1,873 matches
-
pe malul stâng al Dunării). Din secolul al XIII-lea la al XVI-lea, aceste așezări au existat pe teritoriul zonei urbane moderne din Novi Sad: Alte așezări au existat în zona suburbana din Novi Sad: Mortályos (sârbă: Mrtvaljoš), Csenei (sârbă: Čenej), Keménd (sârbă: Kamendin), REV (sârbă: Rivica). Etimologia toponimelor arată că unele dintre ele sunt de origine maghiară (de exemplu: Bélakút, Baksafalva, Kűszentmárton, Vásárosvárad, REV), acest lucru indică faptul că unele dintre ele au fost, inițial, locuite de maghiari înainte de
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
al Dunării). Din secolul al XIII-lea la al XVI-lea, aceste așezări au existat pe teritoriul zonei urbane moderne din Novi Sad: Alte așezări au existat în zona suburbana din Novi Sad: Mortályos (sârbă: Mrtvaljoš), Csenei (sârbă: Čenej), Keménd (sârbă: Kamendin), REV (sârbă: Rivica). Etimologia toponimelor arată că unele dintre ele sunt de origine maghiară (de exemplu: Bélakút, Baksafalva, Kűszentmárton, Vásárosvárad, REV), acest lucru indică faptul că unele dintre ele au fost, inițial, locuite de maghiari înainte de invazia otomană. Unele
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
secolul al XIII-lea la al XVI-lea, aceste așezări au existat pe teritoriul zonei urbane moderne din Novi Sad: Alte așezări au existat în zona suburbana din Novi Sad: Mortályos (sârbă: Mrtvaljoš), Csenei (sârbă: Čenej), Keménd (sârbă: Kamendin), REV (sârbă: Rivica). Etimologia toponimelor arată că unele dintre ele sunt de origine maghiară (de exemplu: Bélakút, Baksafalva, Kűszentmárton, Vásárosvárad, REV), acest lucru indică faptul că unele dintre ele au fost, inițial, locuite de maghiari înainte de invazia otomană. Unele toponime sunt de
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
fost proclamat la 1 februarie 1748. Edictul are următorul cuprins: Pentru o mare parte din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, Novi Sad a fost cel mai mare oraș din lume populat de etnici sârbi. Reformator al limbii sârbe, Vuk Stefanović Karadžić, scria, în 1817, ca Novi Sad este "cea mai mare municipalitate sârbească din lume". A fost un centru cultural și politic al sârbilor, care nu au avut propriul lor stat național la momentul respectiv. Din cauza influenței sale
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
aderenți din biserică armeana. Cel mai mare grup etnic din oraș a fost cel al sârbilor și cel de-al doilea a fost al germanilor În timpul Revoluției din 1848-1849, Novi Sad a fost parte a Voivodinei Sârbești, o regiune autonomă sârbă în cadrul Imperiului Habsburgic. În 1849, armata maghiară situată în Cetatea Petrovaradin a bombardat și a devastat orașul, care a pierdut o mare parte din populație. Conform unui recensământ din 1850 existau doar 7,182 cetățeni în oraș, comparativ cu 17
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
desființarea acestei provincii, orașul a fost inclus în ținutul Bačka-Bodrog. După 1867, Novi Sad a fost localizat în partea maghiară a Austro-Ungariei. În acest timp, politica de maghiarizare a guvernului ungar a modificat drastic structura demografică a orașului, adică de la sârbă, în principal, populația orașului a devenit etnic mixtă. La 25 noiembrie 1918, Adunarea sârbilor, Bunjevci, și alte națiuni din Voivodina și din Novi Sad au proclamat unirea regiunii cu Regatul Voivodina din Șerbia. Începând cu 1 decembrie 1918, Novi Sad
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
Novi Sad este parte din Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, iar în 1929, Novi Sad a devenit capitala Banovinei Dunării, o provincie a Regatului Iugoslaviei. În 1921, populația orașului numără 39.122 de locuitori, dintre care 16.293 vorbitori de sârbă, 12.991 vorbitori de maghiară, 6.373 de germană, 1.117 de slovaca, etc. În 1941, Regatul Iugoslaviei a fost invadat și împărțit de către puterile Axei, și părțile sale nordice, inclusiv din Novi Sad, au fost anexate de Ungaria. În timpul
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
rezidențiale au fost bombardate de mai multe ori, în timp ce rafinăria de petrol a fost bombardata zi de zi, cauzând poluare severă și daune ecologice pe scară largă (a se vedea: Operațiunea Forțele Aliate). Novi Sad este situat în nordul provinciei sârbe Voivodina, cu suprafața de 699 km², în timp ce pe site-ul oficial al orașului, suprafața de teren este de 702 km²; și din mediul urban este de 129,7 km². Orașul se întinde pe fluviul Dunărea și o mică secțiune a
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
comunității din Vârșeț. Municipalitatea este bogată în monumente arhitectonice. Unul dintre aceastea este Turnul Vârșețului din secolul XVI, care a fost distrus de mai multe ori, iar apoi reconstruit. Mănăstirea din satul Mesic, construită în secolul XV este centrul spiritualității sârbe din această parte a Banatului. În orașul propriu-zis este de remarcat "Primăria", formată din trei clădiri, din care două în stil clasicist (cu alte cuvinte neogotic), construită în 1757. "Palatul Eparhiei" din secolul XVIII este în prezent reședința episcopilor Banatului
Vârșeț () [Corola-website/Science/297185_a_298514]
-
cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a Provinciei Voivodina din 1974, recunoșteau românii că o minoritate națională constituenta a statului, garantându-le ca atare drepturi colective, fapt care se manifestă și prin extinderea dreptului privind uzul oficial al limbii române. De exemplu, articolul 10
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Becicherecul Mare, Covăcița, Jitiște, Cuvin, Apatin, Biserica Albă, Plandiște și Novi Sad. Potrivit aceleiași surse, 29 512 de cetățeni au declarat limba română că limba maternă (1,45 %). Astfel, limba română este a patra limba în funcție de numărul de vorbitori, după sârbă, maghiară și slovaca. Din punct de vedere demografic, populația română din Voivodina a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
și slovaca. Din punct de vedere demografic, populația română din Voivodina a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două. Un numar de
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
mai mari probleme este populația scăzută și, în consecință, numărul redus de elevi” care sunt înscriși în clase cu predare în limba română. „Mulți părinți (în mod special cei din mariaje mixte) își înscriu copiii în clase cu predare în sârbă, mulți au emigrat, iar dispersarea comunității și-a spus și ea cuvântul”, astfel încât „doar 60% dintre copiii români sunt înscriși în școli primare cu limba de instrucție limba română”. Consiliul Național Român sublinia în același raport al Consiliului Europei că
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
în limba română. În plus, în Voivodina poate fi recepționat canalul 1 ("În direct, România") al Radio România Internațional, care transmite 24 de ore, și postul TVR1. În plus, alte canale românești sunt disponibile prin serviciul DTH oferit de filială sârbă a companiei românești de telecomunicații RCS & RDS. Revista Biruința apare în Parohia Ortodoxă Română de la Toracu Mare. În anul 2006 a fost înființat postul de radio Victoria, care emite 24 ore în limba română pe frecvența 107,9 MHz FM
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
de Stat al SUA în 2008, 45% din populatie se identifică din punct de vedere religios că musulmani, 36% că ortodocși sârbi, 15% că romano-catolici, 1% că protestanți, si 3% ca aparținând altor culte sau că atei. Bosniacă, croată și sârbă sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile ale sârbo-croatei. Bosnia se confruntă cu o dublă problemă: reconstruirea unei țări devastate de război și introducerea economiei de piață în locul celei centralizate comuniste. Una din grelele moșteniri ale regimului
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
Biserica Ortodoxă Sârbă a recunoscut o grupare condusă de Zoran Vraniškovski (cunoscut și sub numele de ), un fost episcop macedonean, ca . Reacția Bisericii Ortodoxe Macedonene a fost întreruperea tuturor relațiilor cu noua arhiepiscopie a Ohridului și împiedicarea episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe să intre în Macedonia. Episcopul Jovan a fost închis pentru 18 luni, pentru „defăimarea Bisericii Ortodoxe Macedonene și lezarea sentimentelor religioase ale cetățenilor localnici” prin distribuirea de calendare religioase și broșuri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. Există și o mică comunitate
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
și împiedicarea episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe să intre în Macedonia. Episcopul Jovan a fost închis pentru 18 luni, pentru „defăimarea Bisericii Ortodoxe Macedonene și lezarea sentimentelor religioase ale cetățenilor localnici” prin distribuirea de calendare religioase și broșuri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. Există și o mică comunitate protestantă. Cel mai cunoscut protestant din țară este fostul președinte Boris Trajkovski. El provine din comunitatea metodistă, cea mai mare și cea mai veche biserică protestantă din Republică, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
grupului de limbi slave de sud. În comunele în care grupurile etnice reprezintă peste 20% din totalul populației, limba acestora are statut co-oficial. Macedoneana este strâns legată și reciproc inteligibilă de bulgara standard. De asemenea, acesta are unele asemănări cu sârba standard și cu dialectele intermediare și dialecte vorbite mai ales în sudul Serbiei și în vestul Bulgariei (și de unii vorbitori în partea de nord și de est a Macedoniei). Limba standard a fost în perioada de după al Doilea Război
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
de după al Doilea Război Mondial și a acumulat o oarecare tradiție literară. Potrivit ultimului recensământ, 1.344.815 de cetățeni macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 au declarat albaneza, 71.757 turca, 38528 romani, 6884 aromâna, 24.773 sârba, 8560 bosniaca, și 19.241 vorbeau în alte limbi. În Macedonia se vorbește o mare varietate de limbi, ceea ce reflectă diversitatea etnică. Pe lângă limba națională și oficială, macedoneana, limbi minoritare cu număr semnificativ de vorbitori sunt albanezi, romani, turca (inclusiv
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
8560 bosniaca, și 19.241 vorbeau în alte limbi. În Macedonia se vorbește o mare varietate de limbi, ceea ce reflectă diversitatea etnică. Pe lângă limba națională și oficială, macedoneana, limbi minoritare cu număr semnificativ de vorbitori sunt albanezi, romani, turca (inclusiv ), sârba/bosniaca și aromână (inclusiv meglenoromâna). Există câteva sate cu vorbitori de și o comunitate de imigranți greci. este limba principală a celor din comunitatea persoanelor cu deficiențe de auz care nu au învățat o limbă vorbită în copilărie. Sistemul macedonean
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
liga a fost forțată să cedeze Ulcinj Muntenegrului, după care a fost învinsă de o armată otomană trimisă de sultan pentru a împiedica autonomia Albaniei. Răscoalele din 1910-1912, și înfrângerea otomanilor în Primul Război Balcanic, în condițiile înaintării armatelor muntenegrene, sârbe și grecești în Albania actuală au dus la declararea independenței Albaniei de către Ismail Qemali la Vlora, în 28 noiembrie 1912. Independența Albaniei a fost recunoscută prin Conferința de la Londra la 29 iulie 1913, dar trasarea frontierelor Albaniei a ignorat realitățile
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
este linia de separație între arealele de răspândire ale celor două dialecte. În zonele locuite de minoritatea greacă, se vorbește un dialect grecesc ce păstrează unele trăsături astăzi dispărute din greaca modernă. Alte limbi vorbite de minoritățile etnice sunt aromâna, sârba, macedoneana, bulgara, gorani și romani. Conform recensământului din 2011, 58,79% din albanezi sunt musulmani, creștinismul este practicat de 17% din populație, prin care este a doua religie a țării, iar 25% din populație este ori fără religie, ori aparține
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
nu a mai fost înțeles, el a pierdut prefixul "O". Numele Buteliu este menționat sub conducerea lui Radomir Gavrila (1014-1015), care are legătură cu cetatea vechiului oraș construită în 1015. Variantele moderne slave includ în macedoneană Bitola (Битола), Bitolj în sârbă (Битољ) și Bitolya în bulgară (Битоля). În perioada bizantină, numele a fost grecizat în Voutélion (Βουτέλιον) sau Vitólia (Βιτώλια), prin urmare, “Butella” a fost numită de William de Tyre, “Butili” de către geograful arab al-Idrisi). Numele în aromână “Bituli” este, de
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
aparțineau. Deci, toți musulmanii au fost clasificați ca fiind turci, toți membrii din Biserica Ortodoxă ca greci, deși aceasta a cuprins majoritatea amplă a aromânilor și un anumit număr de macedoneni slavi, în timp ce restul a fost împărțit între Bisericile Ortodoxe sârbe și bulgare. (A se vedea de asemenea "comunitatea evreiască" de mai jos). Dar registrul otoman fiscal de la Bedel-I Askeriye din 1873, spune că vilaietul Manastir a avut aproximativ 150.000 de oameni din Bulgaria (capi de familie), 40.000 de
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
moment, orașul a început să piardă din importanță și populația a început rapid să scadă, emigrând în Bulgaria și în Lumea Nouă. În timpul Primului Război Mondial Bitola a fost pe linia frontului Salonic. În 1915 forțele bulgare au luat orașul și forțele sârbe au fost forțate să se predea sau să încerce o evadare periculoasă prin munții albanezi. În 1916, Bitola a fost ocupată de Puterile Aliate care au intrat în oraș pe la sud luptântu-se cu armata bulgară. Bitola a fost împărțită între
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]