1,975 matches
-
au lucrat-o de au făcut-o roditoare, ce încă și cîtva loc de pădure au mai curățat și au mai pus vie... făcînd și livadă și casă cu ogradă împregiur”. Pe deasupra, mai spune că și alții din jur au sădit vii și astfel un loc sterp a început să aducă venit mănăstirii. Dar nu-l iartă pe negustor și îi impune să dea „cîte treisprăzece adetiul moșiei”. Până aici este și nu este o treabă ieșită din comun. Să auzim
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
încoace. Cică acolo, la Șorogari, s-ar fi aflat un loc care ședea pustiu de vreo 70 de ani. Doi oameni cu gânduri bune, Vasile, fiul lui Ion Dulban, și cu Gligoraș, fiul lui Istrate, s-au apucat și au sădit vie pe acel loc. Dar... Uite la el cum mă ucide cu acel “dar”. Dacă este, este și pace. Să-i auzim dedesubtul, vere. Ca la orice faptă neașteptată, și de această dată s-au găsit destui care să întrebe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ridica de pe pămînt și uda toată fața pămîntului. 7. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu. 8. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; și a pus acolo pe omul pe care-l întocmise. 9. Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi, plăcuți la vedere și buni la mîncare, și pomul vieții în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Sem, Ham și Iafet; Ham este tatăl lui Canaan. 19. Aceștia au fost cei trei fii ai lui Noe, și din ei s-au răspîndit oameni peste tot pămîntul. 20. Noe a început să fie lucrător de pămînt și a sădit o vie. 21. A băut vin, s-a îmbătat și s-a dezgolit în mijlocul cortului său. 22. Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său, și a spus celor doi frați ai lui afară. 23. Atunci Sem și Iafet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
numește Beer-Șeba; căci acolo și-au jurat ei credință unul altuia. 32. Astfel au făcut ei legămînt la Beer-Șeba. După aceea, Abimelec s-a sculat împreună cu Picol, căpetenia oștirii sale, și s-au întors în țara Filistenilor. 33. Avraam a sădit un tamarisc la Beer-Șeba; și a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeului cel veșnic. 34. Avraam a locuit multă vreme ca străin în țara Filistenilor. $22 1. După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
da iureș peste ele și le va urmări. 20. Așer dă o hrană minunată; el va da bucate alese împăraților. 21. Neftali este o cerboaică slobodă: rostește cuvinte frumoase. 22. Iosif este vlăstarul unui pom roditor, vlăstarul unui pom roditor sădit lîngă un izvor; ramurile lui se înalță deasupra zidului. 23. Arcașii l-au ațîțat, au aruncat săgeți și l-au urmărit cu ura lor. 24. Dar arcul lui a rămas tare, și mîinile lui au fost întărite de mîinile puternicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
să scape în cea din urmă clipă de urgie, și cei mai mulți dintre ei au pierit. Unii însă au izbutit să ajungă pe țărmuri necunoscute, dincolo de orice capăt bănuit al lumii, unde au și rămas, uitîndu-și țara scufundată în mare, dar sădind în amintirea neamurilor în mijlocul cărora se așezau vestea îngrozitoare adusă de dânșii. Această veste a rămas, prefăcută de oamenii fiecărui veac, după puterea amintirii și mai ales după felul lor de a o pricepe. Departe la răsărit, în alte mări
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ar fi praful de pușcă, porțelanul și aliajele metalice. Principiile-cheie ale tuturor artelor chineze, cum ar fi simplitatea și reținerea, echilibrul și armonia și importanța principală a spontaneității creative, provin toate din tao. De fapt, tao este atât de adânc sădit în sufletul chinez, încât până și regimul comunist s-a simțit obligat să abordeze cugetările lui Lao Zi, reinterpretând anumite pasaje din Tao teh ching pentru a-și justifica propria ideologie. De exemplu, versiunea comunistă a unui pasaj-cheie este următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acolo, apoi să o deplaseze spre centrii de energie din cap, unde survine transformarea în spirit pur. Alimentarea spiritului Tratatul clasic al Împăratului Galben afirmă: „A hrăni spiritul este cea mai înaltă sarcină”. Spiritul este scânteia divină a strălucirii cosmice sădită în toate sufletele umane în momentul concepției și formează lumina strălucitoare a conștiinței umane. Hrănindu-și sufletului, adeptul își dezvoltă conștiința și își întărește legăturile spirituale directe cu puterile cosmice ale taoismului. Adepții ce ajung la această etapă sunt aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nimeni ca să lucreze pămîntul. Ci numai abur ieșea din pămînt și umezea toată fața pămîntului" [Facerea, 2:5,6]. Motivul pentru care în această austeritate "Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărîna pămîntului... " [Facerea, 2:7], pentru care "a sădit rai în Eden, spre răsărit, și a pus acolo pe omul pe care-l zidise" [Facerea, 2:8], este relativ clar formulat: ca să lucreze și să păzească această grădină [Facerea, 2:15]. Rezultă cu o claritate tulburătoare că, cel puțin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dobândită prin învățătură ajunge egală cu ea, încât îndeplinește și poruncile Cuvântului; așa erau apostolii, despre care se spune că puteau cu credința lor să mute munții (Mt. 17, 20; I Cor. 13, 2), să mute copacii și să-i sădească în alt loc (Lc. 17, 6). De aceea apostolii, simțind măreția acestei puteri, cereau să li se adauge credință (Lc. 17, 5); credința, care, ca un grăunte de muștar (Mt. 17, 20; Lc. 17, 6), pișcă în chip folositor sufletul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
spre cea mai bună viețuire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 95) „Scriptura ne îndeamnă iarăși: Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită (Mt. 26, 41). Prin priveghere vrea să ne sădească veghea în dreapta credință, iar prin rugăciune, ajutorul lui Dumnezeu prin har”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, în PSB, vol. 81, p. 274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cor. 8, 1). Cel care socotește că știe ceva fără o cunoștință adevărată și mărturisită de viață, acela nu știe nimic; este înșelat de șarpe, pentru că nu iubește viața. Cel care are cunoștință însoțită de frică și caută viața, acela sădește cu nădejde și așteaptă rod”. (Epistola către Diognet, cap. XII, 4-6, în PSB, vol. 1, p. 420) „Credința în Dumnezeu, care face, atât cât e cu putință, pe om asemenea cu Dumnezeu, ia pe Dumnezeu ca dascăl potrivit, singurul Care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și: Dreptul din credință va fi viu (Rom. 1, 17) ș.a. Însuși Mântuitorul zice către ucenicii care cereau să le mărească credința: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice smochinului acesta: Scoate-ți rădăcina și te sădește în mare, și v-ar asculta. Și, dacă ați avea credință și nu ați deosebi (nu vați îndoi), nu numai cu smochinul ați face așa, ci și dacă ați zice muntelui acesta: Ridică-te și te aruncă în mare, s-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e numai atâta câtă e între ceea ce e desăvârșit și ceea ce e nedesăvârșit. Căci este o credință care ia ființă prin cuvâtul simplu și deci are nevoie de dovedire. Și este o credință care nu are deloc nevoie de dovedire, sădind o încredințare îndestulătoare în credincios, din unele lucruri vădite”. (Calist Patriarhul, Capete despre rugăciune, cap. 52, în Filocalia..., vol. VIII, p. 293-294) „Și când vei vedea voia ta că se încrede cu toată curăția cugetului mai mult în Dumnezeu decât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
existența unei puteri care se face vădită în viața acestei lumi și care depășește însăși lumea întreagă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, Preliminarii, în PSB, vol. 30, p. 286) „... Legea cunoștinței de Dumnezeu e sădită în noi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21) „Căci deși sunt corupți și nu se vede la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ar arăta ramuri ale crucii, iar rodul lor ar fi nestricăcios”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către tralieni), cap. XI, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Feriți-vă de buruienile rele, pe care nu le cultivă Hristos, pentru că nu sunt sădite de Tatăl (Mt. 15, 13). Nu grăiesc așa pentru că am găsit dezbinare la voi; dimpotrivă, curăție. Că toți câți sunt ai lui Dumnezeu și ai lui Iisus Hristos, sunt cu episcopul; și toți câți se vor pocăi și vor veni
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toți acei războinici și a cărui violentă și îndărătnică mânie este însuși subiectul Iliadei. Îi spune mamei sale, tocmai în clipa în care e gata să plece la luptă ca să-l răzbune pe Patrocles omorându-l pe Hector: „Piară vrajba sădită în zei și oameni, piară mânia care-l asmute și îl îndârjește chiar și pe omul cu mintea întreagă și care ne varsă în suflet ceva cu mult mai dulce ca mierea, umplându-l însă cu fum.“ Doar Ahile putea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
toți acei războinici și a cărui violentă și îndărătnică mânie este însuși subiectul Iliadei. Îi spune mamei sale, tocmai în clipa în care e gata să plece la luptă ca să-l răzbune pe Patrocles omorându-l pe Hector: „Piară vrajba sădită în zei și oameni, piară mânia care-l asmute și îl îndârjește chiar și pe omul cu mintea întreagă și care ne varsă în suflet ceva cu mult mai dulce ca mierea, umplându-l însă cu fum.“ Doar Ahile putea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
dupăființă și putere, cât și după deprindere și lucrare”<footnote Sfântul Maxim Mărturisitorul, Mystagogia. Cosmosul și sufletul. Chipuri ale Bisericii, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,București, 2000, p. 21. footnote>.Odată cu facultatea cunoașterii, Dumnezeu a sădit în om năzuința către El: „Căci Dumnezeu, Care a creat cu înțelepciune orice și a sădit tainic în fiecare dintre ființele raționale facultateaprimă a cunoașterii despre El însuși, ne-a dăruit nouă, oamenilorumili, ca un Stăpân a toate, dorința firii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sufletul. Chipuri ale Bisericii, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,București, 2000, p. 21. footnote>.Odată cu facultatea cunoașterii, Dumnezeu a sădit în om năzuința către El: „Căci Dumnezeu, Care a creat cu înțelepciune orice și a sădit tainic în fiecare dintre ființele raționale facultateaprimă a cunoașterii despre El însuși, ne-a dăruit nouă, oamenilorumili, ca un Stăpân a toate, dorința firii orientată către El”<footnote Idem, Ambigua, 48, PG 91, col. 1361 AB. footnote>.Raționalitate și Adevăr
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tatăl Meu decâtprin Mine” (Ioan 14, 6); „Eu merg la Tatăl” (Ioan 16, 16): „Eu suntCalea” (Ioan 14, 6). Mântuitorul a mers înaintea ucenicilor Săi ca un„stâlp de foc” în întunericul din lume vădind, pe de altă parte, și sădind în ei adâncurile Duhului Sfânt. Ca un dar al Duhului Sfânt,smerenia este în viața Sa tot una cu adâncul cel veșnic, simbolizatprin rădăcinile „Pomului Vieții”. Evanghelia oglindește acest adâncca o realitate de dincolo de moarte. Mântuitorul a trăit viața Sapentru
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
zidit toate”.La aducerea jertfei Sfintei Euharistii distingem, de asemenea,lucrarea Fiului, ca și lucrarea Sfântului Duh, ambele indisolubil le-gate de taina Bisericii. Sfântul Duh ne descoperă pe Hristos pentrucă El ne descoperă pe noi înșine ca persoane. El sădește în noi dra gostea lui Dumnezeu, iar dragostea este putere și în același timpsfințire. Dar aceste lucruri sunt elemente esențiale care conduc la li-bertatea duhului, care este caracteristica principală a persoanei șiasemănarea ei cu Dumnezeu pe care o pierduse. Astfel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
țări cu economii în curs de dezvoltare, capitalismul de piață servește ca vehicul pentru o transformare revoluționară a societății și politicii. Cînd guvernele autoritare din țările mai puțin modernizate promit dezvoltarea unei economii de piață dinamice, atunci cu siguranță își sădesc semințele propriei distrugeri finale. Dar odată ce societatea și politica au fost transformate de către capitalismul de piață și instituțiile democratice au devenit funcționale, atitudinea se schimbă total. Acum, inegalitățile de resurse pe care le produce capitalismul de piață, determină o serie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dispensează. Iar toamna, de unde au, de unde n-au, trebuie să numere bani albi, greu câștigați, ca să cumpere de la grădinarii sârbi sau bulgari. Totul atârnă la ei de norocul întâmplării. Dacă ploaia va veni în belșug, cele câteva fire de varză sădite de ei, în pripă, se vor face, dacă nu va veni ploaie, atunci «norocul grădinarilor!»“ (Din psihologia poporului român). Referindu-se tot la bucătăria țărănească, Radu Anton Roman lansează o întrebare căreia nu îi poate găsi răspuns; descoperind multe izvoare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]