6,798 matches
-
Acasa > Orizont > Selectii > TRENUL BLESTEMAT Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului trenul blestemat Eu mai rămân, sunt tot același eu împovărat de ploile din mine, vagoanele-mi sunt roți purtând ruine și amintiri care dispar cu greu sau nu or să dispară niciodată, le voi purta în sânge cu durut, fiindcă din trenul meu a dispărut lumina ta de dor încununată lăsată-n sarea mării de demult. Gara nu plânge doar
TRENUL BLESTEMAT de LEONID IACOB în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358379_a_359708]
-
creație instituită aici prin anii *70. Există și o casă memoriala pe care se află o plăcuță indicatoare, dar nu este casa în care s-a născut Brâncuți, aceea se află cu o sută de metri mai la vale, o ruină din care mai sunt câteva grinzi și câteva sute de cărămizi pe care au vrut să le cumpere niște străini ( probabil francezi). Povestind toate acestea, reportera se apropie din nou de o femeie vârstnica ce l- văzuse pe Brâncuși în
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
aceste monumente oare cum s-ar organiza? Tristețea și sentimentul zădărniciei de acum mi se leaga (ca dovadă că avem memoria ordonată pe “sertărașe tematice”) cu cele trăite ieri, în timpul călătoriei cu trenul, în timpul căreia, pe traseu am văzut tot ruine, ruginituri, fiare vechi și lemne aruncate anapoda, de-a valma în apropierea gărilor, la vederea cărora ai senzația de discomfort, de jenă chiar dacă te afli în compartiment cu un european. Mai mult decât atât, țâșnește de undeva din tr-un ungher
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
acana cu bombardeaua că mi-ai stricat șandramaua !” și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer și liniile tramvaielor făcute armonică, ruine peste tot și oameni înnebuniți de frică și mașini și trăsuri aruncate peste clădiri și crucea roșie nu mai prididește cu căratul la morgă; mor oamenii asfixiați în adăposturi, mor pe stradă, mor pe sub dărâmături, mor și în tramvaie, aici
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
concerte, mai ales în perioada de vară. De asemenea situl păstrează urmele templului ridicat în memoria lui Asclepius, zeul medicinei. Afrodita rămâne însă cel mai cunoscut și îndrăgit pesonaj mitologic, în jurul căruia gravitează toată țesătura de mituri și legende iar ruinele templului închinat ei constituie și astăzi atracția principală a turiștilor care ajung aici. Cultul Afroditei Cultul Afroditei provine din Siria, după unele surse documentare (Pausanias) dar mai probabilă este originea lui feniciană. Înainte de a se cunoaște date despre nașterea și
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
bronzului, însă au existat și perioade în care cultul zeiței a fost interzis. Așa s-a întâmplat în anul 391 d.Hr. când au fost scoase în afara legii toate religiile păgâne de către împăratul roman, Theodosius I, sanctuarul ajungând treptat o ruină, precum este și azi. Dar această adevărată isterie, idolatria creată în jurul Afroditei nu se instaurase numai în Cipru ci se întindea în toată suflarea greacă, veche; descendenții lui Cinyras, cunoscuți sub numele Cinyradae (deși aveau nume grecesc, erau de origine
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
din anumite inscripții descoperite în vestigiile arheologice deducem existența unui senat și-a adunării poporului. Paphos este orașul cel mai „cântat” și slăvit de poeți în operele lor, cum puține orașe din lume s-au bucurat de un asemenea privilegiu! Ruinele sanctuarului Afroditei sunt încă perceptibile, având circumferința marcată de ziduri cu fundația uriașă. Un cutremur puternic, fenomen natural obișnuit în Cipru, a distrus templul, refăcut ulterior de către Vespasian; acesta i-a folosit imaginea pentru monede, cum folosită a fost și
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
după aceste repere, un mare arhitect danez, Gustav Friderich Hetsch a încercat să restaureze clădirea, păstrând linia arhitectonică regăsită pe monede. Este atât de straniu sentimentul pe care-l trăiești când te afli aici, în miezul unui trecut răstignit între ruine, când ți-e dat să auzi atâtea și-atâtea legende care însă rămân doar legende... Despre începuturile creștinismului la Paphos Ciprul, în speță orașul Paphos nu numai că a fost leagăn de legende nemuritoare, dar are și o legătură directă
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
aceasta pentru că timpul trebuia bine drămuit și doream să vedem cât mai mult din ceea ce programasem cu fiica mea, așa că ne-am îndreptat spre port. Zona portuară a orașului este cea mai bogată în vestigii arheologice. Aici au fost descoperite ruinele a trei temple din antichitate; în situl Nea Paphos s-a descoperit o piatră de formă piramidală, o relicvă cu imaginea zeiței Afrodita, care, fără îndoială era de provenineță feniciană. „Saranta Kolones” - în traducere „Patruzeci de coloane”, reprezintă ruinele vechiului
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
descoperite ruinele a trei temple din antichitate; în situl Nea Paphos s-a descoperit o piatră de formă piramidală, o relicvă cu imaginea zeiței Afrodita, care, fără îndoială era de provenineță feniciană. „Saranta Kolones” - în traducere „Patruzeci de coloane”, reprezintă ruinele vechiului castel construit pe o structură rezistentă, alcătuită din 40 de coloane de granit, odinioară impunător și de netrecut, construit cu scopul de fortăreață de apărare împotriva năvălirilor străine. Doar turnurile și temnița au rămas azi și sunt explorate zilnic
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
tihnă ceea ce numai mâna omului dirijată de puterea lui Dumnezeu poate crea: artă veche pe care patina timpului, deși își pusese puternic amprenta, n-a reușit să-i umbrească frumusețea. Ce poate fi mai încântător decăt să te plimbi printre ruine între care privirile să trăiască desfătarea într-o întindere ca o sală de bal neterminată, pe o pardoseală mozaicată superbă gata să primească frământarea pașilor dansatorilor ce parcă se lasă așteptați... Arheologii descoperă și în prezent vestigii ale orașului, care
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
-ntr-un hambar Cuțitul temei în zadar tintește Stârnind furtuni în taincul pahar Din care sorbi, tăcut, nădejdi târzii. Când se-nfioară melcii-cochilii Vrăjiți de valsul macilor de jar Găsești dreptate-n picuri mici și strâmbi Ce se preling, târâș, printre ruine Și în cuvânt sau zborul de porumbi. Căci lumea-i năpădită de suspine Iar libertatea-i smulsă de tălâmbi Ce-ncarcerează-ngenunchind destine. Limassol, Cipru, 16 mai 2012 Referință Bibliografică: Lucirea din cuvânt / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503
LUCIREA DIN CUVÂNT de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358448_a_359777]
-
ca soluție. Dar savoarea singurătății, deși necesară, are sens numai în refugiul lacrimii cu care-l trăim pe Dumnezeu. Întorcând spatele timpului am înțeles ce înseamnă cunoaștere. O suferință cu fațadă de formulă și temelie de trăire în idee. Pe ruinele judecăților se sfârșește muzica nimicului cu pretenție de Ființă îmbrățișată verbal de transcendența inimii definită pleonastic antiraționalism. Dealtfel, imperialismul legii morale din mine și tăcerea răbdării - ca meserie fără destin - sunt contemplarea socratică a Daimonului revoltat de patul biologic al
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
adevăr. Iată de ce-l urăsc pe Kant, moralistul! Construiește o lume fără dezgust, fără geamăt. Existența pură e dincolo de „cerul înstelat și de legea morală-n mine”. Nuditatea amantei ce-și desfată înclinațiile e mai dulce decât slova rațiunii. Doar ruina cărnii îți trezește conștiința finitudinii. Te scoate din ordinea lumii, desăvârșindu-ți răstignirea între cer și vulgaritate. Aud clinchetul rugăciunii disprețuindu-mi intelectul. Vreau să mă tăvălesc în Eul pasiunii izbăvit de seducțiile gramaticii amorțite de obsesia logicii. Sentimentul nu
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
Un râs vulgar, malițios, arogant, un râs prostesc, un râs zeflemitor, mârlănesc, un râs de mitocan din Obor, care duce în deriziune, tot ce a fost construit cu migala, pe temelia bunului simț ancestral. Da, totul se demolează. Și pe ruine se construiesc cutii de carton. Sau de sticlă. Ele se vor prăbuși la primul vânt mai puternic. Dă-i Doamne românului, mintea cea de pe urma! Să poată râde atunci când e de râs și să plângă, doar atunci când situația o cere. E
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
pace-n binecuvântare. Iar pe cei răi, de-acum și dinainte, Tu iartă-i Doamne, însă dă-le minte. Fă-i să-nțeleagă poate mai târziu Și să priceapă tot ce azi nu știu, Că-n lumea asta, toate sunt ruine, Nimic nu e durabil fără Tine ! Pământului întreg să-i dai ocol, Nimic nu ești de ai un suflet gol ! Comorile din lume să aduni, Nimic nu ai, trăind doar în minciunui ! De-aceia eu, Te rog necontenit, Mă iartă
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
verbină. Poate ți-aduci aminte Poate ți-aduci aminte, într-o doară, De două vorbe spuse cu sfială Când ai pășit în liniștea-i astrală Ce-o înrobise-n plânsul de vioară Și viața se scurgea din noi, banală. Dintre ruine-ntr-un amurg de seară Fiori apuși pe-un catafalc de ceară Se-nverșunau în pieptu-i de vestală Să tălmăcească sensul din cuvinte: Simțea atunci cum foc din maci de jar Pătrunde-n universul ei cuminte Născut în munți, la
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
le-a cuprins spre nord Și se-nchid cetățile bolnave Ca un flux de sânge dinspre cord Și orice boală naște altă boală Și nici una nu ne e străină Că învățăm întruna ca la școală Drumul cel mai scurt înspre ruină Nu ne mai ajută medicații Decât doar să ne scurteze drumul În halate albe, consacrații Prin saloane-i răspândesc parfumul Și ruina dusă pe picioare Zilnic mai aproape-i de apus Că de-un timp nimic nu ne mai doare
SANATORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357611_a_358940]
-
boală Și nici una nu ne e străină Că învățăm întruna ca la școală Drumul cel mai scurt înspre ruină Nu ne mai ajută medicații Decât doar să ne scurteze drumul În halate albe, consacrații Prin saloane-i răspândesc parfumul Și ruina dusă pe picioare Zilnic mai aproape-i de apus Că de-un timp nimic nu ne mai doare Și-acolo unde mergem, dureri nu-s Când mai vine câte-un oaspe nou Sprijinit de soră dintr-o parte Intră în
SANATORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357611_a_358940]
-
fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul, parc-a ars-o, blestemată, numai patima și focul, doar ființa și destinul clădite cu meșteșug, încearcă să mai reziste, și-s trecute-adânc prin rug, doamne, ce blestem ne paște, mai întreabă visătorul, tot cu gândul
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
păstrează puține informații referitoare la aceste tipuri de construcții, datorită cărui fapt nu ne putem face o imagine întrutotul a felului cum arătau. Există totuși câteva mărturii, precum, vestitele case domnești ale lui Ștefan, de lângă biserica „Sfântul Gheorghe” din Hârlău, ruinele curții feudale de la Reușeni sau faimoasa cramă a domnitorului, de la Cotnari (loc unde acesta trăgea din când în când să închine un pahar de vin în cinstea victoriilor de pe câmpul de luptă). Pentru a ne face o imagine asupra arhitecturii
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
razante și incendiare, din cele care mai răsar și astăzi neexplodate, pe ici, pe colo, ca un memento al grozăviilor trecute, și care, odată cu viețile copiilor, mamelor și bunicilor, erau „înormântate” într-un cimitir ad-hoc, transformând cartierul într-o uriașă ruină. Era vremea în care supraviețuitorilor nu le mai rămăsese altceva de făcut decât să înalțe către cer cele mai cumplite blesteme adresate păsărilor de oțel care semănau moarte și să aștepte sâmbăta pentru a se sătura, ziua în care colivele
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
toarce din fus Se aud cocori. Cocorii în stol Visele mele în zbor Spre inima ta. Soarele vesel mângâie pământul ud - brazda respiră . Șoșoni scâlciați de la ultimul polei fără umbră ta. De ziua muncii- prin berarii se-aduna muncitori cheflii. Ruine în parc, copacii desfrunziți, iarnă bezmetică. Oglinda verii, cerul reflectă senin aripi de păsări. Noapte magică, scapără cerul lumini, e iarăși Big-Bang. Lacrimi de dor, fire de nisip auriu pe unda lunii... Marea spre seara- albastrul de sepie, explozie a
HAIKU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358643_a_359972]
-
Deci, divizia în care a servit dumnealui apăra o înălțime de lângă cotul Donului pe unde trupele ruse nu aveau nici o șansă să treacă. Domnul fost colonel recunoaște că misiunea lor a fost una foarte ușoară în timp ce mulți alții mureau printre ruinele orașului. La un timp rușii au luat legătura cu comandanții domnului de care vă vorbesc. Probabil că, spune dumnealui, anumite ajutoare treceau pe aici și alimentau luptele dintre ruine care păreau ca nu se mai termină. Germanii de altfel nu
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
lor a fost una foarte ușoară în timp ce mulți alții mureau printre ruinele orașului. La un timp rușii au luat legătura cu comandanții domnului de care vă vorbesc. Probabil că, spune dumnealui, anumite ajutoare treceau pe aici și alimentau luptele dintre ruine care păreau ca nu se mai termină. Germanii de altfel nu înțelegeau cum de mai rezistă combatanții sovietici. La un moment dat lucrurile au luat o altă întorsătură. Domnul meu relatează că ai noștri au negociat cu rușii, ce credeți
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]