6,752 matches
-
teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate / 41 3.3.3. Caracteristici și tipuri ale economiei de piață contemporane / 42 3.4. SISTEMUL ECONOMIEI DE COMANDĂ / 44 3.5. ECONOMIILE CONTEMPORANE ECONOMII MIXTE / 45 Capitolul 4. PRODUCȚIE, REPARTIȚIE, SCHIMB ȘI CONSUM / 49 Capitolul 5. CONSUMUL ȘI CONSUMATORUL / 57 5.1. TEORIILE MARGINALISTE / 58 5.2. REVOLUȚIA MARGINALĂ / 61 5.2.1. Carl Menger (1840-1921) / 61 5.2.2. William Stanley Jevons (1835-1882) / 64 5.2.3. Leon Walras
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
crescătoare și concurență imperfectă / 210 14.1.2. Efectele externe (externalitățile) / 211 14.1.3. Bunurile colective / 212 14.1.4. Teoria optimului de rang secund / 212 14.2. IMPOSIBILA DEFINIRE A UNUI OPTIM SOCIAL / 214 14.2.1. Problema repartiției bunăstării / 214 14.2.2. Funcția bunăstării sociale / 214 14.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen / 216 Capitolul 15. CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. CRIZA ECONOMICĂ / 221 15.1. CREȘTEREA ECONOMICĂ VERSUS DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ / 221 15.2. REVOLUȚIA
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
apoi de F. von Hayek, G. Bousquet și J. Attali. Clasicii înțeleg faptul că schimbul de mărfuri a devenit, în epoca lor, faptul social preponderent. Say, ca și Ricardo, restrîng economia la studiul a trei momente ale circulației mărfurilor: producția, repartiția și consumul de mărfuri, care nu se mai pot efectua decît prin intermediul schimbului. Este vorba de a explica de ce o marfă se schimbă contra alteia, cum se stabilește raportul de schimb sau prețul acestor mărfuri și, în același timp, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
organizează activitățile de producție și consum; d) economia este știința avuțiilor (bogățiilor). Aceste definiții sînt compozite pentru că ele așază alături un domeniu particular al activității umane (producția) și o tehnică (moneda). În ele se pot regăsi atît concepția clasică (producție, repartiție și consum al bogățiilor), cît și concepția abstractă, care privilegiază un comportament sau principiu al non-risipei. 2.5. PRINCIPIUL GENERAL AL ACȚIUNII RAȚIONALE În privința acestui principiu există două abordări. 1) Prima consideră principiul raționalității un dat invariabil al naturii umane
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
bunurilor, iar pe de altă parte, de instituții și activități care au ca obiect facilitarea acestor operațiuni"9. Potrivit lui M. Godelier, "economia se prezintă ca o realitate socială complexă, deoarece ea este un domeniu particular al activității, orientat spre producția, repartiția și consumul obiectelor materiale și, în același timp, prin mecanismele acestei producții, acestei repartiții și ale acestei consumații, este un aspect particular al tuturor activităților non-economice... Deoarece activitatea economică este, în același timp, o activitate specifică, ce desemnează un domeniu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
facilitarea acestor operațiuni"9. Potrivit lui M. Godelier, "economia se prezintă ca o realitate socială complexă, deoarece ea este un domeniu particular al activității, orientat spre producția, repartiția și consumul obiectelor materiale și, în același timp, prin mecanismele acestei producții, acestei repartiții și ale acestei consumații, este un aspect particular al tuturor activităților non-economice... Deoarece activitatea economică este, în același timp, o activitate specifică, ce desemnează un domeniu particular al raporturilor sociale, și o activitate angajată în funcționarea altor structuri sociale, economia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
avem în vedere un nivel larg de preocupări. Astfel, pentru R. Passet, "economia apare, în primul rînd, ca o activitate de transformare a lumii, finalizată prin satisfacerea aspirațiilor umane"11. Dar, la fel de bine, dincolo de cîmpul specific al activităților de producție, repartiție, schimb și consum, trebuie să-i fie atribuite economiei vastele domenii ale gratuității, afectivității, esteticii, convențiilor morale, filosofice, religioase, într-un cuvînt valorile prin care oamenii își definesc identitatea, propria rațiune de a trăi și, cîteodată, de a muri. Umanul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
economia de piață? Care sînt principalele sale caracteristici? * Care sînt tipurile economiei de piață contemporane? * Prezentați modelul teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate. * Caracterizați sistemul economiei de comandă. * De ce realitatea aparține economiilor mixte? Capitolul 4 PRODUCȚIE, REPARTIȚIE, SCHIMB ȘI CONSUM Scopul activității economice este satisfacerea nevoilor oamenilor. Iată de ce ea consistă în a produce bunuri și servicii, a le supune schimbului, destinația finală fiind consumul. Dar nevoile oamenilor chiar cele materiale sînt nelimitate, cîtă vreme resursele necesare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Astfel se instaurează o diviziune a muncii, din ce în ce mai specializată. Schimbul devine mijlocul cel mai comod pentru a face diferitele resurse să comunice între ele. Schimbul este, totodată, o activitate economică și un liant social, cu precizarea că, în anumite societăți, repartiția autoritară, sau măcar dirijată, a resurselor poate să se substituie schimbului. Economiștii s-au obișnuit a distinge între bunuri materiale și servicii, prin natura lor imateriale. Dar nu toate bunurile sînt bunuri economice. Spre exemplu, aerul, liber, accesibil și abundent
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și importurile de bunuri și servicii. Balanța acestor bunuri și servicii calculează soldul (cantitativ și valoric) între cele două fluxuri. Echilibrul macroeconomic este asigurat prin egalitatea: PIB + Importuri = Consum final + Investiții + Exporturi + Variația stocurilor. Este necesar să discutăm și despre repartiția bunurilor și serviciilor, operațiune care conduce la distribuirea și redistribuirea veniturilor. Vom avea deci venituri primare și venituri din transfer (redistribuire). 1) Veniturile primare sînt cele ce rezultă din participarea la o operațiune de producție (veniturile factorilor de producție) și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
alegerii optime; * economia ca artă a economisirii resurselor rare; * comportamente maximizatoare și comportamente minimizatoare; * microeconomie și macroeconomie; * agenți economici; * valoare adăugată; * producția finală; * Produsul Intern Brut; Produsul Național Brut; Produsul Național Net; Venitul Național; * investiții; * schimburi cu exteriorul; * echilibru macroeconomic; * repartiția bunurilor și serviciilor; * venituri primare și venituri din transfer; venituri provenite din muncă, venituri provenite din capital și venituri mixte; venituri mobiliare (dividente, dobînzi) și imobiliare (chirii, locații, redevențe); * consumul și înclinația spre consum; * economiile și înclinația spre economii; * puterea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
actori (agenți) ai vieții economice și care sînt funcțiile lor principale? * Ce este producția vandabilă și producția non-vandabilă? * Care sînt principalii indicatori macroeconomici ai producției? * Cum se obține Produsul Intern Brut? * Care este ecuația ce exprimă echilibrul macroeconomic? * Ce este repartiția bunurilor și serviciilor? * Cum se clasifică veniturile? * Care este legea psihologică fundamentală a lui Keynes? * În ce constă puterea de cumpărare a venitului? Capitolul 5 CONSUMUL ȘI CONSUMATORUL În capitolul de față, vom încerca să răspundem la întrebarea: cum decide
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
reală, cuantificabilă; 2) existența liberei concurențe, fapt care elimină orice surplus pentru o anumită utilitate marginală. Această stare de fapt presupune: a) competiția perfectă; b) toți cumpărătorii trebuie să fie și vînzători și să schimbe între ei mărfuri divizibile. În ce privește repartiția, doctrina neoclasică preia ca prim postulat teoria lui J.-B. Say. Asemeni lui, marginaliștii consideră că pămîntul, munca și capitalul contribuie în egală măsură la formarea valorii producției. 5.2. REVOLUȚIA MARGINALĂ Între 1871 și 1874, promotorii acestui curent de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cer sau le oferă pe diverse piețe. Pentru a-și construi modelul, Walras utilizează legea egalizării utilităților marginale ponderate ale bunurilor cu prețurile produselor. Rezultă că cererile consumatorilor, pentru prețurile de echilibru, sînt funcții ale acestor prețuri. Walras nu explică repartiția veniturilor, dar rezultă că remunerarea serviciilor productive, salariile, dobînda capitalului, chiria solului se determină ca și prețurile mărfurilor. El neagă problema supraproducției, fiind adeptul teoremei Economii = Investiții. Problematica schimburilor internaționale este abordată numai într-o manieră episoidală. 5.2.4
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ar fi ei, agricultori sau industriași, au interesul de a produce cît mai mult posibil, punînd în aplicare cele mai bune mijloace. Concurența între ei, fiscalitatea și alți factori îi obligă să restituie o parte din acest profit colectivității. Cu toate că repartiția finală a bogăției nu este echitabilă, eficacitatea acestui motor nu poate fi contestată"9. Mărimea și dinamica profitului reflectă, în mod sistematic, calitatea întregii activități a agenților economici, constituind principalul ei indicator calitativ. El joacă mai bine acest rol într-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și privește ansamblul interdependent al rezultatelor ce se obțin pe unitatea de cheltuială, al criteriilor de apreciere și al indicatorilor de exprimare în întreaga economie națională, la un moment dat. După fazele reproducției sociale, putem vorbi despre eficiența producției, a repartiției, a schimbului și consumului. În sfera producției, putem analiza eficiența pe ramuri sau sectoare productive. În funcție de factorii de producție antrenați, putem analiza eficiența utilizării resurselor umane sau productivitatea muncii, eficiența utilizării capitalului (fix sau circulant), eficiența utilizării materiilor prime și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ofertate în economie. Această explicație se rezumă la analiza manifestării monetare a procesului inflaționist, cîtă vreme creația de monedă nu face decît să răspundă unor serii de dezechilibre ale căror cauze trebuie căutate în structurile producției și în cele ale repartiției venitului național. Deci deteriorarea mecanismului monetar este doar una din cauzele inflației, deși este adevărat faptul că, indiferent de ansamblul cauzal, aceasta se manifestă doar atunci cînd autoritatea monetară "legitimează" dezechilibrele economice și creșterea prețurilor prin emisiuni suplimentare de monedă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
numai acțiunile statului, ci, deopotrivă, și cele ale unor persoane private (organizații, asociații etc.), iar pe de altă parte, sectorul public poate fi un mijloc de realizare a dorințelor persoanelor, deci un instrument al libertății lor. Dar statul nu realizează repartiția (distribuția) cea mai justă, fiindcă intervin birocratismul, corupția și alte fenomene specifice. Soluția cea mai bună poate fi o combinație între acțiunea forțelor autoregulatoare ale pieței și intervenții limitate ale statului (venit minim garantat, drept de învățămînt gratuit, asistență sanitară
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
învățămînt gratuit, asistență sanitară etc.). Întrebarea este în ce proporții trebuie realizată mixtura respectivă, iar răspunsul nu poate fi dat decît în funcție de conjunctura spațio-temporală specifică. Respectul valorilor umane fundamentale atrage și eficiența economică, premisă necesarmente indiscutabilă pe calea către o repartiție socială mai justă a bunurilor și serviciilor. Aici recte pentru realizarea distribuirii sau redistribuirii necesare în favoarea celor cu adevărat năpăstuiți trebuie să intervină și societatea civilă (cetățeni, grupuri, asociații, biserici ș.a.) pe baza principiilor morale autentice. În felul acesta, redistribuirea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
privat, autoritatea publică acționează asupra cererii de bunuri de consum și de investiții"3. Politica bugetară nu are obiective specifice. "Ea este reflexul și instrumentul politicii generale a statului ce ilustrează bugetul funcțional, pe de o parte, și nivelul și repartiția presiunii fiscale, pe de altă parte."4 Politica bugetară poate fi aservită unui obiectiv de dezvoltare prioritar care nu este întotdeauna conciliabil cu cel de reglare conjuncturală. Aceasta poate duce la dezechilibrul bugetar, fenomen care nu este de dorit à
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
minim pe economie. Are loc o dezindexare ce duce la dezinflație, dar antrenează, de asemenea, scăderea ponderii salariilor administrațiilor publice în PIB, ca și creșterea ecartului între salariile din sectorul public și cel privat. Politica salariului minim pe economie privește repartiția, dar se integrează, de asemenea, printre instrumentele de reglare macroeconomică. După anii '80 ai secolului trecut, în practică, importanța acestui instrument s-a redus, prin reducerea cîmpului de aplicare și limitarea creșterilor. În SUA, de exemplu, după 1982, salariul minim
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
adevăr, criteriul lui Pareto, pe care economia neoclasică își fondează propunerile normative nu este decît unul de eficacitate. El permite eliminarea soluțiilor neeficace, dar nu ne spune nimic în privința alegerilor între mai multe soluții eficace, ce se disting printr-o repartiție diferită a bunăstării între indivizi. Or, analiza economică este incapabilă de a defini repartiția "bună", exceptînd un criteriu obiectiv de dreptate. Optimul social fiind deci indefinibil a priori, s-ar dori căutarea procedurilor democratice de decizie care să reușească agregarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decît unul de eficacitate. El permite eliminarea soluțiilor neeficace, dar nu ne spune nimic în privința alegerilor între mai multe soluții eficace, ce se disting printr-o repartiție diferită a bunăstării între indivizi. Or, analiza economică este incapabilă de a defini repartiția "bună", exceptînd un criteriu obiectiv de dreptate. Optimul social fiind deci indefinibil a priori, s-ar dori căutarea procedurilor democratice de decizie care să reușească agregarea preferințelor indivizilor pentru a deduce din ele alegerile colective. Dar teoria alegerilor publice demonstrează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
spus, din moment ce există distorsiuni inevitabile în anumite sectoare, sînt necesare, în general, noi distorsiuni corectoare în celelalte sectoare pentru a ține seama de costul de oportunitate pentru colectivitate. 14.2. IMPOSIBILA DEFINIRE A UNUI OPTIM SOCIAL 14.2.1. Problema repartiției bunăstării Analiza economică încearcă deci să identifice condițiile unei alocări eficace a resurselor și necesitatea unei intervenții publice pentru restaurarea eficacității în caz de neajunsuri ale piețelor. Dar pentru căutarea maximului de eficacitate (în sens paretian) nu este suficient a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
În plus, permite eliminarea alegerilor evident ineficace, ca și cazurile în care este încă posibil să ameliorezi bunăstarea tuturor sau bunăstarea unui individ anume fără a o deteriora pe a celorlalți. Dar, o dată eliminate alegerile ineficace, rămîne de realizat justa repartiție a bunăstării între indivizi (sau grupuri de indivizi). O teorie economică ghidată de căutarea alocării eficace a resurselor nu poate răspunde la această chestiune, și aceasta pentru că îi lipsește un veritabil criteriu al optimului social sau al justiției sociale (fata
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]