18,995 matches
-
vînzoleala comică cu consecințe dramatice (nu pentru protagoniști - niște ăhopa-mitică" ce pică mereu în picioare - ci pentru masele de alegători, manipulate și manipulabile). Aceste consecințe se simt și pe scenă, dincolo de valul parodic și satiric care se coboară în interpretarea regizorului și dincolo de lungimi și redundanțe. Praful secolului trecut, depus și pe alte montări, este voios risipit de ritmul alert și trepidant imprimat de Tocilescu, ritmul aiuritor al sfîrstului nostru de secol. Caragiale, contemporanul nostru ne ăstrigă" regizorul, parafrazîndu-l, parcă, pe
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
coboară în interpretarea regizorului și dincolo de lungimi și redundanțe. Praful secolului trecut, depus și pe alte montări, este voios risipit de ritmul alert și trepidant imprimat de Tocilescu, ritmul aiuritor al sfîrstului nostru de secol. Caragiale, contemporanul nostru ne ăstrigă" regizorul, parafrazîndu-l, parcă, pe Jan Kott. Două roluri sînt impecabile în interpretare, de o mare finețe în execuție, în cheia în care au fost ăcitite" personajele: Zaharia Trahanache - Ion Lucian și Iordache Brînzovenescu a Dan Puric. În sfîrșit, ramolitul și încornoratul
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
Două roluri sînt impecabile în interpretare, de o mare finețe în execuție, în cheia în care au fost ăcitite" personajele: Zaharia Trahanache - Ion Lucian și Iordache Brînzovenescu a Dan Puric. În sfîrșit, ramolitul și încornoratul Trahanache devine pe scenă, datorită regizorului și lui Ion Lucian, un om politic lucid, energic, fără ezitări, cu o carieră care nu se împiedică de amoruri banale, extraconjugale. Tehnic, riguros, meticulos, scrupulos, Ion Lucian îmbină minunat un stil tradițional cu prospețimea modernității înconjurătoare. Cu Brînzovenescu, Dan
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
fi mers foarte bine pe ideea de actualitate pentru care a optat Tocilescu a chestiunea cu scrisoarea și cu tot șantajul rămîne în umbră, neexploatata, deși în zilele noastre este la mare cinste. Am crezut la un moment dat că regizorul a găsit o soluție extraordinară - nefiind ajutat de Magda Catone (Zoe) și George Ivașcu (Tipătescu), care ratează această problemă ăarzătoare" - și de un mare rafinament pentru tema scrisorii și a șantajului: Alifantis a compus o arie, superbă și superb interpretată
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
televiziunea națională, din forurile locale suprima pagini de cultură, emisiunile de specialitate, cum este și emisiunea Scenă, singura de acest gen din toate ofertele de pe toate posturile de televiziune, festivaluri, oameni. Un caz de o maximă gravitate este și destituirea regizorului și profesorului Mircea Cornisteanu de la direcțiunea teatrului Sica Alexandrescu din Brașov, demitere hotărîtă în această vară, în perioada de concediu în care se află instituția. Sîntem, pe de altă parte, și în fața unui paradox: din raportul întocmit de Comisia de
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
Acestea sînt datele tehnice, care nu mai au nevoie de nici un comentariu. Vorbesc de la sine. În continuare în raport se precizează, chiar în final, ca domnul Mircea Cornisteanu este un specialist valoros de care teatrul are nevoie. Datorită numelui său, regizori de marcă au acceptat să monteze pe scena brașoveana, făcînd rabat chiar de la onorariile pe care le solicită în mod normal. Așadar s-au aflat la lucru, la Brașov, Alexandru Tocilescu, Alexandru Colpaci, Horea Popescu, Dinu Cernescu. Cu spectacolele realizate
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
bijuterie pusă în scenă de Alexandru Colpaci a care și-a prelungit șederea la Brașov, atasîndu-se de trupă valoroasă, ultimul său spectacol din stagiunea încheiată fiind Cum vă place? de Shakespeare a Cui e frică de Virginia Woolf? montare a regizorului Cornisteanu, cu care de altfel Stagiunea ^98-^99 a pus punct, toate aceste exemple sînt menționate pentru a aminti sau reaminti succesul teatrului, care a redevenit viu, dinamic, profesionist. În trupa, alături de nume sonore că Mircea Andreescu, Costache Babi, Virginia
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
și-au făcut simțită prezența în primul rînd prin valoare și apoi prin disciplină și putere de muncă. Marius Cordoș și Bianca Zurovschi sînt doar două nume. Tot la teatrul din Brașov și-a făcut debutul în mod remarcabil tînărul regizor Claudiu Goga cu Conuă Leonida față cu reacțiunea de Caragiale, spectacol pentru care a primit, la Galele Uniter din acest an, Premiul de debut, cea mai importantă distincție la început de drum, distincție care confirmă și obligă, în același timp
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
montat și Șantaj, spectacol prezentat și la Gala Absolvenților 1999 din București, îndelung comentat și aplaudat de public și de specialiști. Fără sprijinul conducerii și al trupei din Brașov nu știm cînd și cum ar fi ieșit la suprafață numele regizorului Claudiu Goga, angajat anul acesta de Mircea Cornisteanu. Înțelegem că toate acestea și multe altele i-au făcut pe membrii Comisiei să conchidă că teatrul din Brașov are nevoie de specialistul valoros Mircea Cornisteanu. Și aici apare paradoxul: închizînd paginile
S.O.S. cultura by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17590_a_18915]
-
împotriva cărora încercăm să lupt! În general, am avut o șansă extraordinară de-a lungul carierei mele, care a fost la fel de frumoasă pe cat puteam să mi-o doresc: am întâlnit oameni excepționali și am pășit alături de cei mai mari parteneri, regizori și dirijori. Fundamental, datorez totul educației muzicale, absolut perfecte, pe care am primit-o în România. Mai întâi la Școala de muzică, apoi de la un remarcabil profesor de canto, Eugenia Elinescu, care m-a inițiat treptat în bel canto. Am
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
nu eram prea docila! Să spun drept, eram prea impulsiva și, de exemplu, cu Carlos Kleiber mă certăm adeseori! Sigur că-l respectăm, dar nu cred că un interpret trebuie "să se lase strivit" în fața unui dirijor sau a unui regizor, fără a îndrăzni să-și dea cu părerea. Nu suntem niște marionete, ci profesioniști: avem dreptul să interpretăm un rol pe care l-am lucrat conform propriei noastre sensibilități! "Geniul" dirijorului (sau al regizorului) înseamnă să folosească munca noastră cât
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
în fața unui dirijor sau a unui regizor, fără a îndrăzni să-și dea cu părerea. Nu suntem niște marionete, ci profesioniști: avem dreptul să interpretăm un rol pe care l-am lucrat conform propriei noastre sensibilități! "Geniul" dirijorului (sau al regizorului) înseamnă să folosească munca noastră cât mai bine. Am cântat puțin sub conducerea lui Carlo Maria Giulini, un mare senior, totodată foarte uman. Cu Karl Böhm am participat la câteva spectacole de la Viena, dar n-am repetat niciodată cu el
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
evita compromisurile. Sigur că în viața mea am întâlnit oameni formidabili, dar am avut și disciplină necesară pentru a mă înconjura de cine trebuia. Niciodată n-am semnat un contract fără să am precauția de a întreba numele dirijorului, al regizorului și al partenerilor. Câte spectacole am refuzat din cauza anturajului care nu-mi convenea! Am avut, de asemenea, înțelepciunea de a cânta, în medie, doar treizeci și cinci de spectacole și câteva concerte pe an. Nu regret nimic, nici scenă, nici succesele, și
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
nu mă gândisem să abordez o autobiografie, ca atâția alții dinaintea mea! Dar ceea ce se întâmplă astăzi în opera m-a convins că este de datoria mea să trag un semnal de alarmă și de revoltă împotriva dictaturii tuturor acelor regizori care sunt pe cale să distrugă artă lirica! Acești oameni se pretind creatori, dar nu sunt decât niște reproducători: creația există deja, iar talentul lor ar trebui să constea în arătarea, cât mai fidel posibil, a geniului lui Verdi, Mozart sau
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
a geniului lui Verdi, Mozart sau Wagner. Dar sunt atat de vanitoși încât, neavând posibilitatea să creeze ei înșiși, distrug capodoperele compozitorilor, din care noi ne hranim sufletele de trei sau patru secole." Distinsa cântăreața își exprimă revoltă față de câțiva regizori care "denaturează total sensul unei lucrări, golind-o de contextul ei." Totodată, Ileana Cotrubas își exprimă nedumerirea cu privire la dirijori și cântăreți de renume care acceptă compromisuri și nu apară creația compozitorilor clasici, câteodată riscând să fie eliminați de pe scena dacă
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
te mai angajează" a spune Ileana Cotrubas. a "Eu am cunoscut o dictatură în țara mea, iar tiranii, credeți-mă, nu ucid popoarele neapărat din punct de vedere fizic, ci deformându-le spiritul și caracterul. Este exact ceea ce fac astăzi regizorii: ne distrug sufletele!(...)" Înainte de sfârșitul interviului, în care Ileana Cotrubas spune că are puțini elevi, deoarece este foarte exigenta, domnia-sa amintește de marii regizori cu care i-a plăcut să lucreze: Bineînțeles cu Jean-Pierre Ponnelle: Flautul fermecat la Salzburg
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
punct de vedere fizic, ci deformându-le spiritul și caracterul. Este exact ceea ce fac astăzi regizorii: ne distrug sufletele!(...)" Înainte de sfârșitul interviului, în care Ileana Cotrubas spune că are puțini elevi, deoarece este foarte exigenta, domnia-sa amintește de marii regizori cu care i-a plăcut să lucreze: Bineînțeles cu Jean-Pierre Ponnelle: Flautul fermecat la Salzburg, Nunta lui Figaro la Viena și, tot în capitala austriacă, Paiațe, de o asemenea intensitate dramatică, încât eram literalmente golita la sfarsitul fiecărei reprezentații. Și
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
o extraordinară personalitate. De asemenea, am apreciat mult lucrul cu John Schlesinger pentru Povestirile lui Hoffmann la Covent Garden, si pe Otto Schenk, atât pentru Elixirul dragostei la Viena, cât și pentru Traviata tot la Viena și la München. Acești regizori posedau o educatie muzicală, mai ales Ponnelle, și îi iubeau pe cântăreți.(...)" Aducem la cunoștință cititorilor noștri că Ileana Cotrubas va fi președintele juriului a la secțiunea canto a al concursului internațional George Enescu, care va avea loc la București
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
Popescu a ce l-a înlocuit pe Ștefan Iordache, reținut la București cu repetițiile la foarte apropiată premieră cu O scrisoare pierdută, în regia lui Alexandru Tocilescu la Teatrul Național din București a, Mircea Rusu, criticul de teatru Doina Modola, regizorul Tudor Mărăscu și Cornel Todea, președintele juriului. S-au remarcat la secțiunea individual Liria Isabela Iacupovici cu un fragment din Chiriță în voiaj. Absolventa a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică, promoția 1998, clasa Grigore Gonta, angajată a Teatrului Dramatic
HOP! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17609_a_18934]
-
rodați în arta actoriceasca. Lucrând fiecare detaliu muzical de frazare, dicție, accente, ritm etc. și fiecare gest, explicând cum se conturează complex un personaj, Mariana Nicolesco a fost în acest concert-spectacol nu numai interpreta (Donna Elvira), partenera atentă, ci și regizor inspirat, reușind să adune o distribuție de debutanți în majoritate într-o imagine perfect coerentă, cu putere de sugestie infinit mai pregnanta decât multe spectacole cu recuzita bogată și regie elaborată pretențios; și mai ales dându-le șansă de a
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
suntem cronicari de povețe..., dar a evita tentația "show-ului" este absolut necesar pentru o interpreta de jazz din România... O negresa, chiar si voluminoasa, își poate permite oricine. Noi... Model al unei alte irepresibile și entuziaste vocații pluridisciplinare este regizorul Cornel Todea, director de festival, care împreună cu staff-ul sau din UNITER, a legat Ministerul Culturii de Televiziunea Română, de Ministerul Sportului și al Turismului, de B.T.T. și pe toată lumea de mai sus asezându-ne, cu infinite elanuri, în locul geometric unde ne-
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
ional de Film Transilvania) de anul acesta aflat la a 13-a ediție ne-a oferit câteva filme deosebite, printre ele aflându-se și filmul din competiție care a primit sufragiile publicului, Natură moartă (Still Life), al lui Uberto Pasolini. Regizorul a fost prezent la vizionare și am putut aprecia finul său umor și subtilitatea. John May excelent interpretat de Eddie Marsan este tipul funcționarului perfect, punctual, politicos, minuțios până la pedanterie, de o onestitate fără echivoc și, în același timp, șters
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
povestea acestor anonimi abandonați, uitați, eșuați, cândva fericiți, cândva iubiți, cândva plini de speranță. Toate aceste fotografii dintr-un vast cimitir al amintirilor altora alcătuiesc o inefabilă familie pentru John May. Este mai mult decât atât în aceste fotografii și regizorul speculează acel indicibil pe care fotografia îl emană și pe care Roland Barthes în Camera luminoasă, cartea pe care o dedică fotografiei, îl numește pur și simplu „aer”: „Aerul nu e un dat schematic, intelectual, așa cum este o siluetă. Aerul
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
a dorințelor lui John May. Lucrurile s-ar fi putut opri aici sau la acel accident mortal cu un gros-plan care surprinde zâmbetul fericit al lui May, o tăietură sobră, impecabilă, pe care filmul o are până în acest moment. Însă regizorul simte nevoia să fie popular, agreabil și strică finalul coborând în kitsch și melo povestea. La mormântul simplu al lui John May, cufundat într-un anonimat deplin, se prezintă fantomele celor dispăruți, le recunoaștem din fotografii, decedați ale căror servicii
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
fotografii, decedați ale căror servicii funerare au fost asigurate de funcționarul omenos, cu alte cuvinte o mântuire în toată regula, răsplata postumă fiind asigurată. Nu mă îndoiesc că acest final a mulțumit publicul larg, el este însă deficitar pentru film, regizorul devenind avocatul personajului față cu posteritatea, mult prea nedreptăț itului John May care merita, nu?, o sanctificare. Chiar și așa, filmul lui Uberto Pasolini impune un discurs cinematografic condus cu moderație, respect față de detaliu, cu o simplitate sensibilă care permite
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]