15,319 matches
-
de cuplu pe canavaua mizerabilistă a cotidianului, cel psihologic din ce în ce mai complex pe măsură ce jocul Anei evoluează și unul care ne plasează la limita cu fantasticul, un fantastic de altă factură decât realismul magic, și fără funcție parabolică, un fantastic eliadesc al sacrului camuflat în profan. Cine este această fată care apare și dispare, un posibil înec al ei în lac fără ca Mihai să intervină ambiguizează și mai mult situația, sau doar o simulare așa cum simulată este și amnezia ei în urma accidentului? Cui
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
ce murise nu știa nimeni,/ orice știință era dată uitării,/ parabola rugului n'o știa nimeni,/ cum luminase tâmpla și arcadele zării.// Și noapte nouă veni. Sau poate/ s'a întors dispăruta, noaptea cea veche,/ dacă e să ascultăm unele sacre înțelepciuni/ cari spun că multul e Una, fără pereche.// O noapte veni. Din înaltele candeli/ cădea pietatea decât miedul mai dulce.../ Frumusețea domnea. Și nici întru Domnul/ sufletul nu cuteza să se culce." (Priveghiu). Așteptînd, cu ezitări de-o viață
Urcarea la cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7584_a_8909]
-
toată lumea vorbește în același timp, iluminați, clamând, vaticinând, dezlegând taine și dând pe față, vituperând în lacuri de sudoare, ca să înțelegi că e groasă, că firul s-a rupt și cine știe când se va înnoda. După două ore de sacru vacarm, fiecare vorbitor are treizeci de secunde spre a concluziona. Dacă nimic nu se mai poate face, trebuie să întreprinzi ceva, mi-am zis, dacă economia mondială scade vertiginos cu 1%, prețul petrolului scade macabru, în acest fatidic an 2009
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
aici fiind descoperite mai multe monede de bronz și argint și opt plăcuțe votive din aur dedicate zeităților tămăduitoare și protectoare ale apelor termale. O statuie a zeiței Diana și altare votive au fost aranjate de jur împrejurul cavitații și în area sacră. După mai multe fluctuații ale nivelului apei în cavitate, aceasta s-a stabilizat la aproximativ 2 m sub nivelul inițial. Soluția care să ofere utilizarea în continuare a băilor a fost cea de săpare a unei galerii în sistemul de
Idee de vacanță: Germisara, băile romane din Apuseni by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75987_a_77312]
-
Simenschy și-a pregătit pentru tipar această imensă lucrare, dar dactilograma s-a pierdut. S-a păstrat însă manuscrisul original de către un alt eminent clasicist, Traian Diaconescu, care, ne spune I. Oprișan, "îl păstrează cu sfințenie, ca pe un obiect sacru, dăruit de autor". Pe baza acestui manuscris, I. Oprișan a izbutit să reconstituie integral . Istoric literar, de riguroasă metodologie științifică, a alcătuit o ediție ce cuprinde 6548 de texte din capodopere ale literaturii, filosofiei și culturii universale, începând cu antichitatea
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
operation of Grace"/"lucrarea Providenței". Mai precis, Waugh spune că vom descoperi aici "actul unilateral de iubire, prin care Dumnezeu cheamă sufletele la Sine". Inclusă de revista Time între primele o sută de cărți ale lumii, din toate timpurile, "povestea sacră și profană" a căpitanului Ryder urmărește, în fond, etapele intense ale unei inițieri profunde, ce iese din sfera existenței imediate și intră - fără ostentații alegorizante sau hiperbolizante totuși - în transcendență pură. Protagonistul și naratorul textului (Charles Ryder) se împrietenește, pe parcursul
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
de agonie ce preced momentul, să se supună oricărui ritual catolic, de pregătire pentru moarte. Deși confuz, naratorul pare să distingă existența unei realități extrasenzoriale, la ale cărei semnale fusese opac anterior. Din punct de vedere strict narativ, epilogul povestirii "sacre și profane" a lui Ryder poate părea previzibil. Psihologic și etic însă, el constituie, indubitabil, o surpriză. Îl vedem, în final, pe protagonist (acum căpitan în cel de-al doilea război mondial) încartruit cu trupele chiar pe domeniul de la Brideshead
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
sens figurat"; "dacă undeva Ťmistica dăruiriiť și Ťmisticať pur și simplu au un sens, îl au cu siguranță în spațiul creației; act de muncă realizată într-un climat asemănător celui al Ťrugăciuniiť, al abandonului, al totalei uitări de sine, al sacrei așteptări, al sacrei atenții". Asemenea fraze iluminate se găsesc cu duiumul în cărțile lui Lucian Raicu, criticul care nu face economie nici de simțire, nici de cuvinte. El se pronunță neobosit despre condiția literaturii de ficțiune și a criticii literare
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
undeva Ťmistica dăruiriiť și Ťmisticať pur și simplu au un sens, îl au cu siguranță în spațiul creației; act de muncă realizată într-un climat asemănător celui al Ťrugăciuniiť, al abandonului, al totalei uitări de sine, al sacrei așteptări, al sacrei atenții". Asemenea fraze iluminate se găsesc cu duiumul în cărțile lui Lucian Raicu, criticul care nu face economie nici de simțire, nici de cuvinte. El se pronunță neobosit despre condiția literaturii de ficțiune și a criticii literare, sub forma unei
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
iar spectacolul de balet creat de Stere Popescu pe Ciocanul fără stăpân de Pierre Boulez, prima interpretare coregrafică a acestei partituri și deci o premieră mondială, a stârnit la Paris o vâlvă comparabilă cu cea declanșată în 1913, de Le Sacre du Printemps, a lui Stravinski , în coregrafia lui Nijinski. Dar la București, pentru că Stere Popescu a rămas în străinătate, iar vâlva creată în jurul spectacolului nu a fost înțeleasă, după o ședință " demascatoare" directorul Operei, Mihai Brediceanu, a trebuit să își
Un pas către redresarea baletului Operei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7301_a_8626]
-
că revoluția nu putea da naștere imediat nici unei noi literaturi, nici unei noi lecturi. Un canon nou se întrevede abia în jurul anului 2000, când generația din urmă pare tot mai dezinteresată de lecturile generațiilor de dinainte și când nume, până deunăzi sacre, de scriitori încep să fie ignorate de urmașii lor întru literatură. Trebuie să așteptăm însă ca școala și critica să legitimeze acest nou canon, la fel de restrictiv, deși din motive opuse, ca cel proletcultist. Scriitorii postbelici sunt la fel de afectați ca și
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
Fără-de-mântuirea cuprinde lumea: "Acum zeii adună din palma mea/ iluzii negre pentru zile portocalii./ Nu pot veni!/ E ora cănd fetele triste/ se prefac în insule pustii/și se usucă urmele lui Dumnezeu/acolo/ în sfintele cărți". Astel, nu numai sacrul, ca urmă care duce la divinitate, rămâne ascuns, ci chiar urma care duce la sacru pare să se fi șters: "Ar fi trebuit să-ți spun / că singura lacrimă pe care n-am plâns-o/ e marea/ că nu poți
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
pot veni!/ E ora cănd fetele triste/ se prefac în insule pustii/și se usucă urmele lui Dumnezeu/acolo/ în sfintele cărți". Astel, nu numai sacrul, ca urmă care duce la divinitate, rămâne ascuns, ci chiar urma care duce la sacru pare să se fi șters: "Ar fi trebuit să-ți spun / că singura lacrimă pe care n-am plâns-o/ e marea/ că nu poți face din cârpe stindarde./ Ar fi trebuit să-ți mai spun: cineva se cabrează în
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
aceștia este Daniel Corbu, căci a fi poet în timpuri sărace înseamnă să aduci în dar prin cântec urmele zeilor dispăruți: "carnea mea histerizată de cântec". De aceea în această lungă noapte a lumii se cuvine ca poetul să rostească sacrul. Să rostească în poezie esența poeziei. Să ofere muritorilor care există în măsura în care există limba, cântul dăinuitor deasupra tărâmului lor sărăcit. Poetul este detectivul și senzorul numinosului, al urmelor sacrului. Această aventură ontologică a "Eonului..." a fost săvârșită în emoționante versete
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
această lungă noapte a lumii se cuvine ca poetul să rostească sacrul. Să rostească în poezie esența poeziei. Să ofere muritorilor care există în măsura în care există limba, cântul dăinuitor deasupra tărâmului lor sărăcit. Poetul este detectivul și senzorul numinosului, al urmelor sacrului. Această aventură ontologică a "Eonului..." a fost săvârșită în emoționante versete, descântece, șarade, rugăciuni, al căror ritm impecabil și grav ni-l destăinuie pe poet, homo religiosus, dar și homo ludens braț la braț cu homo aesteticus. Nu putem încheia
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
sa spre celebritate a început abia după ce Mike Hedges l-a descoperit. Alessandro Brustenghi a semnat un contract cu casa de discuri Decca pentru un album, care va fi lansat în luna octombrie, un mix de cântece tradiționale și moderne sacre, iar banii rezultați din vânzare vor fi donați Ordinului Fraților Minori. "După prima audiție, care a avut loc în decembrie, am spus "da" casei de discuri Decca, nu este nicio problemă să avem acest CD, să înregistrăm acest CD, nicio
Italia are un nou tenor de succes, un călugăr franciscan () [Corola-journal/Journalistic/73247_a_74572]
-
a construirii poemului. Descrierea universul cotidian al poetului, a mediului clasic și a dificultății de a scrie, specifice literaturii textualiste sunt nelipsite în lirica lui Ioan Pintea, însoțite însă, de cele mai multe ori, de revelații mereu surprinzătoare venite din lumea cărților sacre. Acestea îmbogățesc viața artistului, dau dimensiunea exactă a fericirii sale pe pământ. Într-un fel de hedonism de tip Mihai Sora, Ioan Pintea știe să se bucure pentru toate darurile acestei vieți pământene, convins fiind că ele vor fi completate
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
1963 la Urlați, altuia îi atârnă de gât un craniu vorbitor care-i permite răsfățuri de ventriloc, altuia i se ițește permanent de sub cămașă un smoc de păr roșiatic. Parodia de atitudine e clară. Prin mimarea codurilor fidelității față de cuvântul sacru, ăia devin credibili, iar limbajul - autonom. (Într-un singur caz această autonomie duce la eșec, în capitolul intitulat Candelăreasa. Prea sedusă de libertățile sintactice periferice și de sonurile melodice ale dezacordurilor, aceasta ajunge să uite, de la o frază la alta
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
drept stîng drept/ stîngul stîngul / stîng drept stîngul // ce-ți închipuiai/ că-n text se intră oricum (...) ce fac poeții de toate calibrele / pe care criticii îi descarcă în ținte inefabile/ trăgînd de istov din toate pozițiile / ce fac boemii sacri// ce să facă se-ncălzesc pînă la roșu apoi fumegă/ se-mpleticesc și cad grămadă / lovindu-se cu fruntea de pragul Textului" (Salutări amicale). Programul enunțat e auster, circumscris unui peisaj de durități și sicități. Punctul său cel mai înalt
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
așijderea, a fost hărăzit (și pe care întreaga critică ce s-a exprimat despre poezia sa i-a remarcat-o), el uzează de o anumită "scenografie" ușor prețioasă, detașată emoțional (pentru poet, cartea e o lume a legii - în Boema sacră), dar nicidecum rece (ba, poate, implozivă), ca de o mască mai complicată, pusă, din pudoare, pe un fond, adesea autobiografic, de emoții intense, adânci. Pentru cine știe citi printre cuvinte (și dacă admitem că poezia nu este egală cu suma
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
cunoașterii. Confesiunea se transformă totuși într-o fabulă agonală despre instinct și gând". "În Iubind în taină, I Violet (2001), carte prin care poeta își celebra cincantenarul, sângele (ca vehicul al pasiunii) e puntea între Paradis și Infern, un elixir sacru prin care îndrăgostiții se cuminecă vampiric cu foc". Dincolo de aceste notații temerare prin care eul hiperemic sparge platoșa pudorii, temperamentul torid se exprimă prin ricoșeu, prin viziuni cosmogonice ample ce sugerează erotismul universal, ai cărui actanți sunt principiul masculin și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
Paul Tillich, Updike nu pledează pentru posibilitatea transcendenței, ci la fel ca Norman Mailer în manifestul existențialismului american, pentru "Curajul de a fi" (titlul cărții lui Tillich), care la Updike înseamnă "pentru descoperirea urmelor grației divine în universul material, a sacrului în profan". Cele patru romane din seria Rabbit avându-l drept protagonist pe Harry Angstrom (sublinierea mea), poreclit Rabbit (Iepure), cândva campion de baschet, oferă o perfectă ilustrare a modului în care Updike face radiografia Americii contemporane, transformând romanul de
John Updike și „mijlocul“ dilematic by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/7630_a_8955]
-
sărutul consumatorului-amant, limba și membrul explorează. Iar limba cercetează castana clitoridiană, penumbra rectală. Iubita dorește în mod expres să vorbească să-și ia plăcerea să-și ia plăcerea și să vorbească în cuvinte pe vremuri interzise iar voluptatea vocabularului lubrifiază sacra voluptate. Iată cum profită amorul de impactul anumitor foneme în anumite momente, între urlete și țipete liturgice, când limba e falus și verbul vulva, iar găurile corpului, abise lexicale unde se restaurează fața intemporală a lui Eros, cu exaltarea erectei
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
Macedonski intra în istoria literaturii noastre cel mult la statura unui Depărățeanu, indiscret și agitat, exasperat de ambiții fără acoperire. Poezia de factură simbolistă are însă cu totul altă configurație. Cuprinsă în secțiunea luminoasă a volumului Excelsior, în volumele Flori sacre (1912) și Poema rondelurilor (1922, postum), ca și în multe versuri presărate prin reviste, marea poezie macedonskiană afișează doar registre poetice uneori net distincte, alteori îmbinate: un registru retoric și spectacular, moștenire depărtată a romantismului de tinerețe; și altul, cel
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
la Th. De Banville (Les pierreries) sau Albert Samain (Au jardin de l'infante). în această serie, compuneri miniaturale cu adevărat inspirate (Niponul, Comori de aur) stau alături de altele mai ample, uneori sonete (vezi Avatar, sonetul-efigie care deschide volumul Flori sacre, apoi capodopera O umbră de dincolo de Styx), sau de peisajele grandioase din Lewki; regula textului minimalist nu mai este respectată, dar stilistica de profunzime a rămas aceeași. Vocea poetului se stinge pe suflul de mică intensitate al rondelului. Poema rondelurilor
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]