284,218 matches
-
retrasă din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, post care să fie preluat de Cristiana Barbu. Tot vineri, premierul a semnat deciziile de eliberare din funcții ale lui Szenczi Bianka, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, și a lui Aurelian Popa, președinte a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, precum și deciziile de numire a celor care îi va înlocui, Mircea Fechet, respectiv, Marius Lucian Obreja.
Ponta i-a găsit înlocuitor lui Duță, la CNAS () [Corola-journal/Journalistic/44661_a_45986]
-
Memoria Exilului Românesc; - Mihail Faca - președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului; - Răzvan Teohari Vulcănescu - secretar de stat la Ministerul Sănătății; - Doru Ciocan - președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice; - Dan Lucian Vlădescu - președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice; - Eugen Orlando Teodorovici - consilier de stat în cadrul Aparatului propriu de lucru al primului-ministru; - Liviu Harbuz
Victor Ponta face schimbări în Guvern. Remus Cernea, numit consilier de stat () [Corola-journal/Journalistic/44688_a_46013]
-
secretar de stat la Ministerul Sănătății; - Doru Ciocan - președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice; - Dan Lucian Vlădescu - președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice; - Eugen Orlando Teodorovici - consilier de stat în cadrul Aparatului propriu de lucru al primului-ministru; - Liviu Harbuz - consilier de stat în cadrul Aparatului propriu de lucru al primului-ministru; - Remus Cernea - consilier de stat în cadrul Aparatului propriu de lucru al
Victor Ponta face schimbări în Guvern. Remus Cernea, numit consilier de stat () [Corola-journal/Journalistic/44688_a_46013]
-
general al Ministerului Apărării Naționale de către Claudia-Mioara Manea. De asemenea, primul-ministru Victor Ponta a semnat o serie de decizii privind revocarea din funcții: - Matei Mircea Leontin - din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice; - Marian Proorocu - din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului; - Abos Gabriel - din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru
Victor Ponta face schimbări în Guvern. Remus Cernea, numit consilier de stat () [Corola-journal/Journalistic/44688_a_46013]
-
Europarlamentarul PDL a explicat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, de ce președintele trebuie să reprezinte România la Consiliul UE din 23 mai. Cristian Preda a arătat că, potrivit reglementărilor UE, la Consiliul European, numai țările care au regim parlamentar - Marea Britanie, Germania - sunt reprezentate de șeful de guvern. Or, în cazul României, președintele trebuie să reprezinte țara la reuniune, întrucât are cea mai mare legitimitate de reprezentare, ”ieșită direct de la
Cristian Preda explică cine trebuie să meargă la Consiliul Europei () [Corola-journal/Journalistic/44766_a_46091]
-
economic, publicat în Buletinul Oficial Nr. 67 din 20 Octombrie 1949; Legea Nr. 10, privitoare la bunurile confiscate, intrate în patrimoniul Statului, în temeiul hotărîrilor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial Nr. 21 din 27 Ianuarie 1948; Decretul Nr. 442, pentru reglementarea bunurilor găsite și predate unităților de Miliție, publicat în Buletinul Oficial Nr. 77 din 3 Decembrie 1949; art. 5 din Decretul Nr. 15 pentru unele măsuri financiare, publicat în Buletinul Oficial Nr. 13 din 31 Ianuarie 1951, precum și orice alte
DECRET nr. 111 din 14 iulie 1951 privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse confiscării, fără mo��tenitori sau fără stapin, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc instituţiilor bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106122_a_107451]
-
imobiliare pot fi contestate în justiție în absența certificatului energetic), cel privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale (care modifică procedura de acreditare a furnizorilor de servicii sociale) și cel care schimbă modul organizare și funcționare a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energetic.
Guvernul Ponta a retras proiectele lui Ungureanu din Parlament () [Corola-journal/Journalistic/44914_a_46239]
-
se află bunurile. Dacă prin alte dispoziții legale se stabilește pentru executarea unor anumite creanțe o altă competența a organelor de executare, se va urma potrivit acelor dispoziții. Între organizațiile socialiste executarea se face și potrivit dispozițiilor legale privitoare la reglementarea executării silite a hotărîrilor judecătorești prin decontare bancară. I. Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor și altor titluri la ordin, eliberarea de titluri executorii, procedura succesorala notariala, precum și efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară, de publicitatea mobiliara în cazurile
HOTĂRÎRE Nr. 1518 din 14 octombrie 1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106199_a_107528]
-
trecerea roții:utilizarea pneurilor de joasă presiune; 80sarcina redusă pe roată, care împreună cu prima măsură duce la micșorarea presiunii pe sol;rigiditatea scăzută a pneurilor și construcția radială a anvelopelor; - patinarea redusă a roților; - limitarea numărului trecerilor pe aceeași urmă. Reglementările CEE (74/151/EEC), citate de TIJINK, F.G.J. și colab. (1995), limitează sarcina maximă pe roată la maximum 5 t (adică 10 t/axă) (tabelul 24), ceea ce se traduce printr-o limită de maximum 100 kPa pentru presiunea pe suprafața
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
județului Suceava, odată cu unirea Principatelor. Până la finele anului 1858, în funcționarea serviciului de poștă s-au adus numeroase modificări și îmbunătățiri: stabilirea monopolului asupra transportului trimiterilor poștale; înființarea de birouri poștale; angajarea de personal calificat și cunoscător de limbi străine; reglementarea transportului diferitelor obiecte prin poșta de scrisori, prin ștafete și prin poșta de persoane; stabilirea de reguli și responsabilități, de tarife raționale pentru scrisori; introducerea mărcilor poștale și a cutiilor de scrisori; măsuri în vederea reorganizării poștei rurale etc. În Moldova
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Morse, pentru transmiterea și recepția mesajelor. Numai în anii 1859-1863, rețeaua a crescut de la 12 stații și 839,950 km la 46 de stații și 2.879,360 km. Volumul important al schimbului de informații, dintre țări, a impus anumite reglementări asupra folosirii unor caracteristici comune. A apărut astfel, prima convenție telegrafică internațională încheiată la 15 decembrie 1860, între Principatele Unite și Rusia, care a intrat în vigoare la 13 februarie 1862. La 28 iunie 1862, s-a încheiat la Timișoara
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
convenție telegrafică internațională încheiată la 15 decembrie 1860, între Principatele Unite și Rusia, care a intrat în vigoare la 13 februarie 1862. La 28 iunie 1862, s-a încheiat la Timișoara o convenție, între România, Austria, Turcia și Serbia, privind reglementarea serviciului telegrafic internațional. A urmat convenția telegrafică româno-austriacă, încheiată la Viena și cea româno-sârbă, încheiată la București în 1865, apoi altele. Cu timpul, a apărut necesitatea punerii la punct a unui sistem telegrafic internațional uniform. În acest scop, statele europene
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
achitarea însă numai la casieriile de la reședința județului. Scăderea taxelor telegrafice, prevăzută de lege, a dus la o creștere însemnată a corespondenței pe această cale, iar în perioadele următoare la dezvoltarea rețelei telegrafice prin construirea de noi linii. Necesitatea unor reglementări după care să se conducă administrația și personalul poștal și telegrafic, a făcut posibilă apariția la 1 iulie 1871, a primei legi “Pentru organizarea corpului telegrafo-poștal” și a unui regulament “Pentru fixarea atribuțiunilor funcționarilor telegrafo-poștali”. Legea stabilea: numărul funcționarilor pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apărut ideea unificării poștelor din mai multe țări. Așa s-a ajuns la organizarea primului Congres al poștelor, care a avut loc la Berna, la 9 octombrie 1874, unde 22 de țări, printre care și România, au semnat Convenția pentru reglementarea serviciului poștal internațional și pentru crearea “Uniunii Generale a Poștelor”, denumită ulterior “Uniunea Poștală Universală”. Printre principiile fundamentale introduse în Convenție, se menționează: formarea între toate țările membre a unui singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc de trimiteri din categoria
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apărut la Iași în anul 1882 și la Galați în 1887. Cu timpul rețelele telefonice s-au extins și în alte localități. S-au construit linii interurbane și s-au instalat centrale telefonice de diferite capacități. Simțindu-se nevoia unor reglementări, mai ales odată cu apariția telefoniei publice, la 23 mai 1892, s-a pus în aplicare prima lege, de exploatare telefonică, care a dus la creșterea numărului de abonați, atât de stat, cât și particulari. Pe la jumătatea anului 1896, în toată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încasate, care se va fixa de Direcțiunea Poștelor, prin regulamentul legii de exploatare”. Ulterior, prin regulamentul legii de exploatare, s-a stabilit remizele cuvenite, care urmau a fi achitate celor în drept de oficiul poștal de care depindea postul. Aceste reglementări au asigurat efectuarea serviciului telefonic pentru public în mediul rural, în lipsa unui personal de specialitate. De la prima comunicație, realizată la Fălticeni în anul 1896 și până în 1930, rețeaua telefonică urbană și numărul abonaților, a crescut destul de încet. Declanșarea primului război
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dolhasca(401). Darea în folosință, în 1999, a CTA Alcatel(7.000 linii) a ridicat foarte mult numărul abonaților telefonici. Cu toate că procesul de tranziție spre economia de piață a început încă din primele luni ale anului 1990, când au apărut reglementări privind eliminarea unor forme de centralism excesiv, înființarea de firme particulare etc., declinul în sectorul poștal a continuat și în anii următori. Astfel, în trimestrul I/2000, din zona Fălticeni s-au expediat numai 89.120 ob. de corespondență, din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștale rezolva doar parțial și pentru moment situația. Optimizarea transportului trimiterilor poștale și al presei rămânând una din problemele principale nerezolvată în decursul câtorva ani. Singura soluție ar fi fost revenirea la mijloacele auto proprii, dar acest deziderat se opunea reglementărilor existente într-o economie centralizată. Un studiu efectuat în anul 1969, la DJPTc Suceava în acest sens arăta că, pe lângă îmbunătățirea timpilor de circulație a trimiterilor se realiza o reducere însemnată a cheltuielilor de transport, cu peste 445 mii lei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
clasificate, de literatura juridică, În: - căi (mijloace) cu caracter organizatoric, preventiv și stimulativ (salariu de merit, sporuri, premii); - căile sancționatorii - sancțiunile care se pot aplica În cadrul răspunderii disciplinare. 2. Regulamentul intern bază a răspunderii juridice În raporturile de muncă. În reglementarea Codului muncii, republicat, Regulamentul intern se Întocmește de către angajator, cu consultarea sindicatului sau reprezentanților salariaților, după caz. Regulamentul intern este actul prin care angajatorul stabilește regulile de desfășurare a activității În unitatea respectivă, iar Întocmirea lui este atributul exclusiv al
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
de altă parte ele asigură stabilitatea raporturilor juridice de muncă.“ Practica judiciară a statuat că termenul de 6 luni și termenul de 30 de zile sunt termene de prescripție a răspunderii disciplinare. 5.4. Decizia (ordinulă de sancționare. Spre deosebire de vechea reglementare a legislației muncii care nu cuprindea nici o prevedere expresă cu privire la conținutul deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare, În Codul muncii, republicat, se prevede că „angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie Întocmită În formă scrisă...“. Tot În același articol
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
2 sunt de natură să scoată În evidență preocuparea legiuitorului de a evidenția necesitatea răspunderii individuale a salariatului care a produs paguba angajatorului, precizându-se o serie de criterii distincte de delimitare a răspunderilor. g) caracteristică specifică răspunderii patrimoniale În reglementarea Codului muncii, republicat, este aceea că este făcută prin norme imperative, ceea ce presupune că modificarea răspunderii patrimoniale prin clauze ale contractului de muncă derogatorii de la lege este inadmisibilă. Aceste prevederi ale Legii nr. 53/2003, republicată, apar În acest context
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime pe economie’’ ceea ce reprezintă o limitare nejustificată a dreptului părților de a conveni la recuperarea pagubei indiferent de Întinderea acesteia. 1.3. Cazuri de neangajare a răspunderii patrimoniale a salariaților. Potrivit reglementărilor Codului muncii, republicat, „salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră, de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi Înlăturate și nici de pagubele care se Încadrează În riscul normal al serviciului.“ Din cele prezentate mai sus rezultă
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
normalului, transferă riscul, adică incidența acestor efecte, asupra patrimoniului unității“ Riscul normal al serviciului este de două feluri: normat și nenormat. Riscul normat are În vedere acele pierderi inerente procesului de producție care se Încadrează În limitele prevăzute de lege. Reglementările privind riscul normat poartă diferite denumiri, astfel: - normele de perisabilitate care stabilesc, sub formă de procente, pierderi materiale admisibile În operațiunile de transport, manipulare, prelucrare și depozitare etc.; - normele și normativele de consum prin care se determină consumurile specifice de
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
lege care antrenează răspunderea patrimonială a salariatului, cazurile când, fără a fi reținută vinovăția acestuia, este obligat la restituirea unor sume Încasate de la angajator, Întrucât acestea nu i se cuveneau, neexistând o justă cauză. De asemenea, având În vedere contextul reglementării, este evident că obligația de restituire se naște În legătură cu desfășurarea raporturilor de muncă’’. 3. Formele răspunderii patrimoniale ale salariaților. 3.1. Răspunderea unipersonală. Răspunderea patrimonială este de regulă una individuală. Aceasta se stabilește În sarcina unui singur salariat care este
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
muncii bunurile constatate lipsă, iar activitatea se desfășura În schimburi, fără a se face predarea bunurilor pe bază de proces -verbal. 3.3. Răspunderea subsidiară nu este reglementată În Codul muncii, republicat, dar prevederi cu privire la aceasta se află În unele reglementări speciale. În doctrină se susține că răspunderea subsidiară este tot o formă a specifică a răspunderii pentru fapta proprie dar, ea are un carater secundar și din punct de vedre temporal intervine ulterior răspunderii principale și numai În măsura În care nu a
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]