2,161 matches
-
observator lucid, și fantezia, înzestrarea propriu-zis artistică. De altfel, în aceste pagini de început este anticipat destinul scriitorului dispus mereu să oscileze, ca un Janus bifrons, între creația critică și aceea literară stricto sensu. Fericita indecizie explică atât austeritatea discursului romanesc din epoca maturității creatoare, cât și severele exigențe artistice impuse profesiunii de cronicar literar. Tot din aceste însemnări (nucleul originar al operei lovinesciene, un fel de "proto-literatură", dacă acceptăm ideea evoluției organice, fără "mutații" imprevizibile) va ieși ulterior și bovarica
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
despre care am pomenit, astfel încât, "fiind absolut determinat în privința conținutului psihic și a motivelor lui, se bucură de o libertate nu mai puțin absolută în ceea ce privește numărul și stilul variațiilor formale"155. "Romanul începuturilor" desemnează, nu-i greu de priceput, categoria romanescului, reductibilă la doi factori esențiali: 1. conținut (psihic, n.n.) obligatoriu; 2. formă nedeterminată. Cu toate acestea, romanul lovinescian se diferențiază de modelul originar, al romanescului pur, prin faptul că împrumută și formei sale exterioare caracteristicile teatral-melodramatice ale "formei interne" (a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
numărul și stilul variațiilor formale"155. "Romanul începuturilor" desemnează, nu-i greu de priceput, categoria romanescului, reductibilă la doi factori esențiali: 1. conținut (psihic, n.n.) obligatoriu; 2. formă nedeterminată. Cu toate acestea, romanul lovinescian se diferențiază de modelul originar, al romanescului pur, prin faptul că împrumută și formei sale exterioare caracteristicile teatral-melodramatice ale "formei interne" (a "conținutului"), păstrând nealterată "situația triunghiului" care "guvernează toate intrigile" și determină respectarea strictă a unor reguli de joc și de compoziție. Devine lesne de înțeles
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
intriga stereotipă, "triunghiul" ca situație dramatică sui generis); 2. pe de altă parte, prin faptul că amplifică, pe baza unui proces de transfer dinspre planul "conținutului" psihic spre forma exterioară (estetică), acea "fantasmă deja romanțată" desemnată drept "formă a conținutului" romanesc în genere. În mod natural, la originea primului roman lovinescian pare să fi stat, ca și în celelalte cazuri, mai puțin fantezia descătușată și mai mult experiența personală, de ordin (auto)biografic 156 ceea ce subliniază, din nou, importanța factorului psihologic
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe mine, aproape autobiografic", autorul nu are în vedere altceva decât evidențierea posibilității dramatizării epicului (vieții, biografiei) cu ajutorul lecturii participative, în stare să anuleze barierele dintre realitate și ficțiune, proiectând cititorul/ spectator chiar pe scena romanului. Or, dacă romanul (i.e. romanescul) nu este, la rândul său, decât o formă elementară de lectură a vieții, și dacă lectura presupune dramatizare, atunci orice cititor ajunge inevitabil să perceapă viața ca pe un roman și să aibă conștiința "caracterului melodramatic al existenței" în genere
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
criticul își însușește, după cum am menționat, o metodă de lucru foarte productivă, configurând o poetică originală, de natură melodramatică, axată pe amplificarea repetitivă, "în serii" succesive de episoade, situații și personaje-tip, reductibile în ultim resort la clișeu. Descoperirea filonului romanesc coincide, așadar, cu aproprierea unui procedeu tehnic (serialitatea) furnizat de inspirația contopirii primelor două romane de tinerețe (Aripa morței, Lulù) într-unul singur (Viața dublă), procedeu menit a dezvălui "în oglindă" legăturile subterane dintre texte numai aparent "diferite". Chinuitoarele tatonări
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
revine optzecistului Ioan Holban 184 meritul de a fi semnalat pentru prima oară importanța "mecanismului epic" și a procedeelor stereotipe de construcție textuală ce se impun tiranic, ca o "fatalitate literară", spulberând iluzia realistă. Într-adevăr, determinismul rigid al compoziției romanești reclamă triumful convenției și al codificării simbolice asupra principiului tradițional al "adecvării" mimetice (axate pe "observație"), cu prevalarea subiacentă a unui model cognitiv aprioric, mărturisind pasiunea ideilor generale, asupra cunoașterii empirice, bazate pe experiență. Pe de altă parte, preferința pentru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Realist, "grecul" sancționează idila dintre cei doi îndrăgostiți care nu făceau decât să se înșele unul pe celălalt. Resemnată, Lulù se pregătește de plecare. Aceasta este povestea, căreia Lovinescu îi adaugă la ediția din 1929 (ca un preambul la ciclurile romanești din deceniul al treilea) o serie de amănunte tipic melodramatice, cum ar fi sărutul patetic ce însoțește cererea în căsătorie ("buzele li se uniră într-o sărutare nesfârșită") și plânsul "nervos" al femeii, neîmpăcate cu gândul inevitabilului eșec. De asemeni
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
p. 63. 41 Idem, p. 62. 42 Motivul apare și în Aripa morții, și în Comedia dragostei, Lulù sau Viață dublă, pentru a fi reluat apoi în ciclul romanelor cu caracter pronunțat autobiografic. "Bizu însuși constată judicios Gabriela Omăt -, personajul romanesc recunoscut expres de E. Lovinescu drept autobiografic, păstrează între amintirile de neuitat același sejur florentin, cu nume neschimbate pentru personajele implicate în caruselul sentimental..." (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 283). 43 E. Lovinescu, "Pagini florentine
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
crede că Holban l-a influențat pe Lovinescu, invocând un fragment din romanul Viață dublă (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 458): Unele accente dovedesc că prozatorul Lovinescu a fost între timp marcat de anumite experiențe romanești de referință, dintre care O moarte care nu dovedește nimic a nepotului său Anton Holban pare să fi fost cea mai obsedantă". Dar romanul lovinescian datează din 1913 în prima lui variantă (iar variantele ulterioare, ca de obicei când vine
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
trebuie să fie sublim, până și stilul celui mai simplu personaj", faptul banal fiind învestit cu o retorică a sublimului. 155 Marthe Robert, op. cit., pp. 86-87: "Genul, care hotărăște întotdeauna modalitățile estetice ale transpunerii, cedează în acest caz prerogativele sale romanescului pur, care are un conținut obligatoriu și o formă nedeterminată, aptă de tot atâtea variațiuni câte poate imaginația să născocească". Rezumând: "mitul copilăriei (și, implicit, melodramaticul, n.n.) definește romanul numai prin ceea ce-l face nedefinit", de unde rezultă "absența caracteristicilor generice
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
epocii: Cincinat Pavelescu", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 114: "[...] spiritul omului de lume din poet se clatină însă pe o muchie de cuțit, iar uneori, mai ales cu femeile, lunecă la o calitate îndoielnică". ----------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 4 3 246 5 ADRIAN TUDURACHI Prefață ANTONIO PATRAȘ Scriitorul și umbra sa. Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu Abstract Résumé
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai uite la obrazul maică-sa”. Într-adevăr, femeia lui Nechifor-Gheorghiță se arăta bombănitoare și rea „la vedere”. Dar asta pe-o anumită linie de portret, destinată să schițeze o latură a personalității sale. Mai poate fi identificat în masa romanescă un registru de reprezentări care actualizeată scene intime, familiale, la comanda lui Eros. Se vede treaba că partenerii, Vitoria și Gheorghiță, constituiau un cuplu ideal, anagajîndu-se cu toată ființa unul pentru altul, fiecare ținîndu-l sub adevărată teroare pe celălalt, fapt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de genuri”), fie de exigențele construcției romanești (Sadoveanu). Anonimul a decis că este mai profitabil, pentru calitatea emoției și sensibilizarea ascultătorului, să sacrifice un tînăr „încă nelumit”. Găsim într-un cîntec: Viața omului, Floarea cîmpului, ca un elogiu adus plăpîndei ființe umane, hărăzite cu chip frumos și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în asemănare cu situația din Baltagul: „a murit în putere”. Asta înseamnă într-adevăr materie de roman, adică de mișcare epică viguroasă. Mihail Sadoveanu a înțeles acest aspect special, dictat de materia brută, de aceea l-a adaptat la condițiile romanescului, ca lectorul să fie răsplătit îndeosebi cu emoții estetice. Pe scurt, ambii autori, și anonimul și autorul Baltagului, au tratat cele două secvențe din povestea mai complicată a morții, ținînd cont de natura datelor conflictuale și de prelucrarea lor în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
asociate cu conduitele homosexuale sau cu hermafrodiții. La modul mai general, studierea acestei figuri dă naștere unor linii de opoziție specifice, precum cea dintre abstract (angelism) / concret (hermafroditism) sau între individualitate (autonomie, minoritate) / fuziune/nediferențiere (simbioză a afectelor). Anumite ficțiuni romanești o negativizează (Artus Thomas, L'Ile aux hermaphrodites, 1605) sau o idealizează (Gabriel de Foigny, La terre australe connue, 1676). Acest gen de tensiune "concret/abstract" se regăsește și în alte scrieri (Séraphîtüs-Séraphîta a lui Honoré de Balzac, 1835). Lorenzi-Cioldi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
oficială, limba oratorilor, a istoricilor, a poeților și a epigrafiei. Dar poporul nu o vorbea în Italia, în Spania, în Galii; el se servea de un idiom de origine mai veche, cunoscut din timpul lui Cicero sub numele de lingua romanesca 84; un idiom la formarea căruia au participat fără îndoială popoarele din Latium, oscii, etruscii, colonii greci, galii, toți cei care au prins rădăcini în peninsula italică. Galii de pe cele două părți ale Alpilor se înțelegeau foarte bine, și istoria
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
franco-roumaines. Histoire chronologique du XIVe au XXIe siècles, Felicia Dumas, Olivier Dumas • Initiation à la linguistique textuelle, Paula Doina Spiță • Les connecteurs en français et en roumain, Doina Paula Spiță • L'enseignement du français langue étrangère, Marina Mureșanu Ionescu • Pariziana romanescă: mit și modernitate, Elena Prus • Privirea celuilalt / Le regard de l'autre (ediție bilingvă), Monica Vasiliu • Privirea celuilalt / O Românie plină de viață, Paul Labbé • Temps et espace(s) dans le journal intime d'Henri Frédéric Amiel, Elena Manoliu În
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de dl Dentu în 1857. 83 Columna lui Traian de la Roma e un martor contemporan a cărui autenticitate nu poate fi contestată. Roumane în original (n. tr.). România (n. tr.). 84 Românii își numesc astăzi limba: linba sau limba românească [romaneasca în original, (n. tr.)]. Quintilian vorbește de asemenea de un idiom vulgar numit la Roma lingua romana rustica. les Brenns în original; poate însemna șef, munte, eminență; sunt conducătorii aleși de gali pe timpul războaielor, cf. http://www.archive. org/ stream
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
poate ține pe cititor într-o stare de alertă comparativă. Bal consacră un spațiu deosebit și descrierii (cele șase tipuri comentate fiind preluate în general din The Modes of Modern Writing de David Lodge, în special motivației sale în discursul romanesc realist, dar o ilustrare textuală mai amplă ar fi fost binevenită. Restul capitolului prezintă nivelurile narative realizate prin tehnica înglobării unor povestiri întregi (în cazul povestirilor-în-povestire) sau a unor fragmente narative expuse de diverse personaje care devin astfel naratori secundari
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ordinea în care evenimentele sînt menționate în povestire este diferită de ordinea lor cronologică, pe care cititorul o face și reface constant pe parcursul lecturii. Dar manipularea sau chiar jocul cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
înțelepciuni din averea verbală a populațiilor trăitoare pe aceste meleaguri. Trimiterile retro ce-i trec prin minte Mașei, încep să sădească nostalgie în sufletul lectorului, unde subiectul romanului capătă noi dimensiuni. Nu trebuie să vă creați complexe asupra solidei construcții romanești. Finalul, probabil proiectat de la început în mintea autorului, va trebui fie să-l lase în „coadă de pește” - la libera apreciere a lectorului (așa cum fac moderniștii), fie să-i găsiți Dv. încununarea unei minuțioase descrieri, atât de realiste, mai bine
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
înduioșător, încît eu, cel puțin, le-am iubit de la prima ascultare. Puțini mai știu că autorul "Zarazei", al "Ramonei" și al neuitatului, deși uitat, "Aprinde o țigară" a fost Gardel al nostru, atât prin muzica lui, cât și prin viața romanescă pe care a dus-o. La "Vulpea roșie" toată lumea venea pentru Cristian Vasile, așa cum Zavaidoc, altă glorie a momentului, făcea să prospere "îngerașul", faimosul local al Vioricăi Athanasiu. Cei doi mari nu se iubeau. Zavaidoc era cu bandele de la Bariera
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime Î2.850 kmă, cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primește în amonte apele râului Siret Îcel mai mare afluent de pe teritoriul romanescă. Fluviul își continuă drumul spre Marea Neagră după ce primește, în avalul porturilor din Galați, apele râului Prut. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an. Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă Îadică navele maritime
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Etourdi (Zăpăcitul) sau Les Fâcheux (Pisălogii), construite după unicul principiu al juxtapunerii episoadelor, fără legătură veritabilă unele cu altele 13. După cum arată Paul Ricoeur în Temps et récit (Timp și povestire), (t.1, Le Seuil, 1983), inventarea intrigii, fie ea romanescă sau dramatică, permite reconfigurarea experienței temporale. Operă de sinteză, ea reunește elemente eterogene, scopuri, cauze, întâmplări care prezidează la alegerea acțiunii și le unește. Poetul epic are mult mai multă libertate decât autorul dramatic. Întinderea epopeei îi permite să integreze
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]