1,766 matches
-
negru”: „Și ea luă ghitara neagră și începu, cu o voce stinsă, poema corbului din Edgar Poe. Refrenul «Niciodată, niciodată» se pierdea abia șoptit, și ghitara tăcu...” 5) Citit în original, cu Romances sans paroles, Sagesse, Les Fêtes Galantes, Verlaine („Sărmanul Lelian”) e gustat de posteminescieni, pentru simplitatea și muzicalitatea sa. El trece, cum e și firesc, ca fruntaș al simbolismului și ca exemplu de „suprem poet”, neobosit șlefuitor al versului. Ștefan Petică îl așază în „marea treime” poetică franceză a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oleacă de scriitor. Pe lîngă articolele din „Secerea”, a publicat evocări din timpul Războiului Mondial, în „Bacăul”, sub titlul „Pagini din dosul frontului”: „O execuție” (25 februarie 1931), „Tranșeele din Bacău” (9 martie 1931), „Eu...la Pretorat” (23 martie 1931), „Sărmanul murg’’ (30 martie 1931), „Patinajul...” (6 aprilie 1931). înainte de a ieși cu acestea, s a numărat printer colaboratorii „Ateneului cultural”, ceea ce denotă că întreținea bune relații cu directorii revistei, foștii săi elevi Gr. Tabacaru și G. Bacovia. Amănunt interesant: pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care „vrea să pasioneze publicul”. Alte caracteristici: „posedă un fel de erotomanie larvată”, poartă pumnal, voiajează „prin Orient”, are idei politice care îi agită pe admiratorii săi1). Aproape sigur, ideea referitoare la „călugărul poet” i-a venit lui Bacovia din „Sărmanul Dionis”. Dar vor fi contribuit și alte sugestii. Bacovia însuși, prin viața retrasă, se va fi considerat, în forul său intim, călugăr. Frămîntările sale morale sînt, în mare, asemănătoare cu ale unuia dintre aceștia: se luptă cu gîndurile, mai ales
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sucumb”. (Ibidem, p. 243) Și: „Căci plumbu-n veci nu-i aur...” (Idem, „Icoană și privaz”, loc. cit., p. 274. Și: „-Eu, zise umbra încet, simt întunecîndu-se și pierind conștiința eternității mele; simt îngreuindu-se ca sub plumb cugetările mele...” (Idem, „Sărmanul Dionis”, în Geniu pustiu, ediție citată, p. 56). 4. Iată un fragment din poemul „Ce cer de plumb”, de Mihail Săulescu, expresie a unei stări de spirit care îi încerca pe mai mulți: „Ce cer de plumb și ce tăceri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tip retras, n-o fi fost solicitat de inițiatorii altora. Limitîndu-mă să fiu „punctual”, am ignorat că trebuie să vorbesc despre solidarizările sale prin poezie cu anonimii: cu cei decepționați, ajunși să plîngă „cu frunțile pe masă”, cu cei triști, sărmani, bolnavi, nefericiți, - bărbați și femei. Deși esențiale, aceste gesturi nu aduc publicitate directă. Contează însă în comentariile asupra omului și a operei. în fața mea sînt, veniți la reexaminare, trei studenți (două fete și un băiat) din anul IV, ultimul pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
5). Conform Elenei Zamfir, anul 1775 reprezintă, odată cu apariția primei legi de protecție a copilului, începutul asistenței sociale moderne în spațiul românesc. De asemenea, "alături de breslele de calici și mănăstirile-spital pentru săraci, bolnavi și străini, apar Cutia Milei, Orfsnotrofia, Epitropia Sărmanilor Evgheniți. Funcționarea acestora din urmă a fost recunoscută și reglementată de Regulamentele Organice, astfel încât nu ni se pare deplasat să le considerăm embrionul asistenței sociale moderne românești" (Livadă-Cadeschi, 2001, pp. 236-237). "Treptat, activitățile de ocrotire socială cu caracter civic-religios s-
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema nuvelei o constituie ieșirea din timp și spațiu și trăirea În două planuri existențiale, unul real și unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept suport
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
latvain (Peste vârfuri) și Taivaan tähtöset (Stelele-n cer), traducere de Hilma Ruokalainen, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, pp. 14-21. Eminescu, Mihai, Kiilto (Glossă), traducere de Jenni Kirves, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 9. Eminescu, Mihai, Dionis-parka (Sărmanul Dionis - fragment), traducere de Leena Hoffrén și Minni Määttänen, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 12. Ispirescu, Petre, Nuoruus ilman vanhuutta ja elämä vailla kuolemaa (Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte), traducere de Katja Vuokko, în "Columna", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană - / Unde te duci, când o să vii?” (Atât de fragedă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel cu Stalin, dar de ce părinții mei i-au așteptat (zadarnic!) pe americani? Pentru că rușii ne-au fost „pretini” perverși încă din vremea sărmanului „politician” D. Cantemir! Sub umbrela încăpătoare a creștinismului, Moscova („a treia Romă”!) a încercat să ne înghită de mai multe ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a fost concludent: alianță cu „păgânii”, nu cu „creștinii”. De ce? Pretextul identității
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
le am găsit, acest profesor este „om”, nu de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi, loviți de soartă, produs al orânduirii crude și nedrepte. Aș lovi, dar cunosc decât câțiva din jurul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea ta purtând coroană - / Unde te duci, când o să vii?” (Atât de fragedă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de origine, după ce au adus contribuții capitale culturii române? Știu că Churchill ne a „jucat” pe un șervețel cu Stalin, dar de ce părinții mei i-au așteptat (zadarnic!) pe americani? Pentru că rușii ne-au fost „pretini” perverși încă din vremea sărmanului „politician” D. Cantemir! Sub umbrela încăpătoare a creștinismului, Moscova („a treia Romă”!) a încercat să ne înghită de mai multe ori! Testamentul (legendar) al lui Ștefan cel Mare a fost concludent: alianță cu „păgânii”, nu cu „creștinii”. De ce? Pretextul identității
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
le am găsit, acest profesor este „om”, nu de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi, loviți de soartă, produs al orânduirii crude și nedrepte. Aș lovi, dar cunosc decât câțiva din jurul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de demnitate și de creativitate din perioada ,,socialistă”. Am anticipat CRIZA ACTUALĂ, românească și mondială (editorialele-s martori) spunând că dispărând războaiele, pier și unele motoare sociale, iar cine a apucat locuri la masa bogaților, va arunca greutățile pe cei sărmani; țările bogate pe... noi. Nu mi-am închipuit că va fi așa de ASPRĂ și grea, și neiertătoare ! Adevăratul triaj acum începe. Am intrat cu toții, speră fiecare și scapă cine poate ! Valul de proteste și greve subliniază neputința guvernanților, unde
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
să se ruginească Și sapa să putrezească. Alei! puico, dac-ai vrea, Patru pluguri aș dura, Țara-ntreagă aș ara. Graiul dulce de muiere Varsă-n suflet mângâiere Și dă omului putere Ca să facă tot pe vrere. Dar nu vrei, sărman de eu! Și eu mor de dorul tău!" Acesta este însuși fondul sufletului românesc, a cărui sensibilitate este extrem de fină și ascuțită, încordată și excitabilă. El iubește cu înflăcărare, cu hotărâre, cu dăruire deplină și fără rezerve. Dacă se refuză
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
apa însângerată. Culmea ticăloșiilor lui Macovei fusese să i-o dea de soție pe o nepoată de-a lui, o femeie stricată, fără să-i dea zestre. În loc de boi îi dăduse niște cotoi, iar în loc de vacă de lapte, o pisică. Sărmanul Gheorghiță avea niște bani ascunși, iar Macovei îi furase. Iar în ziua nunții, știți ce născocise răutăciosul nun mare? Îl îmbătase pe mire până când acesta căzuse la pământ; atunci îi pusese jar aprins în cizme și-l silise să joace
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în umbra munților împăduriți, a mănăstirilor fortificate, a trecătorilor sălbatice și a stâncilor înzăpezite. Bunătatea sa înnăscută s-a răspândit în afectuoase efuziuni care au îndreptat-o spre răniții de la Plevna și Calafat în timpul războiului din 1877, apoi spre cei sărmani, fericirii cărora s-a consacrat prin asociații de binefacere de toate felurile, unde ajutorarea este practicată cu o ingenioasă perspicacitate și o inepuizabilă caritate. Poetesa a citit, a devorat și și-a însușit numeroase legende ale aceste țări unde plutesc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-ți permite să-i vii în ajutor". Frumos și înalt gând pe care un alt poet, prieten al celor sărmani, îl exprima și la noi, fără a ști că se întâlnea astfel cu gândirea regală a uni inimi mari: "Căci sărmanul mi-a făcut pomană primind de la mine După ce mă rugase ca pe-un Dumnezeu, ca pe-un frate!" (Jean Richepin). Dacă a scris, nu a făcut-o din ambiție, nici din vanitate, nici chiar, ceea ce este o scuză, din nevoia
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
maghiari, români, țigani, nemți sau chinezi. Populația maghiară numără, conform aceluiași recensământ, aproape 670.000 de oameni (vreo 500.000 cu drept de vot), ceea ce ridică procentajul în discuție la măreața cifră de... aproape 40%. În paisprezece luni. Numai că sărmanul CNS nu putea să anunțe că referendumul a fost un fâs întins pe paisprezece luni și că în favoarea autonomiei s-au declarat doar vreo 40% din cetățenii maghiari. Uau! 40%! Cel mult. Adică 60% dintre maghiari au o vagă durere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
oppositorum" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). Iar această armonie este posibilă numai în lumea superioară a ideilor („izvoare ale gândirii") sau în spațiul magic al naturii străbătute de „râuri de cântări": , pe care doar astrele („stele albe sună în aeriene coarde rugăciunea universului" Sărmanul Dionis) sau cuvintele eminesciene le dăruiesc sufletului nostru. Se pot aminti astfel, nenumărate alte exemple din versurile eminesciene al căror efect fonic „secondat și de contextul în care se integrează" sugerează vastele perspective cosmice ale spațiului său poetic: oarbe, soarbe
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
pasc ca oi de aur"), Eminescu descoperă astfel în realitate „profunzimea, spațiul interior, infinitatea" experiență prin care poetul . El se simte identic cu „sufletul adânc al lumii, cu semnele ei, elemente ale naturii eterne", configurând universul în spații cosmice nelimitate: (Sărmanul Dionis ). în felul acesta a gândit poetul și vechea cetate a Daciei care se bucură de privilegiul unei existențe eterne, pentru că ea niciodată nu se va transforma în ruină, ci se poate metamorfoza, prin vrajă, în codru: (Mușatin și codrul
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
stinsă, te trimite înainte ". Având totuși la îndemână termenii deja existenți în limbă „infinit", „infinitate", „nemărginit", „nemărginire", Eminescu a simțit nevoia să creeze alții noi: „nefinire și infinire". Și asta pentru că dimensiunea infinitului a existat întotdeauna în „nemarginile" sufletului său: (Sărmanul Dionis) Așadar, o altă ipostază a naturii se prefigurează astfel în opera eminesciană: orice peisaj poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, viziunea cosmică generatoare de spații
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]