2,795 matches
-
este interesată de extinderea clubului nuclear, ci de caracterul civil al cercetărilor din domeniu 300. Aceasta este și premisa de la care se pornește, în general, în dezbaterile cu privire la Iran. Ca punct de pornire în procesul de cooperare, Federația Rusa, își reiterează poziția bazată pe bine-cunoscutele rezoluții ONU și abordările înaintate de AIEA, că programul nuclear al Iranului trebuie să fie pașnic 301. De asemenea, opinia oficialilor de la Kremlin este că modalitatea în care a fost conceput al treilea scut antirachetă american
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a celor trei sisteme defensive ale Federației Ruse apărarea antiaeriană, antirachetă și sistemul de monitorizare spațială 445. De asemenea, în contextul unei vizite desfășurate la Varșovia, la 6 decembrie 2010, într-un interviu acordat jurnalistului Tomsz Liz, Dmitri Medvedev a reiterat că, în lipsa unei înțelegeri cu Moscova, e posibil ca, în 2020, apărarea europeană antirachetă să fie privită ca un element destabilizator al echilibrului nuclear și de slăbire a capacității defensive a Moscovei 446, ceea ce ar putea conduce la o nouă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rusia a propus, printre altele, aderarea la tratatul de neproliferare nucleară a tuturor țărilor, între altele și a celor care nu posedă asemenea arme și realizarea zeroului nuclear global, cu menținerea stabilității strategice în lume. De asemenea, țările arabe au reiterat apelurile pentru un Orient Mijlociu fără arme nucleare, aducând critici la adresa arsenalului nuclear nerecunoscut de Israel și a refuzului acestuia de a semna NPT. Statele semnatare ale Tratatului au aprobat un Plan adițional de dezarmare nucleară care se referă la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
râul Ohio sau Mississippi" (9-10). Astfel încurajat, Jones execută un număr de șuierat. Încă o dată, portretul realizat de Hearn ar putea ușor degenera în cel al unui ciudat sau al unei "brute" care reușește să imite vaporul Robert E. Lee, reiterând astfel statutul rasial de Celălalt al lui Jones. Totuși, Hearn este chibzuit în alegerea detaliilor și a adjectivelor calificative care descriu eforturile lui Jones sau mai degrabă prin apelul retoric la intuiția comună, prin care cititorul este invitat să ia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ/nonficțiunea are de aceea o natură binară și Heyne citează spre exemplificare In Cold Blood. Cartea are un statut factual în acord cu intențiile lui Capote anunțate în subtitlul cărții O relatare adevărată... Mai mult, statutul factual este reiterat în declarațiile din prefață, în care autorul spune că toate materialele au fost preluate fie din propriile observații, interviuri, ori transcripții. Totuși anumiți critici au dovedit, notează Heyne, că Truman Capote a inventat sau imaginat anumite pasaje din carte. Aceste
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ei au afișat respectiv un câștig nominal de 23%, o pierdere nominală de 1% și o pierdere nominală de 23%. Performanțele reale, care ar fi dus la un clasament opus, aparent nu au fost luate în considerare. Autorii studiului au reiterat experiența cu schimbări de prețuri mai moderate (o inflație și o deflație de 2%Ă și au obținut aceleași rezultate. Cu cât suntem proprietari ai casei noastre de mai multă vreme, cu atât inflația a făcut mai mult să crească
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
trebuie să aștepte până când Dumnezeu i-l va dărui"108. Mărturie a adevărului personal pe care Chapman a venit special să îl aducă la întâlnirea cu semenii săi din Coatesville, discursul pastorului se încheie cu paragraful al doisprezecelea și ultimul, reiterând teza potrivit căreia ocazia evenimentului din 14 august 1911, ce reflectă adevărul istoric (major, însă contextualizat) a trei sute de ani de întreținere a sclaviei într-o întreagă emisferă terestră, pălește, în ce privește magnitudinea sa, în comparație cu adevărul, cu majusculă, pe care acest
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cărui "imagine" o putem infera, împreună cu Black, din litera discursului său, a publicului pe care, deci, discursul îl construiește, îl "fabrică", printr-un efort susținut. Întorcându-ne la text, să urmărim cum apreciază Edwin Black acest efort. În primul rând, reiterează Black, discursul (încă) trăiește. Cu alte cuvinte, adresa de la Coatesville se adresează cititorului contemporan, constituind "un simptom al unei interpretări morale complexe a istoriei Americii"160, accesibil, ca atare, oricui alege să "treacă dincolo de suprafața discursului și să se confrunte
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de retragerea "forțelor armate ale infanteriei americane"232 Hill subliniază această precizare a președintelui la o dată "flexibilă", adică neanunțată în prealabil. Acestei strategii, Nixon îi asociază discursiv "succesul", indiferent dacă negocierea cu dușmanul devine posibilă sau nu. În final, Nixon reiterează cea mai oripilantă consecință negativă a alternativei ieșirii urgente din război, apreciind că un astfel de plan "va duce, în ultimă instanță, la pierderea încrederii"233 proverbiale, nu-i așa, a americanilor în propriile forțe. Argumentul refutativ, pe de altă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și nu pe cea "non-mitică" sau, în termenii lui Campbell, "reală". Ne vom întoarce la această observație fundamentală a lui Campbell, însă, pentru moment, să vedem care sunt ultimele aprecieri ale criticului la finalul capitolului său de carte. Evident, autoarea reiterează concluziile sale în ce privește eșecul discursului prezidențial de a întâmpina criteriile morale pe care adresa însăși le propune drept valori de prezervat. Însă Campbell observă, alături de noi și, de altfel, alături de Forbes Hill, care se referise la acest aspect în studiul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
criticul, nu repetiția în sine constituie factorul care a atras de partea sa asemenea susținere nemaivăzută: "Hitler a furnizat o "viziune despre lume" celor care nu reușiseră, în prealabil, să vadă mai mult decât bucăți din ea"478. Astfel, Burke reiterează aprecierea sa, potrivit căreia doctrina nazistă constituie "întâmpinarea deficitară a unei nevoi admirabile"479, întrucât, mereu, oamenii sunt psihologic pregătiți pentru "un motiv, orice motiv care să le ofere o explicație "universală""480 în ce privește propriile "dileme existențiale". Hitler cunoștea cât
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sa. Aceste două tipuri "diferă în dimensiune și scop, însă se completează în ce privește consolidarea formei narative ca (formă adăugirea mea) dominantă în crearea și interpretarea retoricii sale"530. Ele sunt anecdota și mitul: "Anecdota definește caracterul unei probleme în timp ce ilustrează, reiterează și scoate în evidență strategiile și ideile sale. Mitul dă structură mesajului său"531. Anecdotele sunt "povestioarele scurte, glumele sau incidentele care oferă imaginilor vizuale contrapunctul verbal"532 în retorica președintelui american. Menirea lor este, desigur, aceea de a stârni
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conferă individului exact statutul necesar în logica narativă. În cele ce urmează, William Lewis definitivează profilul poveștii americane, ilustrând rolul pe care însuși președintele american îl deține în cadrul propriei (macro)narațiuni. Acest episod al raționamentului său este unul absolut necesar, reiterează criticul, întrucât toate întreprinderile prealabile de a înțelege retorica lui Reagan "nu au reușit să țină seama de genul de percepție pe care forma narativă îl încurajează"562. Astfel, declară Lewis, Reagan-cel-din-poveste nu este același cu Reagan- strategul-politic și nici măcar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și cea reprezentațională se concentrează asupra proceselor de denominare pentru a înțelege modul în care oamenii selectează sau sunt interpelați dintr-o serie de posibile identificări. Pentru cei care folosesc limbajul alterității, denumirile identitare derivă din opozițiile discursive, precum cele reiterate în narațiunile naționaliste. Deconstrucția acestor dihotomii deschide posibilitatea articulării altor identități. Teoria identității sociale se axează mai puțin asupra textelor și mai mult asupra alegerii. Mecanismul identificat de psihosociologi este nevoia individuală de asociere pozitivă. Teoria identității sociale postulează că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
forme (cum poate vorbi cineva, ce formule discursive sunt adecvate), determină granițele (ce nu poate fi numit într-un anumit fel sau adus în discuție), și structurează excluderea.655 Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au reimpus abordarea stato-centrică și au reiterat vulnerabilitatea statului în fața actorilor non-statali. Proximitatea violențelor armate la adresa statului în aceste circumstanțe i-au reîntărit prioritatea în relațiile internaționale și în dezbaterile privind securitatea, iar granițele statului sunt din nou aduse în atenție ca bariere împotriva amenințărilor sociale, civile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
iar dacă elevii nu o contestă în mod explicit, ei o fac, de multe ori, implicit. Profesorul trebuie să vadă în fiecare întâlnire a sa cu elevii o "confruntare", iar adiționarea acestor "confruntări" se constituie într-un proces care fie reiterează autoritatea epistemică a profesorului, fie o dezminte. Situația se complică dacă profesorul nu are în vedere faptul că orice elev, măcar într-un domeniu așa cum afirma Bochenski are autoritate epistemică în raport cu purtătorul formal. De aici se desprind mai multe consecințe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Băsescu a spus cu cîțiva ani în urmă: problema romilor nu este doar a Franței și a României ci a întregii Europe deoarece cetățenii de etnie romă trăiesc peste tot în Europa. Partea română, prin vocea senatorului Titus Corlățean, a reiterat susținerea României față de aderarea Republicii Moldova la UE, invocând importanța parteneriatului strategic pentru România. Din delegația franceză au mai făcut parte domnii Laurent Béteille, senator, Rudy Salles și René Rouquet, deputați, Xavier Pinon, secretarul delegației. (februarie 23, 2011) Francofonia are nevoie
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
printre care, un deziderat mai vechi, crearea unei alianțe franceze și readucerea în cadrul Lectoratului francez al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava a unui lector francez. La întâlnire a participat și domnul Niculai Barbă, consilierul președintelui CJ Suceava, care a reiterat susținerea pe care Consiliul Județean o acordă acestor proiecte. Din partea Asociației de Prietenie Laval-Suceava, doamna viceprimar Francoise Marchand a declarat că va face toate eforturile ca partea franceză să se implice concret în proiectele discutate. Următorul obiectiv pe agenda de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Ion Iliescu, cu prilejul mineriadei din iunie 1990, Alexandru Paleologu revine asupra acelei pete din trecutul lui. O face pentru a avertiza, aproape în acești termeni, că piedestalul pe care românii îl urcă nu corespunde cu statura lui morală. Și reiterează pentru presa din țară mărturisirea. Care apare, cred, și în Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor, carte publicată în versiunea franceză prin septembrie 1990, iar la București, la mai puțin de două luni distanță, prin noiembrie. Atunci a fost
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
A fost depășită cu triste sacrificii istorice viziunea utopică a egalității care exalta, în numele unui drept nelegitim la împărtășire socială comună, un tip normativ constrângător. Acesta din urmă a sfârșit în tentativa persecutorie de a nivela unicitatea individualității și a reiterat pierderea coeziunii sociale organice pe care o crează împiedicarea procesului firesc de oglindire sufletească reciprocă. De aceea, experiența socială autentică nu uită de aportul reflexiv individual nici atunci când activează conștiința de sine colectivă. Ea preia din "avatarurile" personalității excepționale materie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
kitsch-ului, dar, în același timp, o lecție de postmodernism. La finalul cărții, după experiența de pe drumul fantomelor, după ce i-au arătat cititorului „subsolurile incandescente în care se face și se desface“ romanul, cei trei scriitori „o iau de la capăt. Reiterează tot. Traseul Timișoara-Lunca. Apoi, rând pe rând, cartea pe care au scris-o. Încă n-a apărut. O vor desface iar în fâșii. Vor tăia (ca în propria carne vie) pasaje. Vor compune altele. Vor rescrie. Până atunci însă, refac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
amintindu-ne cât de desuetă e B.O.R., cât de afectată și înapoiată e societatea noastră tocmai din cauza influenței bisericești ș.a.m.d. Ba chiar și suspiciunile, exprimate de multe ori vehement, cu privire la trecutul păcătos al Patriarhului Teoctist sunt reiterate în ultima vreme tot mai des, uneori cu un fel de satisfacție care aduce a grotesc. Nu spun că nu am gândit în aceiași termeni despre Biserică, de multe ori. Nu spun că verificarea dosarelor nu e necesară, pentru că, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
părut că lucrurile s-au aranjat cumva, din moment ce marea majoritate a parlamentarilor au ridicat în final mâna, i-a văzut la televizor, în direct. Pentru ca imediat premierul să-și declare dezamăgirea, să invoce lipsa unei majorități reformiste și să-și reitereze demisia. Ce să priceapă din toate acestea un om căruia îi plouă în casă? În tot acest timp a continuat să curgă din cer, ridicând numărul sinistraților cu fiecare zi. La televizor toată țara părea sub ape, în timp ce politicienii se
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și Triest. Mai exact era vorba, în opinia noastră, de renunțarea la unele pretenții inițiate de sovietici în anii imediat postbelici. În fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în mod demagogic și nerușinat poporul, afirmând că ei ar construi socialismul”, evitând să spună că s-au despărțit de Uniunea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a pierdut în mare măsură reputația să de comunist. În nenumărate rânduri el a declarat că nu intenționează să desființeze proprietatea privată și sistemul social care domnește în Șerbia”. În același an la Neapole, cei doi s-au întâlnit, Tito reiterând ideea că nu va instaură comunismul în Iugoslavia. În paralel, Churchill s-a dezis de regele Petru și de guvernul său din emigrație. Pentru a-l culpabiliza și mai mult pe liderul de la Belgrad, autorul invocă lucrarea „Organizația, persoanele și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]