este suficientă. În sistemele optice compuse din lentile, poziția, mărimea și erorile imaginilor depind de indicele de refracție al sticlei utilizate. Cum indicele de refracție variază considerând culoarea sau lungimea de undă a luminii, rezultă că un sistem de lentile (necorectat) proiectează imaginile de diferite culori în locuri diferite și de diferite mărimi sau cu diferite aberații.. există
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
metodă numai anumite greșeli sunt analizate. Teoria aproximației este deseori folosită provizoriu, întrucât acuratețea ei nu este suficientă. În sistemele optice compuse din lentile, poziția, mărimea și erorile imaginilor depind de indicele de refracție al sticlei utilizate. Cum indicele de refracție variază considerând culoarea sau lungimea de undă a luminii, rezultă că un sistem de lentile (necorectat) proiectează imaginile de diferite culori în locuri diferite și de diferite mărimi sau cu diferite aberații.. există diferențe cromatice a distanțelor de intersecție, a
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
fiecare reproducere este determinată de poziția planelor focale și de mărimea distanțelor focale, sau dacă distanțele focale sunt egale, de trei constante ale reproducerii. Aceste constante sunt determinate de datele sistemului (raza, grosimea indicele etc.) de unde dependența de indicele de refracție, de culoare. Sunt însă calculabile, formula fiind dată în czapski-Eppenstein. Indicele de refracție pentru diferite lungimi de undă trebuie să fie cunoscute pentru fiecare fel de sticlă din care este făcut. În acest fel, condițiile sunt menținute astfel încât orice constantă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
sau dacă distanțele focale sunt egale, de trei constante ale reproducerii. Aceste constante sunt determinate de datele sistemului (raza, grosimea indicele etc.) de unde dependența de indicele de refracție, de culoare. Sunt însă calculabile, formula fiind dată în czapski-Eppenstein. Indicele de refracție pentru diferite lungimi de undă trebuie să fie cunoscute pentru fiecare fel de sticlă din care este făcut. În acest fel, condițiile sunt menținute astfel încât orice constantă a reproducerii este egală pentru 2 culori diferite, adică această constantă este acromatizată
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
obiect sau mărind distanța focală, rezultă că deteriorarea imaginii este proporțională cu raza deschiderii către focar. Exemple : (a) într-o lentilă subțire, aflată în aer, o constantă de reproducere trebuie observată, știind că distanțele focale sunt egale. Dacă indicele de refracție pentru o culoare este n, iar pentru o alta este n+dn, iar puterile sau reciprocele distanțelor focale sunt f și f+df atunci (1) df/f=dn/(n-1)=1/n; dn se numește dispersie, iar n este puterea
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
sunt f și f+df atunci (1) df/f=dn/(n-1)=1/n; dn se numește dispersie, iar n este puterea dispersivă a sticlei. (b) Două lentile subțiri lipite: f1 și f2 sunt puterile corespunzătoare lentilelor de indici de refracție n1 și n2, iar razele r'1, r"1 și r'2, r"2 respectiv. F reprezintă putere totală iar df, dn1, dn2 variațiile lui f, n1, n2 la schimbarea culorii. Rezultă următoarele relații: (2)f=f1-f2==(n1-1)(1/r
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
aberației axiale, a doua, fie condiția Herschel fie cea Fraunhofer, cea de-a doua fiind cea mai des folosită. În practică este mai util să eviți a doua condiție, lipind lentilele, razele devenind egale. Lentilele lipite au un indice de refracție mai mic iar pe de altă parte, permit eliminarea astigmatismului și curburii câmpului, dacă lentila colectivă are un indice de refracție mai mare. Dacă sistemul de lentile lipite este pozitiv atunci cu atât mai puternice trebuie să fie lentilele pozitive
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
este mai util să eviți a doua condiție, lipind lentilele, razele devenind egale. Lentilele lipite au un indice de refracție mai mic iar pe de altă parte, permit eliminarea astigmatismului și curburii câmpului, dacă lentila colectivă are un indice de refracție mai mare. Dacă sistemul de lentile lipite este pozitiv atunci cu atât mai puternice trebuie să fie lentilele pozitive și din (4) puterii mai mari îi corespunde slăbiciunea dispersivă, adică sticla crown. În consecință, crown glass ar trebui să aibă
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
Dacă sistemul de lentile lipite este pozitiv atunci cu atât mai puternice trebuie să fie lentilele pozitive și din (4) puterii mai mari îi corespunde slăbiciunea dispersivă, adică sticla crown. În consecință, crown glass ar trebui să aibă indice de refracție mai mare pentru planele imagine și astigmatice. În loc să facă să dispară Df, o anume valoare îi poate fi atribuită și acest lucru va produce orice deviație cromatică dorită. Dacă lentilele I și II sunt lipite și au același indice de
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
mai mare pentru planele imagine și astigmatice. În loc să facă să dispară Df, o anume valoare îi poate fi atribuită și acest lucru va produce orice deviație cromatică dorită. Dacă lentilele I și II sunt lipite și au același indice de refracție pentru o culoare, atunci efectul pentru acea culoare va fi cel al unei singure lentile. Dintr-o asemenea descompunere, vor rezulta, după dorință, acromatisme sau cromatisme, fără a altera efectul sferic. Dacă efectul cromatic este mai mare decât al lentilelor
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
de telescoape optice: reflector și refractor. În telescopul reflector imaginea observată este reflectată de o oglindă intr-un sistem de prisme si apoi la o lentilă ocular, așezata de obicei pe partea laterală a instrumentului. În telescopul refractor se folosește refracția în lentile. Nașterea telescopului refractor este de obicei atribuită lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicație în Veneția în 1609. De fapt, primele lentile au fost construite în 1607 de către artizani olandezi care le-au aplicat instrumentelor rudimentare cu
Telescop () [Corola-website/Science/304738_a_306067]
-
dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular. Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în partea frontală și numită „obiectiv”, care colectează lumina, și una mică în partea posterioară, „ocularul”, care focalizează razele luminoase în ochiul observatorului. Acest telescop a fost utilizat de Galileo Galilei în anul 1609
Telescop () [Corola-website/Science/304738_a_306067]
-
feroelectrica ABO că tantalatul de litiu și titanatul de bariu. Niobiul a fost evaluat ca fiind o alternativă mai ieftină a tantalului în condensatori, dar condensatorii de tantal încă predomina. Niobiul e adăugat sticlei pentru a avea un indice de refracție mai mare, o proprietate folositoare pentru industria optică pentru a fabrica lentile de corecție mai subțiri. Niobiul și unele aliaje ale acestuia sunt inerte fiziologic, și deci hipoalergenice. Din această cauză, niobiul e găsit în multe aparate medicale cum ar
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Astigmatismul (grec. "astigma= fără stigmă, sau fără punct de focar)" este o boală oftalmologică manifestată printr-o "deformare de cornee" care atrage după o "refracție defectuoasă" a razei de lumină în globul ocular.In cazul astigmatismului razele de lumină albă care sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor suferi un proces intens și inegal de refracție, cu cât această refracție diferențiată va fi
Astigmatism (ochi) () [Corola-website/Science/305632_a_306961]
-
deformare de cornee" care atrage după o "refracție defectuoasă" a razei de lumină în globul ocular.In cazul astigmatismului razele de lumină albă care sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor suferi un proces intens și inegal de refracție, cu cât această refracție diferențiată va fi mai mare, cu atât se consideră astigmatismul mai grav.La om ochiul cu un astigmatism de până la 0,5 dioptrii (1 dpt = f) este considerat normal. Pe când imaginea în centrul focarului a unei
Astigmatism (ochi) () [Corola-website/Science/305632_a_306961]
-
atrage după o "refracție defectuoasă" a razei de lumină în globul ocular.In cazul astigmatismului razele de lumină albă care sosesc la ochi sub formă de raze paralele vor suferi un proces intens și inegal de refracție, cu cât această refracție diferențiată va fi mai mare, cu atât se consideră astigmatismul mai grav.La om ochiul cu un astigmatism de până la 0,5 dioptrii (1 dpt = f) este considerat normal. Pe când imaginea în centrul focarului a unei surse de lumină îndepărtate
Astigmatism (ochi) () [Corola-website/Science/305632_a_306961]
-
dpt = f) este considerat normal. Pe când imaginea în centrul focarului a unei surse de lumină îndepărtate are o formă sferică în cazul ochiului normal, va apărea o imagine sub formă de două linii pe punctul focal în cazul astigmatismului, din cauza refracției diferite a razelor de lumină, cu cât cele două imagini sunt mai îndepărtate una de alta, cu atât gravitatea astigmatismului e mai mare. Sunt forme regulate de astigmatism, când cele două imagini virtuale formate pe retină care pot fi situate
Astigmatism (ochi) () [Corola-website/Science/305632_a_306961]