5,379 matches
-
și obiceiurilor specifice care se mai păstrează încă. Oamenii invocă permanent în discursurile lor credința puternică, munca, obiceiurile și portul specific ca strategii de legitimare a caracterului special al oamenilor și al satului Tălmăcel. Ideea de coeziune apare și ea, sătenii considerând că oamenii din Tălmăcel sunt mai uniți decât în alte sate. Tradiții și obiceiuri O comunitate tradițională se legitimează întâi de toate prin tradiție, prin cutumă, prin participarea emoțională la un ritual care unește oamenii. Cultura tradițională este așadar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au fost cooperativizate, s-a discutat mai degrabă despre o problemă a satului. În concluzie, harta modurilor de informare (activă/pasivă) a locuitorilor din rural în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local se suprapune doar parțial peste harta interesului pentru relația sătenilor cu administrația locală. Astfel, există arii culturale în care cele două aspecte converg (existând atât o informare pasivă cât și un interes scăzut pentru relația cu administrația, așa cum se întâmplă în Buzău-Brăila, Arad Bihor, ori dimpotrivă, o informare activă și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă că obștea este foarte activă. Datele arată de asemenea că în Transilvania (73,9%), Crișana-Maramureș (68,8%) și Moldova (57,7%) sătenii fac cel mai mult muncă voluntară, iar în București și Dobrogea nu se face deloc. Primăriile au o opinie echilibrată privind prestarea de muncă voluntară de către membrii comunității (55% spun că "da", se face muncă voluntară, 45%, nu). Legat de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai mult muncă voluntară, iar în București și Dobrogea nu se face deloc. Primăriile au o opinie echilibrată privind prestarea de muncă voluntară de către membrii comunității (55% spun că "da", se face muncă voluntară, 45%, nu). Legat de frecvența întâlnirilor sătenilor în ultimul an pentru sprijinirea unor proiecte ale Primăriei, cele mai multe primării afirmă că astfel de întâlniri nu au avut loc niciodată (35,8%), 33,8% spun că "de mai multe ori", 16,6% "de două ori" și 13,9% "o dată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
celelalte regiuni: aici există într-o măsură semnificativ mai mare comitete de inițiativă sătești, iar obștea este percepută ca fiind mai activă decât în celelalte regiuni. De asemenea, în Transilvania regăsim procentul cel mai mare al celor ce afirmă că sătenii fac muncă voluntară pentru comunitate (urmată de Crișana-Maramureș). Explicația pentru rezultatele de mai sus este desigur complexă și trebuie să ia în calcul atât aspecte legate de istoria acestor regiuni, de existența cooperativizării în perioada comunistă, sau de existența minorităților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să facă o casă sau o șură, toate rudeniile, toate neamurile, toți vecinii, toți cunoscuții vin de ajută. Zidarul lucrează pe bani și restul vin așa benevol, cum zic ei "clacă"", H.R, Tălmăcel) precum și subiecți ce consideră că întrajutorarea sătenilor nu mai este la fel ca în trecut ("Oamenii sunt mai stresați, mai reci, nu mai suntem chiar atât de apropiați. Înainte dacă se apuca un om să-și facă casă sau șură, săreau toți vecinii la ajutor...Fără bani
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Predomină așadar un discurs de tip "(ei) să ne facă, să ne ofere..." și mai puțin "(noi) să facem". Singurele măsuri care necesită o implicare din partea locuitorilor sunt cea referitoare la intensificarea muncii acestora și cea referitoare la relațiile dintre săteni. Mărturiile orale arată același lucru: Până în '90 erau constrânși să facă zile de prestație în folosul comunității, pentru orice era nevoie, chiar și aducțiunea asta de apă, contribuție atât bănească, cât și mână de lucru. Erau șase zile de persoană
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poartă de la el." (O.I., 35 de ani, Tălmăcel) Un procent mare de locuitori din Tălmăcel (30,9%) și din Ludoș (18,7%), spun că nu știu ce măsuri ar trebui luate pentru rezolvarea problemelor satului, fiind și aceasta o măsură a neimplicării sătenilor în viața comunitară. Astfel, în Tălmăcel, sunt amintite următoarele măsuri: * Să existe apă potabilă (să fie alocate fonduri, să e facă conducta de apă) 11,1%; * Să existe o separare administrativă de Tălmaciu (primărie proprie) 10,7%; * Să fie refăcută
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propun să determin care sunt elementele utilizate de membrii celor două comunități studiate pentru menținerea distincției culturale față de alte comunități (grupuri). Mai precis vom analiza -într-un demers comparativ variabile cum ar fi comportamentul religios, modul de identificare cu statusul de "sătean", aspecte legate de păstrarea tradițiilor și perpetuarea lor, percepția asupra caracterului special al satului, fără a avea pretenția că realizăm o analiză exhaustivă a aspectelor ce circumscriu identitatea culturală. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, este utilă o scurtă analiză
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
elemente noi ale limbii, datorită faptului că sunt mai expuși mass-mediei, educației formale și informale. De altfel este și normal ca acest grai să sufere schimbări, având în vedere faptul că limba este un fenomen viu, ce se înnoiește permanent. Sătenii din ambele sate consideră că graiul lor este cel specific Mărginimii Sibiului. În ce privește limbajul specific anumitor ocazii ceremoniale (cântece, strigături, poezii populare) și limbajul ritual din utilizat în actele religioase și magice menit să distingă și mai mult sacrul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între Tălmăcel și Ludoș. Astfel, în ce privește comportamentul religios, tabelele de corelație și calculul valorii reziduale ajustate arată diferențe semnificative între Tălmăcel și Ludoș: astfel, obiceiuri religioase, cum ar fi postul, mersul la biserică și spoveditul sunt semnificativ mai frecvente la sătenii din Tălmăcel, decât la cei din Ludoș; aceștia din urmă sunt semnificativ mai înclinați decât tălmăcenii să spună că nu se simt deloc apropiați de religia lor, lucru foarte interesant pentru o colectivitate rurală. De altfel și interviurile relevă într-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
excesive a terenului agricol, marea majoritate a exploatațiilor (aproximativ 68%) fiind mici și mijlocii în anul 1930. În plus, se înregistrează o înapoiere tehnică datorată mijloacelor financiare precare și lipsa dotărilor (Neagu, Stanciu, 1996: 40) Toate acestea au determinat sărăcia sătenilor, acumularea de datorii de miliarde de către aceștia și descurajarea proprietății mijlocii (Larionescu, 1992) În 1945, o nouă Reformă agrară expropriază toate proprietățile ce depășesc 50 de hectare, cea mai mare parte a acestora trecând în folosința statului (împreună cu utilajele agricole
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel este desființată în 1948 și trecută în subordinea comunei Tălmaciu), oamenii ar fi achiziționat cunoștințe legate de cultura pământului cum să folosească utilajele moderne, cum să cultive eficient pământul (Stroilă, G., 1996, p. 117). În interviurile realizate pe teren, sătenii recunosc și ei imporanța faptului că satul lor nu a fost colectivizat: "După '40-'50 am scăpat de necazul colectivizării, Tălmăcelul nu a fost colectivizat, lumea o fost liberă, cu toate că dădeau contracte la primărie, dar totuși n-au fost atinși
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu mai multă educație și cu ocupații cu studii superioare, tind să opteze pentru lucrul în asociație al pământului. Ludoșul în schimb, nu a reușit să scape de colectivizare, aceasta culminând în 1961-1962 cu acte de hărțuire și terorizare a sătenilor, care au renunțat foarte greu la pământul lor. În 1962 când procesul a fost declarat încheiat, a început exodul populației, mai ales a celei tinere, spre oraș. Colectivizarea a însemnat de asemenea pentru Ludoș, debutul unor conflicte sociale între săteni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sătenilor, care au renunțat foarte greu la pământul lor. În 1962 când procesul a fost declarat încheiat, a început exodul populației, mai ales a celei tinere, spre oraș. Colectivizarea a însemnat de asemenea pentru Ludoș, debutul unor conflicte sociale între săteni, care s-au acutizat cu ocazia aplicării Legii Fondului Funciar. Conflictele au apărut între membrii asociației familiale "Ludoșana" și celelalte familii din sat (Muntean, 1993:26). De altfel se poate observa în graficul de mai jos, diferențele între cele două
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dificultățile economice, sociale, sau de altă natură își găsesc o explicație și aici. Toată această stare de fapt a fost indusă de schimbările dezastruoase din anii comunismului, mai precis de colectivizare, responsabilă și azi de conflictele legate de pământ dintre săteni, de incapacitatea acestora de a se asocia (pentru că ideea de asociere vine dintr-o epocă de care oamenii nu mai vor să-și amintească), de plecarea masivă a tinerilor din sat. Cei tineri sunt descurajați de perspectivele pe care le
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
definitiv sau care muncesc temporar în străinătate 11. bani de la părinții / alte persoane sau pensie alimentară 12. Alte surse, care? 78. Cât a fost venitul familiei dumneavoastră în luna trecută? Observații: Data: Cod operator: ANEXA 2.2 Ghid interviu ( pentru săteni și membri ai elitei satului) 1. Satul are rețea de apă curentă, gaz, curent electric? Posturi telefonice? 2. Care este legătura de transport cu Tălmaciu? Dar cu Sibiul? 3. Există locuri de muncă în sat? 4. Care este activitatea agricolă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de inițiativă în sat cu sarcina de a rezolva problemele comunității. Acțiune colectivă comunitară CBODA 6 dacă oamenii din comunitate au ajutat acest comitet de inițiativă ASOCS 13 cât de activ se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului PART 1 dacă sătenii din sat fac muncă voluntară PART 2 cât de des s-au întâlnit membrii comunității în ultimul an, pentru a sprijini proiecte inițiate de primărie PART 5 a-f cât de mult au participat membrii comunității la rezolvarea diverselor probleme
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
biologică a fost Iordache Făcăoaru 87. În analiza diferitelor probleme pe care le observau la sate, studenții erau solicitați să investigheze gravitatea unor maladii sociale, precum alcoolismul, și să descrie aceste probleme ca fiind amenințări potențiale la adresa integrității biologice a sătenilor, nu doar În momentul În care maladia se manifesta, ci și Într-un viitor de lungă durată 88. În plus, În cadrul muncii de teren, echipele stabileau dosare genealogico-biologice pentru fiecare locuitor al satului, În care erau Înregistrate nu doar statisticile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării (Gusti, 1938): fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Imaginea ISR, conturată în cele peste două decenii de activitate, surprinde o instituție care a cercetat problemele fundamentale ce au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
persoană care să aibă și să știe să folosească echipamentul ICT sau să aibă disponibilitatea de a fi instruită în scopul utilizării echipamentului ITC, care să prezinte abilitățile (pedagogice) necesare pentru a-i putea forma, la rându-i, pe ceilalți săteni și care să aibă timp disponibil pentru a face voluntariat, cel puțin câteva ore în fiecare zi, asigurând funcționarea t.. O bună soluție este identificarea unei persoane apropiate școlii din localitate, în cazul în care școala există, ulterior elevii școlii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe de o parte, o înclinare crescută a rezidenților din mediul rural spre religiozitate, precum și o scădere a diferențelor dintre oraș și sat, în ultimii 15 ani. În 1993 orășenii acordau semnificativ mai puțină importanță religiei în viața lor decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
decât sătenii. De asemenea, diferența între importanța acordată lui Dumnezeu ls sat și oraș era statistic semnificativă. Datele din REF Ref126753346 \h \* MERGEFORMAT Figura 5 și REF Ref126753357 \h \* MERGEFORMAT Figura 6, indică o reducere importantă a diferenței dintre religiozitatea sătenilor și cea a orășenilor între anii 1993 și 2005. Deși importanța acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân statistic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Distanța sat-oraș se păstrează atât în ceea ce privește valorile religioase, cât și în ceea ce privește practica religioasă. Deși românii sunt un popor foarte religios, așa cum o demonstrează rezultatele cercetărilor dedicate subiectului, orășenii acordă mai puțină importantă credinței și merg la biserică mai rar decât sătenii. Cu toate acestea, distanța dintre mediul urban și cel rural a început să se reducă în ultimii ani. În aparență paradoxal, nu satul este cel care se îndepărtează de religie, ci orașul este cel care se apropie tot mai mult
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
România, În Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarîndu-se că, „pe cînd țăranul ardelean emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat nu pornește din țară”. Așadar, emigrația din România de dinainte de 1918 nu includea și țărănimea, situație neschimbată după Încheierea războiului și, mai ales, după adoptarea reformei agrare. Cei ce luau totuși drumul Americii din această țară proveneau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]