2,430 matches
-
927) = 41.03, p = .000. În mod curios, ținând cont de faptul că mediul rural a fost ținta politicilor agresive de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar 21 la sută dintre respondenți au evaluat pozitiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar 21 la sută dintre respondenți au evaluat pozitiv regimul comunist. Această distribuție a datelor este dificil de explicat, pentru lămurirea ei fiind necesare investigații suplimentare și de o mai mare profunzime. Toate datele indică faptul că un procent masiv (apropiindu-se de pragul critic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procent masiv (apropiindu-se de pragul critic de 50 la sută) din populația României are atitudini pozitive față de trecutul comunist. Mai mult, sentimentele nostalgice sunt în plină evoluție. În plus față de datele prezentate sub formă tabelară, 45 la sută dintre respondenții sondajului IRES din 2010 regretă căderea comunismului, în timp ce 50 la sută nu o fac. Același procentaj de 45 la sută cred că ar fi trăit mai bine dacă Revoluția nu avea loc în decembrie 1989. Și mai sugestiv este faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime de veac de la prăbușirea regimului comunist, viața în România este evaluată per general ca fiind "mai rea" de 40,5 la sută dintre cei 1,076 respondenți, în timp ce doar 32,9 la sută apreciază situația lor actuală de viață ca fiind "mai bună". "La fel" o percep 17,2 la sută, în timp ce restul de 9,4 la sută nu vor să răspundă sau nu știu ce să creadă. Și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în perioada cuprinsă în intervalul 13-16 noiembrie 2010. Eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România din clasele VIII-XII (cu o marjă de eroare de +/-2%, la un nivel de încredere de 95%) a avut un volum de 5.861 de respondenți, selectați potrivit unei scheme de eșantionare stratificate bi-stadiale din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în modelarea atitudinii față de trecut. Situația economică a respondentului (autoatribuită ca răspuns la întrebarea "Gândindu-te la nivelul de trai al familiei tale, adică lucrurile pe care familia ta le deține și își permite să le facă, ai spune că faci parte dintr-o familie...?") variază semnificativ statistic cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
familie...?") variază semnificativ statistic cu modul de apreciere a comunismului [X2(4, N=5.422)=19.20, p=.001]. Tabelul de mai jos reflectă modul în care este evaluată perioada comunistă comparativ cu perioada actuală în funcție de situația economică pe care respondenții și-o autoatribuie. Tabel 43. Aprecierea comunismului în funcție de situația economică percepută Situația economică auto-percepută Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) săracă 45,6 54,4 mai degrabă săracă 58,4 41,6 medie 61
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 41,6 medie 61,2 38,8 mai degrabă înstărită 66,1 33,9 înstărită 64,6 35,4 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Rezultatele sunt clare și necesită o interpretare minimală: cu cât respondenții își consideră subiectiv situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că sărăcia favorizează o valorizare retrospectivă a comunismului este reliefată puternic de faptul că doar în rândul respondenților care și-au calificat propria situație economică drept "săracă" avem o opțiune majoritară pentru perioada comunistă (54.4 la sută dintre cei care și-au declarat condiția economică a familiei lor ca fiind "săracă" apreciază perioada actuală ca fiind "mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
factor important care influențează modul de percepere a comunismului este capitalul educațional parental (i.e., nivelul de educație al tatălui) [X2(1, N=4.543)=34.98, p=.000]. Tabelul de mai jos prezintă distribuția răspunsurilor în funcție de statutul educațional al tatălui respondentului. Tabel 45. Aprecierea comunismului în funcție de educația tatălui Educația tatălui Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) studii medii 60,0 40,0 studii superioare 69,3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprezentarea și evaluarea trecutului comunist, X2(1, N=5.534)=17.70, p=.000. Tabelul de mai jos indică distribuția răspunsurilor la întrebarea dacă actualul regim este mai bun sau mai rău decât regimul comunist în funcție de mediul de rezidență al respondenților. Tabel 47. Aprecierea comunismului în funcție de mediul de rezidență Mediul de rezidență Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) urban 64,8 35,2 rural 59,2 40,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orașe, la fel cum am văzut că o fac și părinții lor. Mediul de rezidență se adaugă astfel tabloului de variabile care structurează modul de apreciere a prezentului postcomunist în comparație cu trecutul comunist. În cadrul populației adulte, am constatat că sexul (gender-ul) respondentului nu are efect asupra atitudinii sale cu privire la fostul regim comunist. Contrar așteptărilor de a găsi aceleași rezultate în rândul populației de adolescenți, datele indică faptul că sexul elevului contează în privința evaluării fostului regim. Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respondentului nu are efect asupra atitudinii sale cu privire la fostul regim comunist. Contrar așteptărilor de a găsi aceleași rezultate în rândul populației de adolescenți, datele indică faptul că sexul elevului contează în privința evaluării fostului regim. Tabel 48. Evaluarea comunismului în funcție de sexul respondentului Sexul Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) masculin 59,8 40,2 feminin 65,0 35,0 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii de sex masculin apreciază trecutul comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
varianța datorată variabilei sex poate fi pusă pe seama faptului că elevele tind să aibă medii școlare mai mari (cu 0,65 puncte) decât elevii de sex masculin, după cum arată tabelul de mai jos. Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex Sexul respondentului Media N masculin 8,25 2.616 feminin 8,90 2.905 Total 8,60 5.521 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist. Testul Pearson Hi-Pătrat indică faptul că există o relație semnificativă statistic între etnia respondentului și modul în care evaluează prezentul prin prisma trecutului, X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unui alt sondaj datat noiembrie 1946, în care 37 la sută dintre germanii intervievați au răspuns că "exteminarea evreilor, a polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
polonezilor și a altor non-arieni a fost necesară pentru siguranța germanilor". Același sondaj a descoperit că 33 la sută dintre respondenții germani considerau că evreii nu trebuie să aibă aceleași drepturi ca arianii, pentru ca în 1952, 37 la sută dintre respondenți să se declare mulțumiți că teritoriul Germaniei nu mai este populat de evrei. Și mai surprinzător este că un sfert din populația fostului Reich încă se afla sub farmecele charismei Führer-ului, 25 la sută dintre germanii din RFG declarând în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre Hitler (Judt, 2005, p. 58). Cu privire la "chestiunea vinovăției germane", cum a fost ea formulată de Jaspers, în decembrie 1951 doar 5 la sută dintre germanii din RFG au declarat că se simt "vinovați" față de evrei. 21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie să beneficieze de tratament egal; c) obiectivitate - statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod sistematic, fiabil și just; acest principiu implică utilizarea de standarde profesionale și etice și transparența politicilor și practicilor urmate față de utilizatori și de respondenții la anchetă; d) fiabilitate - statisticile trebuie să măsoare, cât mai fidel, mai exact și mai cuprinzător posibil, realitatea pe care sunt menite să o reprezinte și presupun utilizarea unor criterii științifice de selectare a surselor, a metodelor și a procedurilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
a generat necesitatea declanșării procesului (aspecte sociale, politice, economice, demografice, organizaționale), a scopului vizat și a obiectivelor procesului de evaluare a nevoilor; 4. stabilirea logisticii necesare, a personalului cu care se lucrează, a bugetului disponibil, a termenelor-limită etc.; 5. alegerea respondenților în cadrul procesului de evaluare a nevoilor, în așa fel încât aceștia să fie reprezentativi pentru populația-țintă, să se constituie în surse de informație relevante în raport cu scopul și obiectivele propuse, să fie accesibili și motivați în a răspunde; 6. selectarea metodelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de metode și tehnici care pot fi utilizate în vederea recoltării de informații în cadrul procesului de evaluare a nevoilor. Important este însă ca, în alegerea lor, să fie luate în considerare aspecte legate de populația-țintă (dimensiunea „eșantionului”, caracteristicile sale demografice, accesibilitatea respondenților etc.), de costurile (în timp și bani) pe care le implică aplicarea respectivelor metode, de gradul de expertiză al persoanelor responsabile de utilizarea lor, de nivelul de generalitate al datelor obținute ș.a. Multe dintre metodele și tehnicile de evaluare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
provin de la segmente populaționale variate, dând posibilitatea identificării, în același timp, a cetățenilor care pot contribui la implementarea ulterioară a programelor (Warheit, Bell și Schwab, 1977). 4. Studiile panel sunt studii longitudinale, în care se lucrează cu același grup de respondenți în diferite momente, ceea ce permite surprinderea schimbărilor intervenite la nivel de atitudini și comportamente, ce ar putea trece neobservate altor metode. De asemenea, pot fi utilizate pentru studiul nevoilor și al intereselor sau pentru evaluarea programelor (Hiemstra și Sisco, 1990
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rezultate mai bune în activitatea dumneavoastră curentă/actuală?”. De asemenea, în evaluarea performanțelor, chestionarele se pot prezenta și sub forma unor liste, în care sunt cuprinse o serie de comportamente pe care trebuie să le aibă angajatul sau supervizorul, iar respondentul trebuie să coteze aceste nevoi pe o scală de cele mai multe ori cu valori de la 1 la 5. Interviul, individual sau în grup, formal sau informal, structurat sau nu, oferă date privind nivelul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor, cauze ale problemelor și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a generat necesitatea declanșării procesului (aspecte sociale, politice, economice, demografice, organizaționale), a scopului vizat și a obiectivelor procesului de evaluare a nevoilor; 4. stabilirea logisticii necesare, a personalului cu care se lucrează, a bugetului disponibil, a termenelor-limită etc.; 5. alegerea respondenților în cadrul procesului de evaluare a nevoilor, în așa fel încât aceștia să fie reprezentativi pentru populația-țintă, să se constituie în surse de informație relevante în raport cu scopul și obiectivele propuse, să fie accesibili și motivați în a răspunde; 6. selectarea metodelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de metode și tehnici care pot fi utilizate în vederea recoltării de informații în cadrul procesului de evaluare a nevoilor. Important este însă ca, în alegerea lor, să fie luate în considerare aspecte legate de populația-țintă (dimensiunea „eșantionului”, caracteristicile sale demografice, accesibilitatea respondenților etc.), de costurile (în timp și bani) pe care le implică aplicarea respectivelor metode, de gradul de expertiză al persoanelor responsabile de utilizarea lor, de nivelul de generalitate al datelor obținute ș.a. Multe dintre metodele și tehnicile de evaluare a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]