2,957 matches
-
investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961ă, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980ă, Ceramica otomană descoperită la Iași (1968ă, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice de la Curtea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Iași (1971ă, Începuturile vieții urbane la Iași (1972ă, Curtea Domnească din Iași (1975ă. O atenție deosebită a acordat Alexandru Andronic studierii unor probleme complexe și diferite în legătură cu istoria Curții și a orașului Vaslui, precum și unor aspecte legate de arta feudală (Săpăturile de salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979ă; Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980ă. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
salvare de la Vaslui, 1962; Șantierul arheologic Vaslui. Principalele rezultate ale cercetărilor din anii 1976-1977 (1979ă; Biserica Sf. Ioan din Vaslui, 1974; Vaslui - reședință domnească în secolele XV-XVI, 1980ă. A inițiat și condus cercetările arheologice de la Huși, unele rezultate fiind publicate (Săpăturile de salvare de la Huși, 1964ă. Alexandru Andronic a abordat și unele probleme generale legate de originea și evoluția orașelor medievale, a cetăților și fortificațiilor, precum și a curților domnești din Moldova: Date noi despre cultura materială urbană din Moldova (1969ă, Cercetări
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
nomade, numele localităților au fost schimbate iar când se Întemeiază Principatele viața pașnică Își reia cursul normal. Pe dealul Bădila lângă Niculițel s-au descoperit monede de argint cu efigia lui Mircea cel Bătrân și al lui Petru al Mușatei. Săpăturile au scos la iveală ceramică românească și bizantină. La muzeele de la Caliacra, Balcic și Silistra sunt expuse tezaure cu monede de la Vlaicu Vodă, Radu I, Dan I și Mircea cel Bătrân. În veacurile XVII și XVIII voevozii munteni ridică biserici
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
său academic a fost unul de succes. Printre elementele ce compun importantul capital simbolic acumulat ca arheolog se numără premiile academice obținute, cum este de pildă Premiul de Stat, ce i-a fost acordat în 1955 pentru monografia referitoare la săpăturile efectuate în situl neolitic de la Hăbășești din Moldova, alegerea sa ca membru în Consiliul permanent al Uniunii Internaționale de Preistorie și Protoistorie, statutul de membru al Institutului Italian de Preistorie și Protoistorie sau de membru al Institutului Arheologic German. Mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că politica nu poate fi o meserie, sub impresia puternică a unor splendide reviste germane împrumutate de fratele meu de la Biblioteca Universității din Iași, l-am făcut (sau m-am făcut, cum vreți să spuneți), pe tânărul Rhonda și arheolog... Săpăturile lui au fost publicate într-o serie de volumașe ilustrate, de format minuscul, pe care le mai păstrez și acum. Era, probabil, o predestinare, mai ales dacă se ține seama că, peste câțiva ani, la Universitate, m-am înscris la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie pe varianta sovietizată tip Roller; dimpotrivă, participam la efervescența săpăturilor arheologice din zona Hunedoarei și la o teribilă foame de restituire. Profesorii mei absolviseră totuși universitatea. Orașele muncitorești erau supuse investițiilor în cultură și loisir. Filarmonica din Cluj concerta lunar în orașul înecat în fum. Exista o revistă literară locală
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Iași. Moare în vârstă de 42 de ani, la 26 ianuarie 1896, „devorsat” de soție. Epitaful i-a fost găsit la Bunești. Puțin cunoscut de posteritatea pentru care a rămas un poet obscur, Neculai Beldiceanu are o activitate de arheolog (săpături la Baia, Rădășeni, în cetățuia de la MănăstioaraPreutești etc.) și de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice și literare din anul II, nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care transporta 3000 de voluntari cehi și 300 de guvernante franțuzoaice ce fugeau din fața revoluției rusești. George Diamandy moare în dreptul insulei Shetland iar sicriul i-a fost coborât în mare în cântecele corului de cehi. În 1889 Diamandy participa la săpăturile de la Băiceni, făcând cunoscută cultura Cucuteni la Paris printr-o comunicare ținută la „Société d’Anthropologie de Paris”, comunicare pe care o publică în Buletinul Societății. La ședință participa și un arheolog berlinez pe nume Hubert Schmidt care întreprindea săpături
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
săpăturile de la Băiceni, făcând cunoscută cultura Cucuteni la Paris printr-o comunicare ținută la „Société d’Anthropologie de Paris”, comunicare pe care o publică în Buletinul Societății. La ședință participa și un arheolog berlinez pe nume Hubert Schmidt care întreprindea săpături în Orientul Apropiat. Frapat de asemănarea ceramicii de la Băiceni cu cea descoperită de dânsul în Orient, îndată ce și-a făcut timp după două decenii, Hubert Schmidt a inaugurat săpăturile științifice de la Băiceni (1909 și 1910), încadrând pentru prima oară cronologic
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
participa și un arheolog berlinez pe nume Hubert Schmidt care întreprindea săpături în Orientul Apropiat. Frapat de asemănarea ceramicii de la Băiceni cu cea descoperită de dânsul în Orient, îndată ce și-a făcut timp după două decenii, Hubert Schmidt a inaugurat săpăturile științifice de la Băiceni (1909 și 1910), încadrând pentru prima oară cronologic cultura, clarificându-i fazele și precizându-i situația în context mondial. Dacă în existența arheologului Neculai Beldiceanu nu șiar fi făcut loc o „oră astrală” cum ar spune Stefan
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ușurință în speculație și un volum remarcabil de informație -, băiatul frecventa pe cercetătorii de la Academie și Muzeu, ca regretații Adrian Florescu sau Nicolaie Pușcașu, apoi pe Attila László, Victor Spinei, C. Iconomu, V. Chirica. De la fiecare a învățat câte ceva: tehnica săpăturilor arheologice și știința de a-și ordona ideile. Iniția la rândul său pe începători (în volumul „Școala ieșeană de loisir” este de două ori prezent ca îndrumător). Poate că toate astea le-a făcut cu prea multă ușurință, ceea ce nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a rămas de cele mai multe ori un „căutător de comori”. Asta nu la împiedicat să fie la fel de laborios în investigații. Locuind în centrul istoric al urbei Iași, și-a făcut aici pregătirea în branșă. A crescut odată cu excavațiile de șantier și săpăturile arheologului Nicolaie Pușcașu cu care petrecea cea mai mare parte din timpul său. Pasiunea pentru descoperiri i-a fost transmisă, din păcate, într-un aspect minor. Devenind, întocmai ca în dragoste, exclusivistă, ea a ajuns gelozie. Vili își însușea obiectele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
dintre acestea fiind Adjud. Adjudul apare de asemenea menționat și într-un privilegiu acordat la 3 iulie 1460 de Ștefan cel Mare negustorilor lipoveni. Se pare că denumirea de Adjud ar veni de la Egydhalm, care ar însemna Movila lui Egyd. Săpăturile arheologice efectuate la Adjudu-Vechi, pe malul Siretului au scos la iveală numeroase obiecte ce țin de Cultura Monteoru - perioada bronzului. Constantin Giurescu considera că Adjudul este cel mai vechi oraș din județul Putna; orașul Focșani este atestat documentar abia din
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ha., a fost compartimentată în următoarele tipuri de eleșteie: eleșteiele de parcare a reproducătorilor (în număr de două), cu suprafața de 2 ha.; eleșteiele de reproducere, în număr de 8, însumând o suprafață de 3 ha., s-au realizat în săpătură, având format dreptunghiular. Pe latura lungă a dreptunghiului sunt prevăzute cu un canal drenor lat de 2-2,5 m., iar adâncimea apei variază de la 0,3 la 1,5 m., la nivel normal de retenție (tip Dubish). Instalația de alimentare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
dove- dește frica de moarte ce v-a cuprins scăfîrliile tembele. Fără să știți ce scrie pe ele, după ce v-au dat în clocot zoile din tărtăcuță, ați spus că sînt false pentru că ,,nici o piesă nu a fost găsită în săpături”, de parcă adevărul se află numai în hîrlețul arhe- ologului profet!!! Codexul siriac 115 al Bibliotecii Vaticanului, Romae 1885, spu-ne că împăratul roman Caius(Hadrian 117-138 e.n.) făcînd vizite prin imperiu, a descoperit la Efes 7 tineri care se închinau crucii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
IIsus pe pământ”, „urmaș al apostolului Petru”. De exemplu, ambrozie (340-397) reușește să sintetizeze puterea și autoritatea lui Petru prin formula „ubi Petrus, ibi Ecclesia”. „între 1939 și 1950, din ordinul Papei Pius al XI-lea, au fost inițiate chiar săpături arheologice sub catedrala Sf. Petru, în vederea dezvăluirii mormântului «întâiului Papă», cum este considerat apostolul Petru, și «primus inter pares».”; b) dogma infailibilității papei. A fost proclamată în 1870 de conciliul vatican i. Conform acestei dogme, cuvintele rostite de la amvon de către
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fi înțeleasă, în cheie culturală mai largă, ca un roman documentar de mentalități. Iar în privința mulțumirilor datorate, vreau să încep cu dl. Ionel Rusei de la Editura Babel din Bacău care m-a rugat insistent să adaug la prima ediție rezultatele ,,săpăturilor“ ulterioare... O fac bucuros, și voi merge la fel de adânc în străfunduri ca altădată - adică: tot până la teama de necuprins. Am, însă, o datorie specială pentru Lucian Radu Stanciu care de mai bine de un an caută umbrele dragi dincolo de lumină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și au căzut acolo mulțime mare dintre ostașii Moldovei.” (Istoria Românilor de Floru, pag. 184 -185) S-au adus și s-a turnat apoi ȚĂRÂNA de la SARMISEGETUZA (scrisoare) Declarație: „Subsemnații atestăm că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
istorie (pentru învățământul secundar) și cursuri de antichități greco-romane, de ceramică greacă, de istoria civilizației ș.a., între care și Istorie și politică militară (1922), curs predat la Școala Specială de Infanterie. La aceasta se adaugă importante inițiative arheologice - participarea la săpături, conducerea unor șantiere în Dobrogea și Bucovina -, de asemenea înființarea Muzeului de Antichități din Iași și a revistei „Artă și arheologie” (1927- 1937), al căror director a fost, incluzând în sumarul publicației colaborări ale unor personalități franceze și autohtone, dar
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
vedere istoric” a informațiilor obținute din acest tip de surse. De ce Însă ar putea fi considerată memoria o sursă mai puțin credibilă decât altele? Potrivit lui Paul Ricoeur, pentru un istoric, totul poate deveni document, de la ruinele scoase la iveală prin săpăturile arheologice și alte vestigii până la informațiile cele mai diverse și frapante, precum mercurialele, curbele de prețuri, registrele parohiale, testamentele, băncile de date, statisticile etc. Prin urmare devine document tot ceea ce poate fi interogat de istoric cu intenția de a găsi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
adăpost permanent, nu temporar (pentru că despre acestea se știe că au existat) de la noi și alte popoare. Sunt lucrări referitoare la materiale etnografice. Rugămintea mea ar fi să Întrebați voi pe dl. Ursulescu 247 și Emandi 248 dacă În cercetările (săpăturile) arheologice s-au descoperit locuințe cu plan circular. Adică aș vrea să văd dacă această tehnică și plan de construcție vin de undeva mai din urmă sau și-ar avea 247 Dr. Nicolae Ursulescu, lector universitar, arheolog. Mulți ani În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vrând-nevrând, nu vor putea înfrunta veșnicia. Ca oricărui om simplu, le este frică de ceea ce nu vor scăpa, adică de moarte. Într un fel sau altul, ea îi va întâlni. Degeaba Ceaușescu nu mai circulă pe străzile unde se fac săpături în subteran, degeaba și-a baricadat străzile din jurul locuinței, degeaba a înțesat stăzile cu polițiști, degeaba le-a mărit salariile cu 20%, degeaba a cerut să i se facă un tunel subteran de la București la Snagov, blindat cu plumb (motiv
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]