2,390 matches
-
obrazul curat, nepătat de lașitate și indiferență. Din câte se întâmplă aici, aceasta este imaginea pe care au reținut-o străinii; restul, am impresia, încape într-o paranteză greu de descifrat, peste care se trece cu scârbă. martie, 1997 În săptămânalul Mesagerul de la Chișinău, nr.5/1997, cineva care semnează curajos cu inițialele I.N. face o tardivă și malițioasă lectură a Contrafortului din decembrie 1996, întitulându-și decisiv-sentențios reflecțiile „Recviem pentru optzecism”. Despre calitatea revistei noastre are cuvinte bune: A spune că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
poliției politice, parcă s-au evaporat. Sau poate că nici n-au existat? Iunie, 1997 Cineva care semnează neaoș-patriotic Samson Noah polemizează cu noi pe tema postmodernismului și optzecismului (o adevărată obsesie la basarabeni) în publicația de partid Mesagerul, un săptămânal politic cu o pagină de cultură, redactată - uneori - îngrijit și umplută cu ce dă Dumnezeu... Articolul, intitulat zeflemitor „Coliba cu air condition și cu pragul de marmoră”, este garnisit cu lungi citate alese tendențios din mai mulți autori care minimalizează
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a ales să fie solidar cu colegul său de generație. „Reacția” poeților s-a materializat în două articole cu titluri vulgar-sinistre, de nereprodus într-o revistă care își respectă cititorii, tipărite în „publicația de limbă română” Literatura și Arta, încă „săptămânal al Uniunii Scriitorilor din Moldova”. Încerc să mă împac cu ideea că în viața literară nu poți evita criticile ce ți se fac, uneori incomode și destul de dure, însă mă revoltă calomnia și nedreptatea flagrantă. Domnii Vodă și Vieru mă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că ai posibilitatea alegerii unui echipament care să ți se potrivească perfect și șă-ți confere o anumită distincție. Consider calomnios tonul articolelor semnate de Gheorghe Vodă și Grigore Vieru, în părțile unde este vizată persoana mea, iar publicarea lor în săptămânalul Literatura și Arta, fără ca redacția să fi făcut o minimă verificare privind veridicitatea acuzațiilor și fără să fi tipărit alăturat textul care a provocat polemica, mi se pare o formă de manipulare și de inducere în eroare a opiniei publice
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dreptate” unor scriitori și demolând pe alții, indezirabili. Accept scuzele dlui Gheorghe Vodă, care, într-o discuție particulară la Uniunea Scriitorilor, a admis că poate a greșit cu afirmații nedrepte la adresa mea, dar cum să comunicăm acest lucru și cititorilor săptămânalului Literatura și Arta? Septembrie, 1997 La aproape un deceniu de la căderea regimului totalitar comunist, literatura basarabeană, eliberată din menghinea cenzurii și a ideologiei roșii, uniformizatoare, nu a înregistrat până acum publicarea vreunui jurnal sau al unui volum de memorii de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de breaslă (cazuri demne de atenția psihanalizei) etc. Decembrie, 1997 Una din bizareriile lunii decembrie din presa basarabeană, tot mai generoasă la acest capitol, a fost lista electorală a lui Nicolae Dabija, publicată de vicepreședintele Partidului Forțelor Democratice (PFD) în săptămânalul Uniunii Scriitorilor, Literatura și Arta, pe care, în calitate de redactor-șef, îl conduce cu autoritate partizană și cu inspirație poetică. „Evenimentul”, șocant pentru cei cu discernământ, suspect pentru amatorii de scenarite, a animat destul spiritele și a făcut să curgă multă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ce state de plată poate fi găsit, le răspund și în acest colț de pagină că nu știu. Le recomand să răsfoiască atent dicționarele și enciclopediile sau să ceară informații de la Nicolae Dabija, cel care îi ocrotește lansarea în paginile săptămânalului Literatura și Arta pe post de replicar neprovocat. Evident, mă aștept să mi se răspundă polemic la ceea ce scriu în Contrafort, dar obiectul controverselor în aceste cazuri să fie chiar textele semnate de mine. Domnul G.G., în replica sa aldină
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lista propusă de domnia sa pentru alegeri, deși eu am polemizat pe un ton civilizat cu ideea lui, care mi se pare în continuare destul de nefericită. Nu mă surprinde modalitatea pe care a ales-o pentru a-mi replica, mobilizând „cititorii” săptămânalului pe care îl conduce. Îmi pare rău că nu a organizat o „ripostă” mai credibilă, mai substanțială. Cel puțin să fi trecut cu stiloul prin textul lui G.G., să înțeleg și eu încâlcitele nedumeriri ale omului săritor la nevoie. Martie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de exemplu, spusele premierului Ion Ciubuc din basarabeană în română - e minat (autosubminat) de o dispoziție internă a Guvernului Republicii Moldova, care cere ca toată documentația să fie dublată în limba rusă. Aflăm acest lucru și dintr-un interviu publicat în săptămânalul Literatura și Arta, în care dna Dina Ghimpu, funcționară la Ministerul Culturii din Chișinău, afirmă între altele: „...până azi guvernul cere să perfectăm toate documentele nu doar în limba română, ci și în cea rusă”. E de-a dreptul stupefiant
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
concluzionat preotul Bogdan deoarece, chiar dacă suntem în număr mare, peste 2 300 de rezidenți din 30 000 de locuitori, suntem tratați ca niște oi care sunt bune doar de tuns, muls și poate doar de ucis". Într-un interviu acordat săptămânalului de limbă română Gazeta Românească, părintele Bogdan a dezvoltat acest subiect acuzând doi membri ai parlamentului de la București aparținând P.D.L. care ar fi avut un rol important în desfășuarea alegerilor 98. Este dificil să tragem o concluzie finală după prezentarea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
organizarea Secției se afla, practic, la dispoziția sovieticilor. La 9 aprilie 1945, colonelul Eremin cerea insistent, în final a obținut, organigrama cu necesarul și existentul numeric al Secției, inclusiv cel din afara granițelor, ce lucra sub acoperire, precum și sintezele, rapoartele bilunare, săptămânale etc. III.3. Structuri Informative din Ministerul de Interne (1939-1945) Structurile informative din Ministerul de Interne în perioada menționată erau: A. Direcția Poliției de Siguranță (structură a Direcției Generale a Poliției), condusă de un director, ajutat de un subdirector și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o zonă geografică limitată, care participă la activitățile religioase ale aceleiași biserici, împărtășesc orientarea, credințele și practicile religioase. 1. Particip la activitățile online ale uneia sau mai multor comunități virtuale religioase (forum, cameră de chat, platformă virtuală etc.). * Deloc * Ocazional * Săptămânal * Zilnic * De mai multe ori pe zi 2. Mă consider o persoană profund religioasă. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 3. Particip la activitățile unei comunități virtuale religioase de ... * Mai puțin de o lună * 1-6 luni * 6 luni-1 an * 1-2
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
politică bazată pe mesajul evanghelic, cu valori proprii creștinismului. Ei sînt mesagerii unei viziuni asupra lumii conforme Evangheliei și magisteriului pontifical. Aceste partide sînt Weltanschauungsparteien. Pe 17 martie 1990, într-un articol de trei pagini consacrat partidelor creștin-democrate din Europa, săptămînalul The Economist scria: "Much of Europe is run by christian democratic parties" (O mare parte a Europei este condusă de partide creștin-democrate n. t.). Este adevărat că ele constituie o forță politică reală, avînd aproximativ 31 milioane de alegători ai
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1829), sfîrșind prin a revendica cu fermitate libertățile. Lamennais s-a raliat ideii de guvern format din reprezentanții poporului, fidel, prin aceasta, propriei sale filosofii a bunului simț, conform căreia consimțămîntul universal este criteriul adevărului. În 1830 el a fondat săptămînalul L'Avenir, făcînd din acesta, împreună cu părintele Henri Lacordaire și Charles de Montalembert, bastionul catolicismului liberal. Se urmărea reconcilierea Bisericii cu societatea rezultată în urma Revoluției, recunoașterea inspirației creștine a principiilor de la 1789, inoportunitatea supunerii Bisericii în fața Statului și chiar revendicarea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
idealul federalist apărat în Italia nu era împărtășit și de Franța. Eșecul CED-ului la Paris i-a șocat puternic pe creștin-democrații italieni: "Parlamentul francez a respins într-un mod dramatic CED-ul" scria în 14 septembrie 1954 La discussione, săptămînalul fondat de De Gasperi; era "carta fundamentală a europenismului". Peripețiile construcției europene dezvăluie dificultățile, ezitările, dezbaterile pe marginea unui curent diferit, dar și determinarea unui curent dominant, pentru care, de acum încolo, proiectul federalist va fi, în ciuda eșecului CED, proiectul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
încercare reală de creare a unui partid creștin-democrat modern, cu militanți, cu un sistem de organizare, cu presă, ceea ce totuși nu l-a împiedicat să rămînă marginal pe plan parlamentar. Totuși, dacă Le Petit Démocrate condus de Robert Cornilleau era săptămînalul partidului, o întreagă serie de titluri care se situa la periferia sa, fără să fie emanația lui directă, i-au asigurat o audiență ce depășea numărul alegătorilor săi: revista lunară Politique, fondată în 1928 de Charles Flory, cotidianul L'Aube
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
semnificative, în țările democratice, ale abundenței aflate în criză: pierderea apetitului pentru consum, scăderea interesului pentru mărcile produselor, o atenție sporită acordată prețurilor, regresul cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului. „Și dacă sfârșitul secolului ar aduce sfârșitul societății de consum?”, titra săptămânalul Express. Considerații de altă natură au alimentat la rândul lor repunerea în cauză a ideal-tipului de mass consumption society. Voi evoca două dintre ele, foarte pe scurt. Prima, insistând asupra revoluției din tehnologia informației și a comunicării, anunța instaurarea unei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
erau francezi (de patru-cinci ori În acea vară) prelua ștafeta un glas de bărbat. Oricum, și-a zis Faulques, sezonul era pe sfârșite, la bordul șalupei erau tot mai puțini turiști, și nu peste mult timp vizitele zilnice vor deveni săptămânale, până se vor Întrerupe, atunci când vânturile puternice și cenușii, ce băteau iarna dinspre nord-vest, Înghesuite printre furcile apusului, vor Întuneca marea și cerul. S-a Întors la pictură, pe care se iviseră fisuri noi. Pe marea panoramă circulară erau pictate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de munca istovitoare pentru a avea dreptul la rația de pâine sau pentru a Înălța cât mai repede un adăpost. În mod neașteptat, consemnările la zi ale Securității, care prin agenții ei transmitea - cel puțin În primele luni12 - rapoarte (note) săptămânale spre forurile superioare care Întocmeau apoi sinteze, confirmă ceea ce martorii povestesc, În rubrici privitoare la „starea de spirit” a celor deportați, Înregistrând plângerile sau protestele acestora sub eticheta de „manifestări dușmănoase”13. Sub aceeași etichetă sunt menționate și zvonurile care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
masoreții să se apuce de lucru, o constituie ordinea și împărțirea în cărți a Sfintei Scripturi. În Palestina, Pentateuhul era citit integral, de la început până la sfârșit, într-un ciclu de 3 ani, fiind împărțit în 157 (potrivit altora, 167) paragrafe săptămânale numite sedarim. Pe de altă parte, în Babilonia, citirea Pentateuhului se făcea în numai un singur an, astfel încât Pentateuhul era împărțit în 53 sau 54 de părți numite parașiyyot, semnalate îm edițiile moderne ale Bibliilor prin termenul paraș. Cu timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mai continua și dacă da... cum și, mai ales, până unde. Și iată că Întâmplarea, maștera-meșteră a devenirii noastre artistice, ne-a scos în cale fabuloasa tentație a Înghițitorului de săbii. Ce va fi? Pândiți-o în pagina șase a săptămânalelor de poimâine printre cuvintele încrucișate, într-o îmbârligare dungată, încă de ieri sau alaltăieri. Acolo și poate nu numai acolo, s-ar putea să vi se arate, (uneori în straie vărgate) ziua de poimâine de după noaptea de astăzi spre mâine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alături de Marceau Pivert, la crearea mișcării Socialisme et Liberté (Socialism și Libertate), care îi reunește, la una dintre primele sale întîlniri, pe Albert Camus, Jean-Paul Sartre și André Malraux. Cu Charles Ronsac, jurnalist la Le Franc-Tireur (Franctirorul), creează în 1956 săptămînalul Demain (Mîine). Acest săptămînal, care avea un tiraj de 10.000-20.000 de exemplare, se focaliza pe construcția Europei, pe problemele libertății și ale drepturilor omului, pe războiul din Algeria, denunțînd torturile. După 104 numere și doi ani de apariție
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
crearea mișcării Socialisme et Liberté (Socialism și Libertate), care îi reunește, la una dintre primele sale întîlniri, pe Albert Camus, Jean-Paul Sartre și André Malraux. Cu Charles Ronsac, jurnalist la Le Franc-Tireur (Franctirorul), creează în 1956 săptămînalul Demain (Mîine). Acest săptămînal, care avea un tiraj de 10.000-20.000 de exemplare, se focaliza pe construcția Europei, pe problemele libertății și ale drepturilor omului, pe războiul din Algeria, denunțînd torturile. După 104 numere și doi ani de apariție, Demain dispare în 1958
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care a condus la crearea Ligii drepturilor omului și cetățeanului, se păstrează, după Afacerea Dreyfus, în timpul Rezistenței și apoi în timpul războiului din Algeria. Grupul celor Zece se situează în această descendență. Mijloacele de acțiune, în afara petițiilor, în-semnau uneori crearea de săptămînale sau de reviste. Astfel, Jacques Robin participă la crearea, în 1956, a hebdomadarului Demain (Mîine), care tratează despre problemele libertății și drepturilor omului și denunță torturile din timpul războiului din Algeria. Dar, odată cu Grupul celor Zece, se adaugă acestui angajament
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
este licențiat al Universității București, facultatea de filologie italiană și română, cu o lucrare de diplomă despre poezia și proza lui Cesare Pavese. Profesor de țară (1967 1971), bibliotecar (1971 1990), redactor pagină culturală la cotidianul Dimineața și apoi la săptămânalul Baricada (1991 1996). Din 1994 membru al Uniunii Scriitorilor din România. Colaborator al câtorva reviste literare, între care Luceafărul, România literară, Contemporanul. Volume de istorie și critică literară apărute între 2001 și 2009: "Pluralul românesc. Cartea cu prețul vieții", "Poezia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]