2,155 matches
-
textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui Ștefan cel Mare și Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
800 de militari au fost uciși, răniți sau luați prizonieri un număr de c. 200 de militari. La 15/28 noiembrie 1916 a avut loc șarja de la Prunaru (atunci în județul Vlașca, azi în județul Giurgiu) executată de Regimentul 2 Roșiori împotriva tranșeelor germane apărate de rețele de sîrmă ghimpată și de cuiburi de mitraliere; au murit 200 de militari români și cam tot atîția cai. Comandantul regimentului de cavalerie, colonelul Naumescu, grav rănit, a fost luat prizonier și a murit
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
înscrie la Facultatea de Drept, dar renunță după doi ani, lucrând ca funcționar la Academia de Educație Fizică, șef de serviciu în Ministerul Învățământului și bibliotecar-șef la Institutul Medico-Farmaceutic. Publică de la optsprezece ani versuri în „Lumina poporului” și „Drum” (Roșiori de Vede), „Speranța” (Alexandria), „Drum nou” (Turnu Măgurele). Din 1933, primind girul lui Mihail Sevastos, scrie timp de șase ani la „Adevărul literar și artistic”, unde îi apar multe din versurile care vor alcătui primele două volume, Năvodar de stele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
perspectiva evocatoare consolidează conștiința poetului ca exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de Vede, 1935; Logodna apelor, Roșiori de Vede, 1939; Cântece de luptă, București, 1941; Drumuri spre legendă, București, 1947; Liniștea furtunii, pref. Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de Vede, 1935; Logodna apelor, Roșiori de Vede, 1939; Cântece de luptă, București, 1941; Drumuri spre legendă, București, 1947; Liniștea furtunii, pref. Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
voluntar în armata franceză. Revine în țară pentru scurt timp, în 1916, după care călătorește prin Norvegia și Rusia. În 1917, era la Petrograd. Participă la luptele de la Oituz, iar sfârșitul primului război mondial îl găsește elev-plutonier în Regimentul 10 Roșiori. Imediat după război, devine membru al Partidului Național Țărănist Democrat, condus de N. Lupu, și se lansează în gazetărie. Este director al „revistei de artă constructivistă” „Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Șt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
, Florea (27.XI.1951, Vedea, j. Teleorman), poet. Este fiul natural al Elenei Miu și a fost crescut de bunicii materni, țărani. Urmează liceul la Roșiori de Vede, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-latină, a Universității din București (1971-1975). Funcționează ca profesor la Păunești, județul Vrâncea, iar în 1977 se stabilește la Craiova, unde lucrează tot în învățământ până în 1980, când devine redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
, Iordan (10.VI.1933, Băcălești, j. Teleorman), folclorist, istoric literar și editor. Este fiul Radei (n. Lupu) și al lui Oprea Datcu, țărani. După absolvirea liceului la Roșiori de Vede (1944-1952), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1952-1957). Este mai întâi profesor la școlile din Crângeni și Băcălești, din județul Teleorman, apoi redactor la Editura pentru Literatură (1963-1969) și Editura Minerva (1963-1994). Din 1994 e cercetător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
astfel încât piesa poate fi citită și ca un poem închinat creației artistice. Ieșite rapid din circuitul repertorial sunt alte câteva lucrări dramatice ale lui K.: Lăcustele (1934), Intermezzo (1943), Răzbunarea Corinei (1943), Fata de la mansardă (1944), Dictatorul (1945), Tarsița și roșiorul, libret de comedie muzicală (1947), Ruxanda și Timotei, poem dramatic (1957), Moș Teacă (1960), precum și mai multe piese într-un act, destinate teatrului de amatori. Singur sau în colaborare a tradus, adaptat sau prelucrat texte dramatice de Molière, N.V. Gogol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
în mână și cu prețul vieții lui. C.I.: Adică a murit pe front? Că îmi spuneați că a fost concentrat adeseori. R.R.: Nu, a murit la spitalul Beldiman, aici la Bârlad, pentru că a răcit groaznic. El a fost ofițer de roșiori. Fratele meu era la liceu atunci, eu eram copil, aveam doar vreo 6 ani la vremea aceea. C.I.: Îmi spuneați, tot înainte de a înregistra, că tatăl dumneavostră a fost liberal și a făcut politică activă la fel ca bunicul dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Pilu"; cu Gherman Octavian, solist al operei din Iași, care a murit la Grind chiar lângă mine și am luat o cămașă de la el. Mai erau avocatul Brutu, Alexandru Zub, Dumitru Vacariu. Mai erau pe acolo Enache Gheorghe 16 de la Roșiorii de Vede, Roman Victor 17 de prin Maramureș, Chiș Carol, de pe la Oradea. La Salcia, Pilu stătea lângă patul meu. El a fost doctor veterinar și era pe atunci bolnav de TBC. După ce-am ieșit din pușcărie m-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
al lui Marcel Boerescu, asistenți medicali. Urmează, între 1977 și 1981, cursurile Liceului „Gheorghe Șincai” din București. În 1988, va absolvi Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității din București. În perioada 1988-1990, este profesor la o școală generală din Roșiori de Vede. Între 1990 și 1995, deține funcția de director adjunct al Editurii Phoenix. Din 1996, este redactor la Muzeul Literaturii Române și consilier la Asociația Scriitorilor din București. Din 1997, redactează și conduce revista „ArtPanorama”. Debutează cu cronică literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
o „fantezie realistă” îmbină pasiunea rememorării cu aceea de genealogist. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români. Interesul său pentru publicistică se va menține până în 1944 când, după distrugerea conacului de la Buhăești (Vaslui), scriitorul se refugiază o vreme la Roșiori de Vede și la București, în ultimii ani de viață retrăgându-se din viața publică la Vaslui, unde își redactează ultimele scrieri. Romanele Aceea care trebuia iubită (1925) și Dragostea în furtună (1942) conțin aceeași materie narativă, în două etape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
pământul cu forța. Acest fapt a determinat pe prefectul județului să trimită la 16 martie în comună un pluton de 20 jandarmi rurali sub comanda sublocotenentului Cucu Grigore, iar la 18 martie încă un escadron de cavalerie din Regimentul 4 Roșiori, pentru menținerea ordinii și siguranței în zonă. între timp au început arestările. Moșierul Ion Franc trimite de la București o baterie de tunuri care a fost instalată pe Dealul Bașeului și pe Dealul Bisericii de la Lupeni pentru a distruge satul Alba
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru scurt timp semnând și Stelian Păun-Negru. În presa vremii publică, pe lângă versuri originale, și traduceri din lirica unor poeți americani proletari grupați în jurul revistei „New-masses” (New York), precum și eseuri, recenzii, reportaje etc. Colaborează la „Lumea românească”, „Câmpul” (Turnu Măgurele), „Drum” (Roșiori de Vede), „Tineretul” (Turnu Măgurele). În 1939 și 1940 este secretar de redacție la „Lumea românească”, iar în 1945 tipărește gazeta „Vipera”, fiind redactor-șef și elementul catalizator al acesteia. A mai colaborat la „Teleormanul liber”, „Steagul roșu”, „Gazeta literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
fie contemplare, fie act, infinitate anterioară, cîte broaște vor fi orăcăit în intervalul de peron, baltă secată, crăpături de betoane de oameni! sentimentul de proprietate pe lucrurile sufletești luate ca obiecte. VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori Joi, 4 septembrie 2003, ora 20,40, în personalul Iași Pașcani Bacău, în stația Iași: luna e rece în el și pe cer, mă mir de mine, mă mir!... ficțiune mai mare decît mine, hipnotizează fixitatea fulgurantă a soclului deplasat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care duce privirea în sălbăticia ei, Roșioriul după șase ani, rambleul înalt dă perspectivă, gunoiște pe de o parte, în lunca Vedei, pe altă parte orașul, trei corpuri ale fabricii de bere ori silozuri vopsite tricolor. Ora 12,15, autogara Roșiori de Vede, în autobuz, patroana percepe taxa, însoțită de șofer, pornire, text imposibil de trepidații, de aceea este CFR-ul cultură. VIII. PARTEA SEDENTARĂ Iași Bacău Adjud Onești Saline Onești Tecuci Iași Vineri, 12 decembrie 2003, ora 20,47, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de noapte, cînd înțelegi psihologia feminină înțelegi psihologia, numai psihologia. XIV. SĂ SE PREFACĂ-N PÎINE PE BUGEAC! Iași Pașcani Suceava Vatra Dornei Salva Sighetu Marmației Satu Mare Tășnad Jibou Deda Tîrgu Mureș Războieni Vințu de Jos Deva Petroșani Craiova Mihăești Roșiori București Nord Buzău Făurei Barboși Tecuci Iași Duminică, 14 august 2005, ora 12,50, în personalul Iași Pașcani, în stația Iași: înainte de plecare cu 20 de minute, copleșit de atîta pregătire, trenul de marfă anunțat trece, semnal verificat că asigură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gură și să nu dai coajă pe jos, Caracal pielea cîmpiei nu ține semnele în ridicături, ci în lunecușuri coplanare, munte îi este ei soarele, bătaie de umbre, porumbi și bețe de floarea-soarelui lanuri. Ora 19,07, în personalul Craiova Roșiori, după Drăgănești-Olt, excesele acestui act în exprimare și atunci șoldurile femeiești acoperă și zădărnicesc peisajul, halta Găneasa cine să se uite! țuica a stat în buruieni, jumătate de sticlă pe cărare, rîzi dintr-un dinte, cît mai ai, pălărie, coatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă de ploi fără vreme, imaș, măgarul trage de funie acasă, îi vine stăpîna, derularea explicativă țeapănă de grasă, umblu cu tălpile goale la Radomirești. Vineri, 19 august, ora 18,30, la peronul gării Roșiori, copilăria ruptă în clivajul sat-oraș, medie ponderată în timp a conștiinței, personalul București Roșiori plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la Craiova Caracal, volbură de alte cîmpuri, profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de funie acasă, îi vine stăpîna, derularea explicativă țeapănă de grasă, umblu cu tălpile goale la Radomirești. Vineri, 19 august, ora 18,30, la peronul gării Roșiori, copilăria ruptă în clivajul sat-oraș, medie ponderată în timp a conștiinței, personalul București Roșiori plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la Craiova Caracal, volbură de alte cîmpuri, profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în marea de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de Miroși Costești la tabel, linie dezafectată țăranul cîmpiei, călătoria nu-și arată călătorii ei, mărfarele fundal, garniturile sosite retrăgîndu-se, țîșnitoare de peron adaptată organismului feroviar, consumatorul real, Roșiori București, de la Videle are mers de accelerat, stațiile suprimate de concurența microbuzelor lîngă metropolă, femeia altă emigrație, cu florile pe care mi le poartă băiețelul, cu roșu, cu pantaloni trei sferturi, București Craiova pe vagoane, nu le pasă, trenul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cunosc de cînd dădeai la tenis! sportul, nu munca, pasiunea se vede, șosetele albe pe picior, poza de la plajă pe bluză, șapca, furtul de pămînt la oraș, deghizat în jucător de tenis, impiegații trec pe lîngă vagoane și întorc tăblițele, Roșiori București! mitografia conversației de sat, s-au făcut roșiile, bălaie, ascultă vorba mamei deplasarea rurală! din sacoșă iese smocul de leuștean, la Atîrnați, la prima, satul dat ca inundat, merg dăcît o stație, riduri pe lîngă zidul îmbătrînit cu douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]