2,299 matches
-
bucătărie de parc-aș fi avut sub picioare o bandă rulantă. Cu toate astea, simțul ospitalității îmi scădea proporțional cu numărul paharelor de vin pe care le băusem. Așa că la momentul desertului și al cafelelor eram, de obicei, mult prea relaxată (bine, dacă insistați să spunem lucrurilor pe nume, mult prea beată) și nu mai simțeam deloc nevoia să curăț masa. Dacă masa s-ar fi prăbușit în fața mea sub greutatea vaselor, n-aș fi făcut altceva decât să izbucnesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
asculta cât de mult îl iubesc. N-aveam pic de rușine. Concentrația de alcool din sângele meu era peste limita normalului, dar eu eram una cu universul. Și nu știu cum, dar de cele mai multe ori consideram că sunt mult prea dărâmată și relaxată ca să mă mai gândesc la curățenie. — Nu e nici o problemă, mormăiam refuzând cu gesturi grandioase orice ofertă bahică de ajutor și scuturând scrumul de țigară direct în castronul cu frișcă sau pe cămașa albă a lui James (de obicei, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
în jurul nostru. Adam, Kate și eu eram o oază de calm în mijlocul haosului din Dublin. De parcă noi trei am fi existat în propria noastră lume. De fapt, nici n-am vorbit prea mult. Mai curând am stat într-o tăcere relaxată, bând cafea și mâncând brioșe, înconjurați de sacoșele mele care zăceau împrăștiate. Adam era ocupat: se juca cu Kate, o admira, îi examina degețelele și-i atingea fețișoara drăgălașă. Avea o expresie de adâncă mirare, aproape de tânjire, care m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am protestat. Doamne, păi dac-aș fi fost vulgară, și-ar fi dat seama. — Hai să bei un ceai cu mine, până începe Neighbours, a zis mama. —Ăăăă, m-a sunat cineva cât am fost plecată? am întrebat-o, aparent relaxată, urmând-o în bucătărie. Nu. —O! —De ce? Cine trebuia să te sune? m-a întrebat ea privindu-mă cu atenție. Nimeni, am răspuns așezând portbebeul lui Kate pe masă. Păi atunci de ce ai întrebat? m-a iscodit mama pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mână un portțigaret din onix. Nu sunt emoționată, am scuipat cuvintele. Sunt de-a dreptul îngrozită. —De ce? m-a întrebat el mimând surpriza. Nu gătesc chiar așa de rău. A, deci așa vrei să joci, m-am gândit. Faci pe relaxatul, da? Foarte bine. I-am zâmbit gata de luptă. Și, până să-mi dau seama ce fac, am dat peste cap tot paharul de vin. —Relaxează-te, mi-a spus el îngrijorat, așezându-se lângă mine la masă și luându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
s-a terminat. Vreau să zic când s-a terminat a treia oară. Am rămas întinși în pat, sporovăind și râzând. Îți aduci aminte de ziua aia la sală? m-a întrebat Adam. —Mmmmmmmm, am răspuns eu. Eram așa de relaxată și de mulțumită, că abia puteam să vorbesc. —A fost groaznic, a continuat el. De ce? am vrut eu să știu. Fiindcă mă atrăgeai așa de tare. — Chiar așa? l-am întrebat surprinsă și încântată. — Da, chiar așa. Nu, erai chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mă gândisem la o întâlnire cu el, îmi închipuisem c-o să vină în costumul Grim Reaper în care fusese îmbrăcat atunci, la spital. Acum avea pe el blugi, o cămașă bleu și un soi de jachetă. Nimic pretențios. Totul foarte relaxat. Era limpede că James nu dădea acestei ocazii marea importanță pe care o merita. Mi se părea anormal. Nefiresc. Era ca și cum un călău ar fi venit la muncă îmbrăcat într-o cămașă hawaiiană și cu o șapcă de baseball cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe mine sau pe alți membri de gradul I ai familiei mele. Oricum, e prea târziu acum. Au fost trimise cu poșta și-o să ajungă aici mâine dimineață. N-avem noi bafta asta, mi-am spus, gândindu-mă la atitudinea relaxată a poștei irlandeze, prin comparație cu poșta englezească. Dar n-am zis nimic cu voce tare. Cu siguranță că atunci când actele nu aveau să apară la timp, James avea să mă facă să mă simt de parcă și asta era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de simplu. M-am întors pe tocurile mele înalte și sexy și am încercat să mărșăluiesc cu hotărâre de-a lungul culoarului de la plecări. Nu era ușor să mă deplasez cu hotărâre în timp ce mă loveam de tot felul de oameni relaxați, care stăteau la taclale înconjurați de valize și genți, odihnindu-și coatele pe cărucioare ca și cum n-ar fi avut nici un motiv să se grăbească. De parcă nu s-ar fi aflat într-un aeroport și nimeni n-ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
trebuit să se urce în vreun avion. Cel puțin nu în vreun avion care să aibă programată decolarea în următorii zece ani. Am încercat să-mi cumpăr rapid un bilet pentru Londra. Numai că mi-a fost imposibil. Amabilul și relaxatul reprezentant al companiei Aer Lingus n-a vrut să-mi vândă biletul decât într-o manieră relaxată și nonșalantă. Între o discuție despre președinția Rusiei (nu-i așa că băutura îți aduce numai necazuri?) și o conversație despre vreme (să sperăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
decolarea în următorii zece ani. Am încercat să-mi cumpăr rapid un bilet pentru Londra. Numai că mi-a fost imposibil. Amabilul și relaxatul reprezentant al companiei Aer Lingus n-a vrut să-mi vândă biletul decât într-o manieră relaxată și nonșalantă. Între o discuție despre președinția Rusiei (nu-i așa că băutura îți aduce numai necazuri?) și o conversație despre vreme (să sperăm că n-o să plouă curând), am reușit și eu să-mi fac rost de un bilet pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
acel ceva să fi fost pierdut. Uitasem că așa era la Londra. Existase o vreme când și eu operam la viteza asta cu cea mai mare ușurință. Dar acum funcționam pe ritmul din Dublin, așa că devenisem mai lentă și mai relaxată. Am rămas în picioare, în holul de la sosiri. Eram îngrozită, pierită, mă simțeam copleșită de numărul enorm de oameni și-mi ceream scuze, cu voce pierdută, de la toate persoanele care se loveau de mine și mă apostrofau pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
a trecut peste chip. — Îhî, am zis eu inspectându-mi unghiile. Da, chiar așa. A urmat o pauză. James a rămas în picioare, uitându-se la mine cum se uită șoarecele la pisică. Da, am continuat pe un ton foarte relaxat, iar el mi-a livrat o versiune foarte diferită privind ceea ce s-a întâmplat între tine și mine. A, a îngăimat James înghițindu-și cu greu saliva. Se pare că m-ai iubit mereu, am spus. Și se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
nu mai avem nimic de discutat. —Claire, ce-ai pățit? m-a întrebat James. Părea șocat. —Înainte nu erai așa. Te-ai schimbat foarte mult. Ai devenit așa de dură. — A, nu ți-am spus? am zis pe un ton relaxat. Soțul meu m-a înșelat. Asta a avut un impact deosebit asupra mea. Am fost foarte crudă. Știu. Dar nu m-am putut abține. Foarte nostim, Claire, a zis el. — În realitate n-a fost nostim, James, l-am corectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
scenarii în relanti al căror subiect erau niște crime brutale. Dar era luna iunie, iar vremea devenise, dintr-o dată, foarte frumoasă și caldă. Uneori, când eram numai cu Kate în grădina din spatele casei, pe jumătate adormită, cu soarele pe față, relaxată, atunci când poate c-ar fi trebuit să mă gândesc la James, mintea mi-o lua razna în direcția lui Adam și-așa îmi aduceam aminte cât de dulce fusese și cât de minunat mă făcuse să mă simt. În momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
reviste pentru femei și chipsuri pe care eu, Anna și Kate ne-o construiserăm. Adam a rămas în picioare, în timp ce umbra lui s-a proiectat asupra mea și a Annei, care rămăseserăm întinse pe șezlonguri uluite. Adam nu părea prea relaxat. Șarmul lui obișnuit și degajat lipsea din peisaj. Adam părea stânjenit și ușor neprietenos. Mie îmi bătea inima să-mi sară din piept. Mă simțeam îngrozitor de dezavantajată. Doamne, de ce nu mă avertizase Helen, într-un fel sau altul, că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ocazie sau însemna într-adevăr doar „prieteni“? Nu exista decât o singură cale să aflu. Am tras adânc aer în piept. —Ăăăă, deci asta înseamnă că tu și Hannah nu, înțelegi, nu sunteți împreună? am întrebat încercând să par foarte relaxată. Nu, a râs Adam aruncându-mi o privire care parcă mă întreba „N-ai fost atentă la nimic din ce ți-am spus?“. (Slavă Domnului!) Nu, a repetat el. Am crezut că e evident. Tocmai asta e toată chestia. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ridică receptorul. — Bună. „Tot ce vă doriți“, Îl imită el pe Lamar Hinton. Clic. Telefonul Închis. N-ar fi trebuit să folosească sloganul. Trecu o jumătate de oră. Telefonul sună din nou. — Bună. Lamar la telefon, spuse pe un ton relaxat. Pauză și clic. Fumă țigară de la țigară, pînă cînd Începu să-l doară gîtul. Telefonul sună din nou. Încercă să răspundă mormăit. — Mdea? — Salut, sînt Seth din Bel Air. Ce-ai zice să-mi aduci și mie niște marfă? — Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ești Pierce Patchett? — Da. Dacă soliciți fonduri pentru acțiunile caritabile ale poliției, cred că ultima oară m-ați sunat la birou. Ochi injectați. Poate vreun opiaceu. Mușchi de culturist și o cămașă mulată, ca să și-i pună În valoare. Voce relaxată, de parcă toată viața și-o petrecea stînd În Întuneric și așteptînd să fie sunat de polițiști. — SÎnt detectiv la Omucideri. — O? Cine a fost ucis și de ce crezi că pot să te ajut? O fată pe care-o chema Kathy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
probabil - cu curaj, pe tăcute și în mod nechibzuit - o nevoie disperată de companie, pentru că deși fusesem o companie jalnică în seara aceea și deși comportamentul meu o speriase cu siguranță de la bun început, ea insista și era tot mai relaxată și tot mai vorbăreață. Nu-mi amintesc cât a stat sau despre ce am vorbit, dar îmi amintesc că mi-a plăcut, la început, treaba asta neobișnuită - trăncăneala - și cred că a trecut ceva vreme, după câteva pahare, până când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sau nu, prețul e incredibil de bun. Cred că o să fim foarte fericite aici. M‑a Îmbrățișat. — Așa cred și eu. Atâta vreme cât nu muncești prea mult, ca să apuci să te și bucuri de el, a zis ea pe un ton relaxat. Tata a intrat și a deschis punga pe care o cărase toată ziua după el, În care presupusesem că se află treningul În care avea să joace squash mai târziu. Dar el a scos din ea o cutie maro pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înapoi spre pat și am adormit atât de rapid, Încât m‑am Întrebat dacă nu cumva Îmi pusese cineva un somnifer În sucul de portocale. Masajul a reprezentat un mod perfect de a Încheia ceea ce fusese o zi binecuvântat de relaxată. Toată lumea lucra În locul meu, iar Miranda mă sunase și mă trezise din somn o singură dată - o singură dată! - ca să Îmi ceară să‑i fac o rezervare la prânz pentru a doua zi. Asta nu e prea rău, am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
care să apeleze la el pentru a primi Îndrumarea spirituală necesară. Am trecut În revistă numeroasele titluri și subtitluri și m‑am străduit să Înțeleg ceva din toate astea. Prezentări de modă: Pe timpul zilei Seara Mese oficiale: Mic dejun Prânz Relaxat (la hotel sau bistrouă Elegant (la Espadon, În hotelul Ritză Cină Relaxat (bistrou, sau cu mâncare adusă În camerăă Eleganță medie (restaurant bun, dineu relaxată Elegant (restaurantul Le Grand Vefour, dineu oficială Petreceri: Relaxat (mic dejun cu șampanie, ceai de după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trecut În revistă numeroasele titluri și subtitluri și m‑am străduit să Înțeleg ceva din toate astea. Prezentări de modă: Pe timpul zilei Seara Mese oficiale: Mic dejun Prânz Relaxat (la hotel sau bistrouă Elegant (la Espadon, În hotelul Ritză Cină Relaxat (bistrou, sau cu mâncare adusă În camerăă Eleganță medie (restaurant bun, dineu relaxată Elegant (restaurantul Le Grand Vefour, dineu oficială Petreceri: Relaxat (mic dejun cu șampanie, ceai de după‑amiazăă Stilat (cocktail cu oameni nu foarte importanți, lansări de carte, “Întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ceva din toate astea. Prezentări de modă: Pe timpul zilei Seara Mese oficiale: Mic dejun Prânz Relaxat (la hotel sau bistrouă Elegant (la Espadon, În hotelul Ritză Cină Relaxat (bistrou, sau cu mâncare adusă În camerăă Eleganță medie (restaurant bun, dineu relaxată Elegant (restaurantul Le Grand Vefour, dineu oficială Petreceri: Relaxat (mic dejun cu șampanie, ceai de după‑amiazăă Stilat (cocktail cu oameni nu foarte importanți, lansări de carte, “Întâlnire la un pahar“ă Extrem de elegant (cocktail‑uri organizate de persoane foarte importante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]