4,274 matches
-
care a făcut, la rându-i, parte decât atunci când sforile puterii nu îi mai sunt, din perspectiva metamorfozelor inerente, la îndemână. Abia în acel moment, devenit pentru el dintr-o dată critic, fiara aparent încolțită din toate ... Citește mai mult Leopardul roz nu știe ce e visul, în schimb, el aparține cu trupul și cu sufletul sistemului care l-a creat, unul găunos, hulpav, bolnav de putere, disprețuitor în raport cu Ceilalți și înclinat în mod predilect către delațiune, fapte ilegale și sperjur. Nimic
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
sperjur. Nimic din ceea ce expune cu redundanță la nivel discursiv nu se regăsește ca stare atitudinală firească în comportamentul și acțiunile lui directe, căci nu asta constituie ținta sa concretă. Slugă perfectă a orgoliului nemăsurat și a luxului opulent, leopardul roz nu atacă vehement practicile negre ale conglomeratului din care a făcut, la rându-i, parte decât atunci când sforile puterii nu îi mai sunt, din perspectiva metamorfozelor inerente, la îndemână. Abia în acel moment, devenit pentru el dintr-o dată critic, fiara
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
-ți mohorârea și nepoftite cețe cadelnița iubirii aprinde-o într-o floare și fii ca o petulă de tainică strigare grădina nemuririi te-așteaptă fedeleș legată de-a ta ființă în veci să te petreci îmbrătișează-ți soarta cu floarea crucii roze și fă din frunze gânduri și din petale buze vorbește cu parfumul miresmelor depline deschide-ți cerul inimi și fă un rai din tine ca un potir de miere nectarul de sublim înalță sus tulpina și fii un crin de
POEM HIERATIC XXXII TAINICA SĂMÂNŢĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381188_a_382517]
-
era fericită când căluți mici și bruni O purtau în viteză prin adâncuri stâncoase. Și avea mulți prieteni în adâncul tihnit, Răsfățată de pești, de meduze mițoase, Si de scoici ce de dragu-i zămisleau chinuit Boabe mari și perlate albe, roz, prețioase. Dar crescut-a copila și în ochii ca zarea Se-oglindeau acum nori de tristețe și dor. Către țărm, tot mai des adăsta-n așteptarea Și-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor. El era biet pescar pe la marginea lumii
MICA SIRENĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381374_a_382703]
-
sentința dată la procesul din februarie 1949; patru colegi, ce n-au putut fi arestați în1948, erau încă în munți cu grupul de partizani ce se lupta pentru supraviețuire cu Securitatea. În această situație, perspectiva mea de viitor nu era roză. Desigur, realizarea pe plan profesional depinde de pregătirea universitară. După mai mulți ani de închisoare puțini elevi au urmat studii universitare. Eu am avut o mare șansă în viață, fiind înzestrat de natură cu talent pentru matematică și o foarte
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
covorul fraged de răcoare:Nu știu pe unde, dar citesc în semne,Căci drumul mi-a marcat dâra de floare.... IX. BUJORI, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Bujori Petale delicate de alb și roz bujor Îmi rotunjesc privirea ca într-un vis demult, Din altă primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult. Adolescența mea cânta prima iubire. Înrourată-n zorii trandafirii de floare Și înălțând castele pe-un zâmbet
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
efect latent, Trăiri nebănuite înmugurind în suflet... Renasc în primăvara împodobind cărări Cu văluri albe, caste, boltite, transparente, Cu blând parfum alene amestecat în zări, Uitate tresăriri, aceleași, inerente. Bujorii ca buchete ... Citește mai mult BujoriPetale delicate de alb și roz bujorîmi rotunjesc privirea ca într-un vis demult,Din altă primăvară amirosind a dor, Iscat întâi, în joacă, schimbat într-un tumult.Adolescența mea cânta prima iubire.Înrourată-n zorii trandafirii de floareși înălțând castele pe-un zâmbet și-o
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
era fericită când căluți mici și bruni O purtau în viteză prin adâncuri stâncoase. Și avea mulți prieteni în adâncul tihnit, Răsfățată de pești, de meduze mițoase, Si de scoici ce de dragu-i zămisleau chinuit Boabe mari și perlate albe, roz, prețioase. Dar crescut-a copila și în ochii ca zarea Se-oglindeau acum nori de tristețe și dor. Către țărm, tot mai des adăsta-n așteptarea Și-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor. El era biet pescar pe la marginea ... Citește
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
verzi, mătăsoaseși era fericită când căluți mici și bruniO purtau în viteză prin adâncuri stâncoase.Și avea mulți prieteni în adâncul tihnit,Răsfățată de pești, de meduze mițoase,Si de scoici ce de dragu-i zămisleau chinuitBoabe mari și perlate albe, roz, prețioase.Dar crescut-a copila și în ochii ca zareaSe-oglindeau acum nori de tristețe și dor.Către țărm, tot mai des adăsta-n așteptareași-mplinirea iubirii pentr-un biet muritor.El era biet pescar pe la marginea ... XXI. POVESTEA PIANULUI, de Steluța
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
E villa veche-a Donnei Marguerita Ce-așteaptă musafiri, ori din vecine Ce vin cu drag, așteptând mult râvnita Dulceață parfumată de smochine. Ne va primi cu zâmbetul ei tandru, Pe chipul blând și cu priviri senine Și-n umbra roz a florilor de leandru Vom degusta dulceața-i de smochine. Citește mai mult Toscana, mio amoreCe-ar fi să mergem astăzi în Toscana? Știi, e o fantezie a mea mai vecheSă ne plimbăm pe-acolo rusticanaDorință-a mea și gândul
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
mică, ce din ochi o pierzi.E villa veche-a Donnei MargueritaCe-așteaptă musafiri, ori din vecineCe vin cu drag, așteptând mult râvnitaDulceață parfumată de smochine.Ne va primi cu zâmbetul ei tandru, Pe chipul blând și cu priviri senineși-n umbra roz a florilor de leandruVom degusta dulceața-i de smochine.... XXIII. GÂND ÎNFLORIND, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. Gând înflorind Când soarele se-nclină pe drum spre asfințit Și se răsfrânge-n ochii rotunzi
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
banale cuvinte,Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin.Aș dori o mireasmă desenând zbor de fluturși-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes,Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur,Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireșSteluța CRĂCIUN... Abonare la articolele scrise de steluța crăciun
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
-i, făcută să ascundă paloarea rătăcită-n nelemnoase câmpuri Doar trandafiru’-i făcut să ne pătrundă cu-al lui dulce chip, și-odoare, rânduri-rânduri În tinerețea ta, doar roze aflu-n gându-ți când versu’-mi ți-este drag, iubite, roză suntu-ți Sonnet 54 O how much more doth beauty beauteous seem By that sweet ornament which truth doth ... Citește mai mult Wiiliam Shakespeare(trad. adapt. Mihaela Tălpău)Oh, această frumusețe ce se luminează-n chipsufletul ți-l răscolește fiindcă-i
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
încheie cu date biografice ale poetului, prozatorului, dramaturgului, cronicarului literar, publicistului și editorului Ion Machidon. După întreaga recenzie, o ploaie de bucurii mi-au șoptit: Oooo ...Doamne, ce bucurii ne aduci ce bucurii ne dai în lumea noastră nu prea roz. O...Doamne, ne arăți de fiecare dată că mai sunt oameni, oameni. Dacă-i dai “bună ziua”, o ia drept comoară și-o aprinde și pe ceață și pe lună. Orice frimitură de bucurie o face să strălucească în toate inimile
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar în minte gutuiul înflorit. Cu florile lui mari, roz, răsfirate diafan printre frunze, o minune vie care- a rămas în sufletul meu fără poze, fără miracolul tehnologic, doar pe rețină. Un copac plin de flori în care se suiau găinile seară să se culce. Deși aveau scară pusă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
amintesc din toate anotimpurile, atunci timpul stătea în loc pentru mine sau derula foarte încet ață de pe mosor. Se pare că eram foarte mică, cu câțiva ani înainte de școală, pentru că am foarte clar în minte gutuiul înflorit. Cu florile lui mari, roz, răsfirate diafan printre frunze, o minune vie care- a rămas în sufletul meu fără poze, fără miracolul tehnologic, doar pe rețină. Un copac plin de flori în care se suiau găinile seară să se culce. Deși aveau scară pusă la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
vârful Te Mata, soarele suge culoarea din cer până totul deasupra este infinit cețos alb strălucitor și iarbă pare aur palid. La umbră, albastrul cerului devine mov. Acolo, deasupra, undeva nevăzute ciocârliile ciripesc neîncetat cântecul lor, cântec englezesc. Pielea arde roz, apoi roșu, rocile de calcar odată pe fundul rece al mării, dureros reflectă albul. Șopârle absorb soarele, dar dispar imediat ce umbrele noastre negre cad. Trei băieți pe biciclete cu timp nelimitat într-o zi fierbinte, la mile distanță de casă
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului mi-am pictat fața ca pentru final geană cu geană am scos din sertarul cu ornamente șubrede ultima mască cea mai frumoasă ochii verzi conturați cu albastru ca un cer înnorat sideful obrajilor cu indecență roz gura de un roșu venal un paliativ pentru lumea dezlănțuită de afară era toamnă acalmie ți-am oferit trei mere oneste mirosea opulent a iubire mâna ta boemă de salvator refulat mi-a creat o rochie origami din frunze roase
SELFIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374446_a_375775]
-
mort prin văile de munși înalși din care Olympus este cât trei munți tereștri Everest, unde suflă furtuni prin spații largi, curbate ale canalelor lui Schiaparelli, săpate larg de foste ploi, de râuri subterane ascunse și sărate curgând sub cerul roz, de pulberi veșnic răvăște, în patru anotimpuri cu nopți predominate de Phobos și de Deimos, luminători cu chipuri pocite de cartofi zvârliți în cosmos ce știu a răsări unul spre altul peste mările tale uscate ca într-un joc hilar
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
nu am niciun suflet cu care să pot vorbi..., nu am noroc și nu știu cum va arăta viața mea în viitor. La auzul acestor cuvinte, fetița m-a întrebat cu o privire nevinovată și cu glasu-i cristalin: -Unde este punguța ta roz? arată-mi-o te rog; doresc să privesc și eu înăuntrul ei. -O punguță roz? am întrebat eu mirată. Eu am doar una... neagră; de când mă știu eu, am avut numai una neagră... Uită-te dacă vrei! am spus eu
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
arăta viața mea în viitor. La auzul acestor cuvinte, fetița m-a întrebat cu o privire nevinovată și cu glasu-i cristalin: -Unde este punguța ta roz? arată-mi-o te rog; doresc să privesc și eu înăuntrul ei. -O punguță roz? am întrebat eu mirată. Eu am doar una... neagră; de când mă știu eu, am avut numai una neagră... Uită-te dacă vrei! am spus eu și i-am împins punguța mea neagră, pentru a se uita în ea... Cu mare
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
unde păstrezi tu punguța ta neagră? am întrebat eu, fetița. - O arunc în fiecare săptămână la gunoi și nu mă mai gândesc apoi deloc la ea. Pentru mine, rostul vieții constă în aceea de a umple mereu, pe parcursul vieții, punguța roz, cu cât mai multe gânduri pozitive și de câte ori un gând trist îmi dă târcoale, deschid punguța roz și privesc înăuntru; după aceea, mă simt minunat. Atunci când voi fi bătrână și sfârșitul îmi va fi aproape, voi avea încă la mine
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
și nu mă mai gândesc apoi deloc la ea. Pentru mine, rostul vieții constă în aceea de a umple mereu, pe parcursul vieții, punguța roz, cu cât mai multe gânduri pozitive și de câte ori un gând trist îmi dă târcoale, deschid punguța roz și privesc înăuntru; după aceea, mă simt minunat. Atunci când voi fi bătrână și sfârșitul îmi va fi aproape, voi avea încă la mine punguța mea roz, care va fi plină cu trăiri minunate; atunci voi putea spune că am avut
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
mai multe gânduri pozitive și de câte ori un gând trist îmi dă târcoale, deschid punguța roz și privesc înăuntru; după aceea, mă simt minunat. Atunci când voi fi bătrână și sfârșitul îmi va fi aproape, voi avea încă la mine punguța mea roz, care va fi plină cu trăiri minunate; atunci voi putea spune că am avut un rost în viață și că am trăit fiecare clipă, în dragoste, încredere și respect. In timp ce, plină de mirare, gândeam la vorbele fetiței, am
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]
-
în viață și că am trăit fiecare clipă, în dragoste, încredere și respect. In timp ce, plină de mirare, gândeam la vorbele fetiței, am simțit un sărut pe obraz... Pe bancă, lângă mine, în locul fetiței se afla, doar... o punguță roz plină de speranțe, gânduri bune și lumină... Un râs zglobiu... Deschid ochii. Plină de mirare privesc în jur. Ce s-a întâmplat? Unde mă aflu? Unde este fetița? Pe o alee alăturată se jucau doi copilași plini de voie bună
PUNGUȚA NEAGRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374626_a_375955]