2,802 matches
-
este cazul recepționerului care dirijează clientul spre sala unde dorește să beneficieze de serviciile Body Gym, furnizându-i în același timp toate informațiile solicitate-rolul operațional. Concomitent va purta și o conversație agreabilă însoțită de un limbaj corporal și nonverbal corespunzătoare-rolul relațional. Invers, în cazul activităților care nu implică un grad ridicat de interacțiune cu publicul, se vor căuta indivizi fără prea mari abilități interpersonale sau de comunicare întrucât rolul operațional este pe primul plan, contactele cu clientul fiind rare și întâmplătoare
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
este ridicat 47, relația influențând credibilitatea și competența angajatului, așa cum sunt ele percepute de client. Un anagajat empatic, care se implică, creează o imagine pozitivă, plină de viață, amabilă și mulțumită. Managerul Body Gym ia în considerare în analiza rolului relațional trei ansambluri de elemente: 47 Empatia e un proces cognitiv și afectiv de mare finețe care permite indivizilor să afle ce gândește și ce simte celălalt. Ea pornește de la conștientizarea de sine și continuă cu observarea celuilalt. Teoreticienii au stabilit
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației se disting două mai importante: *psihologică, generatoare a modelului homeostazic, adaptativ, orientată spre „retroactivitate, spre antecedentele acțiunii și conform căreia organismul are drept tendință fundamentală menținerea echilibrului“ (Lewin, 1967); * psihosocială generatoare de modele relaționale sistemice și funcționale în structura personalității (Maslow, 1954). Asupra locului, rolului și esenței motivației în comportamentul uman, controversele sunt numeroase. Dacă Skinner (1964) opiniază pentru înlocuirea motivelor din psihologia comportamentului, Koch (1964) le socotește primordiale, Hull (1943) conferă motivului sensul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
stabili structura motivației învățării școlare este necesar să se aibă în vedere mai multe criterii în același timp. 2.3.2. Categorii de motive în practica școlară Practica educațională conturează următoarele categorii de motive: profesionale, cognitive, social- morale, individuale și relaționale. a) Motivele profesionale. Majoritatea motivelor învățării sunt centrate pe viitoarea profesiune. Aceasta mai ales la elevii din clasele mari ale liceului. Elevii iau decizia pentru o profesiune sau alta prin procesul de autoorientare. Impulsurile interne, care poartă numele de motivație
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
saturată motivațional și intelectual, ca principal motiv cognitiv nu se satisface niciodată pe deplin, la aceste niveluri ea rezultând din satisfacții parțiale, acestea constituind mobilul ei intrinsec care o înscrie în componentele fundamentale ale personalității (F. Turcu, 1981). c) Motivele relaționale. Există trebuința de interacțiune a elevului cu părinții, profesorii, colegii. Relațiile cu aceste persoane sunt motivate de stările afective simpatetice sau nesimpatetice reciproce, de atitudinile care se manifestă de către elev față de ceilalți, dar și de cei din anturajul lui față de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
simpatizați se află pe primul loc în evaluarea elevului. Ioan Neacșu subliniază că părinții și profesorii considerați ca autorități într-un domeniu ori altul, sau care exercită funcții sociale importante determină ca activismul elevilor să fie mai ridicat. Ca motive relaționale manifestate în condițiile școlii autorul citat menționează: trebuința de învățare bazată pe competiție, dorința de afirmare în raport cu alții, necesitatea de colaborare, dorința de popularitate, nevoia de protecție și chiar tendința spre agresivitate la unii elevi. d) Motivele social-morale. Motivele din
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
reale ale funcționalității motivației elevilor. Profesorii trebuie să accepte că motivarea extrinsecă și motivarea intrinsecă pot duce la creșterea randamentului școlar, prin întrepătrunderea lor. Trebuie recunoscut rolul diferitelor forme ale motivației extrinseci, a trebuinței de autoafirmare, a trebuinței de performanță relațională cu nivelul de aspirație, care pot influența calitatea învățării elevilor. 2. Evaluarea motivelor învățării. Profesorul trebuie să detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu i se pot capta interesul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
transferului sau a posibilității de regăsire a informațiilor”. (Bruner, p. 51) Emil Păun apreciază că: „școala este un loc simbolic, și de aceea putem formula ipoteza că ea influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin modalități de lucru utilizate, dar și prin spațiul arhitectural. Spațiul școlar se constituie ca un mediator important al relațiilor sociale ale elevilor”. (Păun, 1982, p. 116-117) Însușindu-ne conceptele enunțate mai sus, am stabilit pârghiile
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
capacității de a descoperi, a utiliza tehnici și instrumente de mediere, a soluționa pozitiv conflictele. I. OBIECTIVE CADRU 2. Cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor moral-civice; 3. Cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate; 4. Dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor; 5. Dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării și rezolvării/ medierii conflictelor; 6. Dezvoltarea capacităților interpretative. 65 II. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ÎNVĂȚARE 1. Cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
rude, legate de mediu, școlare; 2.2. să identifice reguli, soluții posibile de rezolvare a conflictelor. * exerciții identificare; * povestirea și desenarea unor stări conflictuale și a soluționării acestora; * recunoașterea din imagini a unor situații/ stări conflictuale. 3. Dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 3.1. să identifice locul și rolul persoanelor familiare; 3.2.să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup; 3.3. să descrie și să compare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Programul de mediere - etape. 3. Medierea elevilor - activități practice. IV. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiectivul cadru Standardele 1. cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor moral civice; 2. cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate; 3. dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor; 4. dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării și rezolvării/ medierii conflictelor; 5. dezvoltarea unor capacități interpretative. * desprinderea semnificației globale dintr-un mesaj oral/ scris; * prezentarea în cuvinte proprii/ desene, imagini, a unor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în care acestea sunt prinse. O analiză relațională va putea pune în evidență natura reverberativă a prefacerilor structural-formale și de conținut-substantivale suferite de literatura didactică, ca ecouri izvorâte în modificările câmpului literar răsfrânte asupra literaturii didactice. Examinată sub aspectul literaturii didactice, istoria educației românești poate fi etapizată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că Unirea din 1859 s-a făcut esențialmente pe cale diplomatică, prin voința puterilor europene și nu prin acțiuni proprii, așa cum ar presupune un locus al controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de periodizare relațională, întrucât istoria poporului român este înțeleasă în relație aproape exclusivă cu Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin decret" (historiae ex fiat), comandată la ordinele partidului, elaborată de membri ai partidului și ratificată de conducerea partidului. Dacă discursul interbelic conceptualizează istoria poporului român ca gravitând în jurul axei reprezentate de Imperiul Otoman, manualul lui Roller păstrează aceeași abordare relațională, însă substituie reperul central, care devine acum URSS. Chiar și numele manualului, Istoria RPR (1952), indică reconfigurarea identității nominale a statului român după formula sovietică, denumirea consacrată a statului fiind redusă la o succesiune de litere (Boia, 1997, p. 67
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fapt această stare conflictuală avea să scoată În evidență până la urmă abandonarea principiilor care au făcut de-a lungul secolelor din medicină o știință umanistă. Prin această renunțare mai mult sau mai puțin fortuită s-a ajuns la o transformare relațională orientată către eficiență economică, de fapt către profit, pe care-l urmărește și sistemul medical În raport cu societatea și medicul În raport cu pacientul. După Parsons aceste principii abandonate ar fi: universalismul practicii medicale, care presupune că medicul este la dispoziția bolnavilor, fără
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
juriști, legiști, criminaliști, etc., de regulă În funcție de impactul fizic sau psihic pe care-l are asupra persoanei sau persoanelor supuse acestui act. De aici și delimitarea „groso modo” conform căreia violența ar putea fi definită ca o „formă de manifestare relațională Între două sau mai multe persoane care conduc invariabil la vătămare fizică, psihică și emoțională”. Presupune În fapt o agresiune produsă printr-o acțiune violentă cu urmări directe sau indirecte. Dincolo de violența izolată cotidiană am putea spune există o violență
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
câștig-câștig. Și Kinne (1999) vorbește despre internalizarea efectului de free rider în cadrul structurilor rezultate din fuziuni. O condiție suplimentară a eficienței economice a unei alianțe o reprezintă existența unor relații bune între membrii săi. O alianță se bizuie pe capitalul relațional, noțiune dezvoltată printre alții de Gomes-Casseres (1996), Dunning și Boyd (2003), plecându-se de la noțiunea de capital social (Putnam, 1993)8. Capitalul relațional, formă derivată a capitalului social, reprezintă un set de percepții și practici care facilitează colaborarea, în cazul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unei alianțe o reprezintă existența unor relații bune între membrii săi. O alianță se bizuie pe capitalul relațional, noțiune dezvoltată printre alții de Gomes-Casseres (1996), Dunning și Boyd (2003), plecându-se de la noțiunea de capital social (Putnam, 1993)8. Capitalul relațional, formă derivată a capitalului social, reprezintă un set de percepții și practici care facilitează colaborarea, în cazul nostru, între firmele unei alianțe. Capitalul relațional include: - nivelul relațiilor personale între deținătorii unor poziții similare din firme diferite; - nivelul de înțelegere de către
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
1996), Dunning și Boyd (2003), plecându-se de la noțiunea de capital social (Putnam, 1993)8. Capitalul relațional, formă derivată a capitalului social, reprezintă un set de percepții și practici care facilitează colaborarea, în cazul nostru, între firmele unei alianțe. Capitalul relațional include: - nivelul relațiilor personale între deținătorii unor poziții similare din firme diferite; - nivelul de înțelegere de către fiecare firmă a modului de lucru și a culturii organizaționale pe care le au celelalte firme; - experiența acumulată cu privire la ce se poate și ce
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
luare a deciziilor în anumite probleme; - reputația privind respectarea angajamentelor pe care fiecare firmă și-a câștigat-o în timp; - încrederea între parteneri, definită ca siguranța reciprocității acțiunilor. Așa cum capitalul uman sau cel financiar sunt însoțite de active specifice, capitalul relațional este caracterizat de active relaționale care fac parte din categoria activelor intangibile. Activele relaționale au o serie de caracteristici care le particularizează (Dunning, 2003 d): - sunt formate dintr-un mix de valori și atribute; - sunt generate intern, dar pot fi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
probleme; - reputația privind respectarea angajamentelor pe care fiecare firmă și-a câștigat-o în timp; - încrederea între parteneri, definită ca siguranța reciprocității acțiunilor. Așa cum capitalul uman sau cel financiar sunt însoțite de active specifice, capitalul relațional este caracterizat de active relaționale care fac parte din categoria activelor intangibile. Activele relaționale au o serie de caracteristici care le particularizează (Dunning, 2003 d): - sunt formate dintr-un mix de valori și atribute; - sunt generate intern, dar pot fi accesate extern; - sunt puternic contextuale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și-a câștigat-o în timp; - încrederea între parteneri, definită ca siguranța reciprocității acțiunilor. Așa cum capitalul uman sau cel financiar sunt însoțite de active specifice, capitalul relațional este caracterizat de active relaționale care fac parte din categoria activelor intangibile. Activele relaționale au o serie de caracteristici care le particularizează (Dunning, 2003 d): - sunt formate dintr-un mix de valori și atribute; - sunt generate intern, dar pot fi accesate extern; - sunt puternic contextuale (în funcție de cultura corporatistă și de cultura națională); - nu se
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Cauzele schimbării raportului de forțe sunt identificate de Strange (1996) în impactul inovațiilor tehnologice 4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival pe măsură al statului în exercitarea puterii asupra structurilor - Strange numește chiar corporația „o instituție politică”. Mai mult, aș adăuga, corporația nu doar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
coerențe interne de natură a-i conferi obiectivitate, eliberând-o de excesul emoțional romantic: o de-subiectivizare despre care va vorbi, ceva mai târziu, și Ion Barbu. „Elementele considerate în spațiu” - aici, cuvintele - subliniază de fapt însemnătatea sintaxei textuale, jocul relațional al elementelor constitutive, „ordinea proprie” impusă universului verbal de către spiritul creator. Or, o atare „răsfrângere” a „sistemului constructivist” în poezie fusese urmărită, cu puțin timp înainte de intervenția lui Voronca, de „neoplasticianul” olandez Theo Van Doesburg - nume de rezonanță în cercurile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acea „senzație prinsă stea în cleștele poemului actual”), traducând o voință de instalare în concret, de obiectivare a atitudinii lirice, eliberată de „sentimentalismului” romantic - dar un „concret” distanțat de simpla reproducere mimetică, comportând restructurări esențiale, deschis spre un vast câmp relațional, câștigând o nouă identitate, conferită de sinteza imaginativă. Considerată superficial, viziunea ar părea pur impresionistă (de „impresionismul” lui Voronca vorbea, de exemplu, G. Călinescu, în Istoria... sa, iar Perpessicius găsea formula „pointilismului poetic”); „notația” propriu-zisă este de fapt deviată metaforic
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]