4,056 matches
-
elogiază munca țăranului (Răspunsul unei scrisori), egalitatea originară a oamenilor (Cine are gust să-mi creadă) sau, cu accente de relevabilă vibrație a imaginilor, comentează caracterul efemer al vieții (Pe năsălie). Iluminist în fond, dar alăturând trăsăturilor clasice semne ale romantismului care se definea în poezia occidentală, C. rămâne prezența cea mai interesantă pentru începuturile poeziei moderne românești. Originalitatea lui Conachi constă în specializarea erotică, în cultul exclusiv al eului, iar savoarea vine din ineditul mediului. Căci Conachi este un Petrarca
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
regăsesc și în numeroase alte articole-program publicate ulterior aici. Într-un eseu consacrat arhitecturii, Marcel Iancu formulează astfel o definiție a curentului: „Constructivismul este arta «abstractă», care, crescută dintr-un simț optimist al vieții, purifică arta de orice urme de romantism, fiind expresia cea mai violentă a dorului de construcție a vremii noastre” (Constructivism și arhitectură, 1925). Formula estetică a orientării este aplicată cu precădere artelor plastice, sculpturii și arhitecturii, fapt explicabil prin formația artistică a multora dintre animatorii săi, pictori
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
existență dură, o lume răbdătoare, dar aprigă la muncă. Colectivitatea surprinsă este mereu încleștată în lupta cu natura pentru a-i birui stihiile și a-i domoli forțele în folosul civilizației. Sunt sesizabile trăsăturile caracteristice generației care a cultivat „reportajul romantismului revoluționar” în perioada imediat postbelică, dar și vocația specială pentru sublim și colosal a autorului. Volumele Oda zilnică (1970), Dobrogea de aur (1978), Farmecul genezei (1979) au ca punct de interes „omul epocii socialiste” și greutățile sale în „transformarea geografiei
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
semnificative ori consolida judecata estetică. Va discuta așadar despre Specificitate etnică și creație literară, despre Literatura șesului românesc,despre Literatura feminină și literatura de idei ori despre Literatura Ardealului, alteori având în vedere curente, grupări și tendințe (Sămănătorismul, Tradiționalismul predicant, Romantismul românesc, Glose despre Marinetti și futurism, Specificitate etică și lirică); nu a neglijat suportul etic al operei lui Caragiale, idee devenită de mult un loc comun. Lui Vladimir Streinu, care, distant, izgonea din metodologia curentă categoriile psihologico-morale, îi amintea că
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
determinismul e psihologic” (Panait Istrati). Drumul lui C. spre construcția monografică era netezit. Pledează în acest sens numeroasele referiri la Caragiale și, în special, cele cincizeci de fragmente critice consacrate lui Eminescu, privind aspecte ca: Mitul Luceafărului, Natura - valoare subiectivă, Romantismul lui Eminescu, Structura versului și sugestia verbală, Tehnica simfonică a poemului, Problema variantelor, Proza poetică, Succesiunea lui Eminescu și altele. Se gândea la o „monografie introductivă” despre Lucian Blaga, nerealizată nici aceasta, din lipsă de timp, și preconiza „o serie
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
ș.a. Încă de la primul volum C. se profila ca un istoric literar cu vocație teoretică și deschidere interdisciplinară. Cercetarea pozitivă, bazată pe documentarea riguroasă la izvoare primare, este dublată de tensiunea epistemică, așa încât contribuțiile sale, mai ales începând cu Originile romantismului românesc (1972), includ și un discurs asupra metodei (nu e întâmplător că teoreticianul a întocmit și prefațat cu un solid studiu volumul Conceptul de istorie literară în cultura românească, 1978). „Tehnica” nu e însă fetișizată, ci complinită cu aplicarea la
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
și postpașoptiste la Eminescu, literatura muntelui, traducerile și traducătorii din prima jumătate a secolului - un studiu de sociologie literară cu metode la zi - ș.a. Tot ce a scris C. până în 1972 pregătește într-un fel sau altul impunătoarea sinteză Originile romantismului românesc (Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române și Premiul Asociației Scriitorilor din București), lucrare fundamentală cu privire la „spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840”, cum precizează subtitlul. Fenomenul e cercetat sub dublul aspect de „mentalitate” și de „curent”, așadar din perspectiva
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
fundamentală cu privire la „spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840”, cum precizează subtitlul. Fenomenul e cercetat sub dublul aspect de „mentalitate” și de „curent”, așadar din perspectiva istoriei ideilor și a istoriei literaturii. La zi cu bibliografia curentului, C. definește romantismul românesc în contextul european al celor trei ipostaze (în periodizarea autorului, cel de până la 1830, cel de după 1830 și cel răsăritean), fiecare cu particularitățile sale, dar toate înrudite prin „fondul comun al romantismului”. Sinteza vizează dialectica realități naționale - influențe străine
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
La zi cu bibliografia curentului, C. definește romantismul românesc în contextul european al celor trei ipostaze (în periodizarea autorului, cel de până la 1830, cel de după 1830 și cel răsăritean), fiecare cu particularitățile sale, dar toate înrudite prin „fondul comun al romantismului”. Sinteza vizează dialectica realități naționale - influențe străine, problema spinoasă a preromantismului (1780-1821), momentul cvasievanescent al tranziției (1821- 1830), în care C. identifică o coexistență luminism - romantism și analizează sagace, pe bază de manuscrise, raporturile dintre literatură și eveniment istoric (răscoala
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
și cel răsăritean), fiecare cu particularitățile sale, dar toate înrudite prin „fondul comun al romantismului”. Sinteza vizează dialectica realități naționale - influențe străine, problema spinoasă a preromantismului (1780-1821), momentul cvasievanescent al tranziției (1821- 1830), în care C. identifică o coexistență luminism - romantism și analizează sagace, pe bază de manuscrise, raporturile dintre literatură și eveniment istoric (răscoala lui Tudor); în fine (în secțiunea cea mai amplă), emergența romantismului (1830-1840), văzută pe trei paliere: al „ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
preromantismului (1780-1821), momentul cvasievanescent al tranziției (1821- 1830), în care C. identifică o coexistență luminism - romantism și analizează sagace, pe bază de manuscrise, raporturile dintre literatură și eveniment istoric (răscoala lui Tudor); în fine (în secțiunea cea mai amplă), emergența romantismului (1830-1840), văzută pe trei paliere: al „ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului românesc, al expansiunii romantice (cu specificarea că la noi romantismul „se insinuează”, „nu se impune”) și al esteticii romantice. Un „post-scriptum după 20 de ani
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
romantism și analizează sagace, pe bază de manuscrise, raporturile dintre literatură și eveniment istoric (răscoala lui Tudor); în fine (în secțiunea cea mai amplă), emergența romantismului (1830-1840), văzută pe trei paliere: al „ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului românesc, al expansiunii romantice (cu specificarea că la noi romantismul „se insinuează”, „nu se impune”) și al esteticii romantice. Un „post-scriptum după 20 de ani”, publicat în „Revista de istorie și teorie literară” în 1992, precizează unele chestiuni de terminologie
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
literatură și eveniment istoric (răscoala lui Tudor); în fine (în secțiunea cea mai amplă), emergența romantismului (1830-1840), văzută pe trei paliere: al „ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului românesc, al expansiunii romantice (cu specificarea că la noi romantismul „se insinuează”, „nu se impune”) și al esteticii romantice. Un „post-scriptum după 20 de ani”, publicat în „Revista de istorie și teorie literară” în 1992, precizează unele chestiuni de terminologie și periodizare și se ocupă de „grupările” postpașoptiste ale exilaților
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
al esteticii romantice. Un „post-scriptum după 20 de ani”, publicat în „Revista de istorie și teorie literară” în 1992, precizează unele chestiuni de terminologie și periodizare și se ocupă de „grupările” postpașoptiste ale exilaților, preeminescienilor și „nestatutarilor”, precum și de depășirea romantismului prin Eminescu. Sinteza din 1972 e continuată printr-o altă carte de referință, Oamenii începutului de drum (1974), axată pe intervalul 1840-1860. Arhitectura din Originile... e suplinită de studiile primei secțiuni, despre structura, programele, profilul generației pașoptiste, psihologia pionieratului, diversitatea
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
darul formulărilor memorabile (despre Heliade, Bălcescu și Hasdeu), sinteze tematice (titanismul pașoptist), abordări sociologice (traducerile de la mijlocul veacului), iar ultimul grupaj reunește studii comparatiste (preromantismul sud-est european, devenirea istorică a termenului „romantic”, Lamartine în România ș.a.). Preocuparea pentru pașoptism și romantism nu dispare după 1975, însă aria istoricului literar se lărgește organic. Itinerar printre clasici (1984) și Aproapele și departele (1990) conțin studii despre Alecsandri ca dramaturg, Hasdeu ca epistolier, receptarea în timp a lui Heliade, respectiv despre poezia lui Asachi
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
lucru, el însuși coordonând, prefațând și adnotând seria Documente și manuscrise literare (I-V, 1967-1986), precum și lucrările Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860) (I-II, 1968), Reviste literare românești în secolul al XIX-lea (1970), Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982), ediția facsimilată a revistei „Propășirea” (1980), numeroase ediții; a îngrijit și însoțit cu o densă introducere antologia I. Heliade-Rădulescu interpretat de... (1980). Vocația teoretică
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
într-o manieră dialogală. IOANA EM. PETRESCU SCRIERI: Curs de istorie a literaturii române moderne (în colaborare cu D. Păcurariu), București, 1962; Studii de literatură română modernă, București, 1962; Anton Pann, București, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu, București, 1966; Originile romantismului românesc, București, 1972; Oamenii începutului de drum, București, 1974; Conceptul de istorie literară în cultura românească, București, 1978; Regula jocului, București, 1980; Itinerar printre clasici, București, 1984; Introducere în teoria lecturii, București, 1988; Aproapele și departele, București, 1990; Semnele vremii
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
I-V, București, 1967-1986 (în colaborare); Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860), I-II, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Mihai Zamfir); Reviste literare românești în secolul al XIX-lea, pref. edit., București, 1970; Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870), introd. edit., București, 1976; „Propășirea”. „Foaie științifică și literară”, București, 1980 (în colaborare cu Mariana Costinescu și Petre Costinescu); I. Heliade-Rădulescu interpretat de..., introd. edit., București, 1980; Scrieri literare inedite. 1820-1845, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
edit., București, 1980; Scrieri literare inedite. 1820-1845, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Petre Costinescu și Andrei Nestorescu); De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, București, 1982. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Paul Cornea, „Originile romantismului românesc”, RL, 1972, 8; Vlad, Convergențe, 77-83; Georgescu, Printre cărți, 12-16; George, Sfârșitul, I, 20-26; Piru, Varia, II, 72-75; Mihăilescu, Conceptul, II, 25-26; Ioana Em. Petrescu, Paul Cornea, „Regula jocului”, ST, 1981, 5; Gheorghiu, Reflexe, 129-132; Iorgulescu, Prezent, 267-271; Mirodan
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
din 1980, Duminica absentă, se experimentează un plonjeu brusc în optzecism, care nu va avea însă consecințe pe termen lung. În loc de prefață este, de pildă, versificarea unui bilet lăsat de mama, care începe cu „Păpușa lu mama”. Un fundal de romantism ușor cabotin, asumat și exterior, nu numai ca stare de spirit, aduce acum versurilor o cantabilitate aparte, care și-a găsit deja sunetul personal. Dintre optzeciști, C. rămâne mai aproape de romanticul dezabuzat Traian T. Coșovei: „Ne vom întâlni într-o
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
a aflat și Samson Bodnărescu, autor de meditații (Ce poate fi va fi, 1872, Moartea cerșetorului, 1873). Nu mai puțin prețuit era Anton Naum, ale cărui versuri dezvăluie o altă trăsătură a poeziei convorbiriste - tentativa de conciliere a clasicismului cu romantismul (Nox erat, 1875, Aegri somnia, 1876, Lui Leopardi, 1881). O poezie de aceeași factură publica și Duiliu Zamfirescu (Fum, 1884, Nimfa tânără Leuca, 1888, Pe Acropole, 1893). C.l. nu a acordat atenție doar unei anume specii poetice, promovându-le pe
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Onițiu, D. C. Ollănescu-Ascanio. Nuvela istorică a avut și ea căutare, încât, alături de multe proze ale lui N. Gane, înșirate între 1867 și 1877, pot fi întâlnite și Decebal (1869) și Tuhutum (1870) ale lui I. Pop-Florantin. Parte sub influența romantismului german, parte sub aceea a mitologiei naționale, C.l. propune și câteva nuvele fantastice: O floare albă (1869) și O casă neagră (1870) de I. Pop-Florantin, SărmanuI Dionis (1872) de M. Eminescu. Cu povestiri este prezent I. Creangă, căruia îi apar
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
congenial cinci epopei sau poeme epice de mari proporții, fiecare din altă limbă, și fiecare în formă fidel originară. Pe lângă aceasta a mai tălmăcit, tot în versuri și cu aceleasi calități, numeroase piese de teatru, îndeosebi din baroc și din romantism, precum și mii de poeme lirice, începând din Antichitate și până în ultima actualitate a veacului nostru. Nu mai luăm în considerație faptul că tot el a transpus unele proze românești de sute de pagini în limbile spaniolă și engleză” (Edgar Papu
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
CRONICA ARTISTICĂ ȘI LITERARĂ, revistă apărută la Iași în 1918. Este o publicație de factură tradițională, cu elemente de perspectivă înnoitoare (eclectism de tranziție între epoci literare), orientată împotriva romantismului convențional al secolului al XX-lea (Biblioteca Academiei Române deține doar numărul 11, din 14 februarie 1918). Directorii publicației sunt Dinu Dumbravă și Mihail Sorbul. Din editorialul semnat de Sorbul reiese că este necesară o literatură înaltă, pe măsura istoriei ce
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
București, 1969; Ernst Robert Curtius, Literatura europeană și Evul Mediu latin, tr. Adolf Armbruster, introd. Alexandru Duțu, București, 1970; René Wellek, Conceptul de baroc în știința literară, tr. Rodica Tiniș, București, 1970; Matei Călinescu, Eseuri, București, 1970, 115-144; Clasicism, baroc, romantism, Cluj, 1971, 56-95; Eugenio d’Ors, Trei ore în muzeul Prado. Barocul, tr. și pref. Irina Runcan, București, 1971; Marino, Dicționar, I, 225-254; Balotă, Umanități, 58-85; Curticăpeanu, Orizonturile, passim; Andrei Pippidi, O teorie eclectică a barocului românesc, RITL, 1976, 4
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]