6,936 matches
-
Poate vom ajunge și la aceasta, când ne vom mai ușura; atunci vom vedea ce ne va îndemna Cel Prea Înalt". Nu cunoștea odihna pe care ar fi meritat-o din plin. Trecea de la cele duhovnicești la lucrări gospodărești, fie săpând în grădină sau adunând lemne din pădure, fie împingând roaba plină cu pietriș sau nisip, cot la cot cu muncitorii plătiți ce lucrau la construcțiile din incinta mănăstirii. Adeseori a fost văzut spărgând pinteni de piatră din munte sau mânuind
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
fie? Mi-a fost, sincer, teamă să nu fiu refuzat, mai ales ziua când circulă atâta lume pe străzi. - Și care-i treaba? Sătenii numai de oaspeții tăi se preocupă? Crezi că altceva nu au de făcut? Au grădini de săpat, animale de hrănit, nu stau cu ochii pe stradă să vadă pe cine duci tu la gazda ta. - Dacă acesta este punctul tău de vedere, destul de diferit față de cel de acum câteva zile în urmă când ziceai că te ferești
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit vieți robuste hulpav orele târăsc în praf sufletul hectorian exorcizat Referință Bibliografică: (Sin)ucidere / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie 2014. Drepturi de Autor
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]
-
spiriduși pasionați de dansul modern. Cântecul „Rozprichaite hlopți coni” prezintă o veche poveste de dragoste ce se desfășoară într-un cadru rustic: „1. Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Deshămați băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
băieți caii/Și mergeți de vă odihniți,/Iar eu o să merg în livadă/ Și-am să sap fântâna.// Refren: Marusia 1,2,.3 și calena (o floare specifică ucrainienilor). Eu sunt fată negruță/Ce în livadă strângea căpșuni.// 2. Săpam, săpam fântâna./ În livada de vișini/ Oare nu iese fata dimineața după apă?// Refren//3. A ieșit fata dimineața să ieie apă,/ Iar eu după ea ca un cazac m-am dus să adăp calul./ Îi ceream, îi ceream din mână
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
bani! Între 5 și 25 ale lunii, bietul Silviu, muncește cu ziua prin sat, pe unde apucă și caută, de obicei, cele mai grele și cele mai bine plătite hangarale: sapă șanțuri, scoate trupini din pământ, defrișează terenuri, spală morți, sapă gropi pentru morți... Muncește mult și greu, dar mănâncă trei mese pe zi și mănâncă zdravăn, bea la toate trei mesele și bea destul de mult pentru un om normal dar nu destul, încât el să se îmbete și, așa cum am
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
și se chefuiește cu cine vrea ea. După vreo trei ore, se-ntoarce Adriana acasă, afumată binișor, îl trezește pe Silviu și-l mai muncește vreo oră, de se culcă după asta, mai obosit decât după o zi întreagă de săpat șanțuri sau morminte. Doarme ‒ mormânt. Du-te vreme, vino vreme, într-o zi, pe data de 5, cum stăteau babele la poartă și așteptau curioase să vadă, mai trece Prigoană acasă cu dormeza în cârcă, sau nu și sporovăiau despre
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
pe al aceluia ce le-a omis. Categoric că nu-i minciună niciodată pe picior de egalitate cu iubirea, și nici măcar o mică cărămidă în zidul imens ce-l ai de construit pentru a iubi, ba dimpotrivă este coroziunea ce sapă neștiut, pe nesimțite.. Și, nu numai pentru că dezavantajat ar fi doar acela mințit, ci implicit însuși acela cu acest comportament deviant, ce în psihologie se numește - mitomanie. Minciuni contra minciuni ? Aceea care tot aplică acest 'tratament' altora uită mereu, sau
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344517_a_345846]
-
să adopt pentru a putea supera acel an de armată ce imi stătea în față. Într-o seară de toamnă, înainte de masă de seară după o zi grea în care jumătate de zi făcusem instrucție la artilerie, apoi muncă la săpat transeie pentru obuzier. Mă simțeam epuizat fizic și psihic am intrat în dormitor și m-am așezat pe pat. Acolo erau mai mulți soldați strânși ce așteptau masă de seară. Atenția mea a fost atrasă de un soldat pe nume
UN SFAT PLIN DE INTELEPCIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344545_a_345874]
-
pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și alte obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă de jumătate metru adâncime și de un metru jumătate lățime pe doi metri lungime. Construia din lemne de salcâm deasupra acestei gropi o formă de piramidă, peste care punea niște crengi și
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste doi metri. Tata a fost nevoit sa sape tunel de la ușa casei la grajduri, să poată da de mâncare la animale și să le asigure aerisirea. A trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua casei. În acea iarnă s-au întrerupt toate legăturile cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
nălbile mele înflorite la geam, să mă scol dimineața să văd cum se crapă de ziuă, să aud cum cântă cocoșul, să dau de mâncare la vietățile de pe lângă casă, și vara să am grijă de florile din curte, să mai sap în grădină și să-mi văd de treburile mele. Nu plec eu din satul meu. Copiii au rostul lor. Rostul meu este aici unde am trăit toată viața, cu oamenii din sat.” Intr-o altă curte, cu casa dărâmată pe
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
celor care vor să se rupă de lume: te duci acolo ca să te desfaci de scârbe sociale și, dacă ai un dram de chemare, ca să presimți gustul lui mysterium tremens. Fără un imbold lăuntric care să te împingă spre contraforturile săpate în stâncă ale mânăstirilor Pantocrator, Vatopedi sau Prodromu, escapada aduce cu o promenadă exotică, al cărei singur rost este să dea prilej snobilor să spună că au fost acolo. Prin urmare, ca să te pui în acord cu condiția austeră a
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
lui Dumnezeu și nu a luat nici o măsură. Păcat! Nu este totuna să aduci ode de slavă și mărire Domnului Dumnezeului tău, nu din peșteră sau scorbură ci din imensa catedrală, așa numita „casă a lui Dumnezeu”. Peștera a fost săpată de apă din voință Divină spre a-ți fi locuință ție și familiei tale până la a zecea spiță. Scorbura a fost realizată de fulgerul mânuit de Dumnezeu în arborele secular spre a-ți oferi un adăpost temporar. Pentru a construi
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
acea carte, într-o manieră foarte simplă și practică, se adresau exact vieții mele. Chiar dacă nu eram un păcătos excentric, deosebit de ceilalți, eram totuși păcătos. Mi-am dat seama că viața mea era infectată de tot felul de păcate. Păcatul săpase în mine, în caracterul meu. Când mă întorceam de la discotecă, noaptea foarte târziu, eram obosit și miroseam a țigară și alcool. Reporter: A țigară, a alcool și... a spray sau parfum... Petrică Vrăbioru: De obicei în discotecă... amestecul acesta așa
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
ideile deveneau din ce în ce mai încețoșate... Petrică Vrăbioru: Exact. Nu știam cum să facem concret primii pași spre schimbarea vieții și eliberarea de toate lucrurile rele. Reporter: Este extraordinar faptul că Dumnezeu a pus în inima omului chiar și gândul veșniciei. A săpat în conștiința noastră dorința după veșnicie, după curăție, după lipsă de păcat, după voia Lui în viața noastră. Petrică Vrăbioru: În primăvara anului 1991 am luat decizia în inima mea. Eram acasă, în cămăruța mea, când m-am simțit zdrobit
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
în România însemna după ce îți plătești gazul și curentul, să mănânci lapte cu pâine 20 de zile pe lună. - Ce părere ai despre comunitatea română din America? - E absolut împrăștiată. Nu există o legatură strânsă între oameni. Se bârfesc, urăsc, sapă unii pe alții. Sunt ahtiați după bani, majoritatea. Lipsă de demnitate când e vorba de bani. Prieteni de familie practic nu prea există. Sporadic vizite scurte pe la cunostințe. Asta e impresia generală. - Cum ți se pare viața de student? Crezi
EDUCAŢIA ESTE CEL MAI IMPORTANT LUCRU ÎN AMERICA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348112_a_349441]
-
până la brâu, apoi își dăduse jos și blugii, pe care îi putea stoarce de transpirație, și rămăsese în slip. Pământul uscat din jurul ciotului era tare ca betonul și abia la vreo jumătate de metru în adâncime devenise mai ușor de săpat. Dar acolo își făcuseră apariția și primele rădăcini, pe care Ariel trebuia să le taie mânuind toporul. Erau rădăcini mai groase decât gambele picioarelor sale. Apoi se petrecuse ceva neobișnuit. Brusc circulația femeilor spre și dinspre birt, căruia i se
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
soția sa cea dintâi, Isabela, căreia îi închină binemeritați psalmi. Iată unul dintre ei: „Bolnav,/ Cu mâini/ Dezlegate de rugăciune,/ Am luat/ Din magazia sufletului/ Hârlețul și lopata/ Și grebla, Doamne,/ Să ies/ Spre ruina/ Pricinuită de satană./ Curățam și săpam/ Plângând,/ Sfășiindu-mi cămașa/ Tăiată oricum/ În semn de doliu”. Cutremurător este, în mod deosebit, și poemul „Numai pentru ofițeri(1)”! Îl voi cita fără a reda versurile, ca și cum ar fi un poem în proză, un reportaj poematic din memoria colectivă
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
de zici că-s oameni, atrăgînd grăurițele cu fluierături care de care mai ademenitoare. Prin pomii mai joși botgroșii vor să le dea replica, dar nu scot decît niște piuituri caraghioase. Oamenii au ieșit prin grădini: se aprind focuri, se sapă, se fac straturi, se pun aracii la vie. Fumul din grădina noastră se încolăcește într-o parte și-n alta, trece peste garduri, amestecîndu-se cu fumul din grădinilor vecinilor. Vorbele trec și ele peste gard dintr-o parte în alta
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
De sus din incinta Complexului, se putea vedea cum turiști veniți la mare făceau plajă sau baie. Nici aici în aceasta zonă lățimea suprafeței de nisip nu era mai mare de zece-cincisprezece metri. Din curte cobora o scară cu treptele săpate în piatră până la nivelul mării, care se terminau cu o poartă ferecată cu un lacăt. Făcea dovada că pe acolo cobora regina Maria sau oaspeții acesteia la Castel, pentru a face plajă sau baie în mare. Acum zona de plajă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
poeta, martoră la freamătul mării, admira cum pescărușii pluteau deasupra valurilor în zborul lor neliniștit. Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de copilandri, Văzduhul sărutând rostesc chemări. În care țipă doruri ce-au fost mute Ținute
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
ci și grupul (familia, îndrăgostiții) se destramă, se dezintegrează. Însă extremele se atrag, iar victimele nu sucombă, ci fac pasul, decisiv, nu se știe dacă înainte, înapoi, la stânga sau la dreapta. Important este că Homo sapiens se mișcă. Uneori cuvintele sapă adevărate tuneluri prin aer și parcă am vorbi cu ochii legați : la începutul frazei te afli, de exemplu, în România, iar după ce-ai marcat prin punct încheierea comunicării, deschizând ochii te trezești de partea cealaltă a mapamondului. NE DEPLASĂM
LORYJEANNE, ACASĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347572_a_348901]
-
la tăiere. Am auzit cum glasul tău mă tot chema într-una, cum strigă Bunul Dumnezeu să-ți dea în cer cununa. Cum am putut să îți privesc doar chipul tău de-aproape, creat de har dumnezeiesc iubirea să îmi sape. Te-am așteptat de mii de ani să vii măcar odată, sub umbra vechilor castani firavă și curată. Eu am privit al meu destin tăcut în chinuri grele, și mi-am băut panarul plin de lacrimi și durere. Dar n-
TE IUBESC SI NU TE MINT de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347596_a_348925]