3,304 matches
-
2. Tudor Liviu. Tribunalul Timiș 1. Decean Mihail. B. PROCURORI Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție 1. Ene Dumitru 2. Marinescu Sorin 3. Parausanu Gheorghe 4. Popescu Constantin 5. Stoenescu Valter 6. Stănescu Pompiliu-Marcel. Parchetul de pe lângă Judecătoria Săliște 1. Sas Adrian Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara 1. Cuza Ștefan. Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu 1. Boboc Finita 2. Nan Soare. Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu 1. Apostu Adrian 2. Cărămizaru Manuela Carmen 3. Cojocaru Viorel 4. Lupu Valentin Cornel. Parchetul de pe lângă Judecătoria
DECRET Nr. 244 din 1 iulie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114981_a_116310]
-
centralizator) OBIECTIVUL: (denumire) UM - mii lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Grupa de obiecte Valoarea din care (după caz): crt Denumirea obiectului (inclusiv TVA) (mii lei) Total din care: C + M Antreprenorul Subantreprenorul general (AG) / (SA) sau Asociatul 1 subantreprenor de lider al specialitate (SAS) asociației) Asociatul "n" denumire denumire ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL C + M TOTAL C + M ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Amenajarea terenului pentru obiectiv 1.1....................... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Amenajările pentru protecția mediului, inclusiv refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor pentru obiectiv. 2
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]
-
CATEGORIILOR DE LUCRĂRI DEVIZUL OFERTA (centralizator) OBIECTUL: (simbol și denumire) UM - mii lei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Valoarea din care (după caz): Mod de crt. (exclusiv TVA) ------------------------------ prezentare, (mii lei) Antreprenorul Subantreprenor(SA) conform: general (AG)/ sau subantreprenor Asociatul 1 de specialitate(SAS)/ (leader al Asociatul "n"..... asociației) �� (denumire) (denumire) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 Capitolul 1 Clădiri și construcții speciale, instalații aferente construcțiilor și rețele de utilități în incinta Categoria de lucrări Simbol Denumire ──────────────────────────────────────────── 1. TS Terasamente 2. C Construcții 3
NORME METODOLOGICE din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113713_a_115042]
-
centralizator) OBIECTIVUL: (denumire) UM - mii lei - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Grupa de obiecte Valoarea din care (după caz): crt Denumirea obiectului (inclusiv TVA) (mii lei) Total din care: C + M Antreprenorul Subantreprenorul general (AG) / (SA) sau Asociatul 1 subantreprenor de lider al specialitate (SAS) asociației) Asociatul "n" denumire denumire ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL C + M TOTAL C + M ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Amenajarea terenului pentru obiectiv 1.1....................... ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Amenajările pentru protecția mediului, inclusiv refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor pentru obiectiv. 2
NORMĂ din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113715_a_115044]
-
CATEGORIILOR DE LUCRĂRI DEVIZUL OFERTA (centralizator) OBIECTUL: (simbol și denumire) UM - mii lei ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Valoarea din care (după caz): Mod de crt. (exclusiv TVA) ------------------------------ prezentare, (mii lei) Antreprenorul Subantreprenor(SA) conform: general (AG)/ sau subantreprenor Asociatul 1 de specialitate(SAS)/ (leader al Asociatul "n"..... asociației) (denumire) (denumire) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 Capitolul 1 Clădiri și construcții speciale, instalații aferente construcțiilor și rețele de utilități în incinta Categoria de lucrări Simbol Denumire ──────────────────────────────────────────── 1. TS Terasamente 2. C Construcții 3
NORMĂ din 9 septembrie 1996 privind conţinutul cadru al proiectelor - pe faze de proiectare -, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi al contractelor pentru execuţia investiţiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113715_a_115044]
-
depusă pe un fel de scenă mică rectangulară din lemn, cu acoperiș. Locul este înconjurat cu garduri metalice de protecție, pe care sunt suprapuse folii mari de plastic, protecție împotriva ploii extrem de violente care a căzut aseară. Un fel de sas unde se desfășoară contactul cu sacrul, asigurând etanșeitatea și separarea dintre două lumi ; un loc periculos în care omul, desprins pentru câteva secunde de profan, experimentează puritatea, consacrarea dată prin contactul cu sfințenia (Caillois, 2006 : 34). În jurul scenei se găsesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
liber, învelită cu o plapumă groasă, toți laolaltă. Lângă baldachinul plin de flori, „punctul zero”, pelerinajul funcționează la foc continuu, raclele strălucesc în mii de ape sub luminile orbitoare ale lămpilor cu sodiu. Se intră și se iese intens pe sasul secundar de acces : rude, iubite, neveste, verișoare etc. ale preoților, pompierilor, jandarmilor, oficialilor de la primărie. Oricine are un dram de putere simbolică în organizarea pelerinajului pare a se folosi de ea în aceste momente. Ceva mai departe, lângă gardurile de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
miniatural, făcut la comandă. „Hai să-ți fac un bine, finule, acum cât pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia, zicând zdrobit „dacă mă iubiți, lăsați-mă la rând”, apoi se îndreaptă în pas alert, împreună cu familia, spre sasul auxiliar de lângă raclă. Mai apuc să-i văd cum sărută cu toții racla, smeriți, cel mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
barierele de metal ale jandarmeriei, pornind de la raclă către „baza rândului”, pe care nu o pot decât bănui deocamdată, pierdută pe străduțele ce șerpuiesc în spatele mitropoliei. Două imagini puternice, chiar în „zona zero” a acțiunii. Unu : o pelerină iese din sasul de acces unde se află depusă racla Sfintei având așternută pe cap o batistă mare, galbenă, bărbătească, așa cum se poartă vara pentru a te proteja de soarele prea puternic. După ce a părăsit complet zona, o pot vedea cum dă jos
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
născută la 17 august 1956 în București, România, fiica lui Luncan Traian Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 46240 Bottrop, Wallmannstr. 22B, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, aleea Agnita nr. 3, ap. 38, județul Cluj. 189. Sas Beniamin, născut la 2 martie 1963 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Aurel și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 54570 Pelm, Im Tal 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str. Mehedinți nr. 13, bl. O1
HOTĂRÂRE nr. 490 din 17 iunie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124564_a_125893]
-
actual în Germania, 60314 Frankfurt/Main, Waldschmidtstr. 13. 24. Dutescu-Schar Gabriela, cetățean german, născută la 11 iunie 1957 în localitatea Ceptura, județul Prahova, România, fiica lui Dutescu Lucian și Constantă, cu domiciliul actual în Germania, 17491 Greifswald, Ernst-Thalmann-Ring 24. 25. Sas Marcel, cetățean suedez, născut la 13 ianuarie 1975 în localitatea Oltenița, județul Călărași, România, fiul lui Viorel și Viorica, cu domiciliul actual în Suedia, 55335 Jonkoping, Klosterg. 66.A. 26. Kammerer Marinela-Mariana, cetățean german, născută la 21 septembrie 1965 în
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]
-
ianuarie 1943 în localitatea Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, România, fiica lui Roșca Mihai și Elenă, cu domiciliul actual în Suedia, 21441 Malmo, Branteviksg. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian nr. 16, județul Vâlcea. 3. Sas Valentin Gheorghe, născut la 3 februarie 1964 în localitatea Șinca Veche, județul Brașov, România, fiul lui Sas Virgil și Valeria, cu domiciliul actual în Suedia, 19433 Upplands Vasby, Dragonv. 54, 3 tr, cu ultimul domiciliu din România, comuna Șinca Veche
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
actual în Suedia, 21441 Malmo, Branteviksg. 24, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Râmnicu Vâlcea, Calea lui Traian nr. 16, județul Vâlcea. 3. Sas Valentin Gheorghe, născut la 3 februarie 1964 în localitatea Șinca Veche, județul Brașov, România, fiul lui Sas Virgil și Valeria, cu domiciliul actual în Suedia, 19433 Upplands Vasby, Dragonv. 54, 3 tr, cu ultimul domiciliu din România, comuna Șinca Veche, sătul Ohaba nr. 133, județul Brașov. 4. Csiki Erzsebet, născută la 5 septembrie 1968 în localitatea Gheorgheni
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Nicolae, născut la 4 decembrie 1958 în localitatea Câmpia Turzii, județul Cluj, România, fiul lui Nicolae și Olga, cu domiciliul actual în Austria, 3454 Reidling, Sitzenbergerbahnstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, Str. Transilvaniei nr. 35, județul Bihor. 301. Sas Ovidiu Eugen, născut la 24 decembrie 1965 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Sas Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Haidingergasse 29/7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, str. Constantin Noica nr.
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
Olga, cu domiciliul actual în Austria, 3454 Reidling, Sitzenbergerbahnstr. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, Str. Transilvaniei nr. 35, județul Bihor. 301. Sas Ovidiu Eugen, născut la 24 decembrie 1965 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Sas Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 1030 Viena, Haidingergasse 29/7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, str. Constantin Noica nr. 41, județul Sibiu. 302. Stoica Elisabeta Cristina, născută la 2 iunie 1972 în București, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
are nimic împotrivă ca "reîntregirea familiilor" să se petreacă (și) pe teritoriul statului român. Insistând asupra vechimii istorice a germanilor, și a minorităților în general, pe teritoriile românești, Ceaușescu afirma că este imperativ necesar [...] să arătăm cum au acționat românii, sașii, șvabii, maghiarii, secuii în diferite împrejurări istorice, cum au conlucrat, cum au luptat împreună. Astfel vom trage învățămintele corespunzătoare și vom putea răspunde la întrebarea: care este patria populației de naționalitate germană? NU spun de origine germană, pentru că originea nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-l uit ține de un caz din vara lui 1943, când am fost dat afară din ștrand - un ștrand foarte frumos din Reghin. Vreau să vă spun că Reghinul se numea atunci Reghinul Săsesc. Era un orășel unde conviețuiau români, sași, maghiari și evrei, dar marea majoritate erau sași. Sași și români, dar erau cam tot atâția români și maghiari. Într-o zi de duminică erau și câțiva Hitlerjugend, care ne-au scos afară din ștrand - eram mulți, căci erau destul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lui 1943, când am fost dat afară din ștrand - un ștrand foarte frumos din Reghin. Vreau să vă spun că Reghinul se numea atunci Reghinul Săsesc. Era un orășel unde conviețuiau români, sași, maghiari și evrei, dar marea majoritate erau sași. Sași și români, dar erau cam tot atâția români și maghiari. Într-o zi de duminică erau și câțiva Hitlerjugend, care ne-au scos afară din ștrand - eram mulți, căci erau destul de mulți evrei În Reghin, deci ne-au scos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1943, când am fost dat afară din ștrand - un ștrand foarte frumos din Reghin. Vreau să vă spun că Reghinul se numea atunci Reghinul Săsesc. Era un orășel unde conviețuiau români, sași, maghiari și evrei, dar marea majoritate erau sași. Sași și români, dar erau cam tot atâția români și maghiari. Într-o zi de duminică erau și câțiva Hitlerjugend, care ne-au scos afară din ștrand - eram mulți, căci erau destul de mulți evrei În Reghin, deci ne-au scos afară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
câte unu, eu eram În față, iar tata În spatele meu. Când am ajuns În fața ofițerului, m-a Întrebat: „Câți ani ai?”, În limba germană - noi toți știam limba germană, pentru că, v-am spus, provenim dintr-un orășel unde erau și sași, și români, și unguri; știam toate cele trei limbi. Eu n-am răspuns, n-am spus câți ani am și tata, din spatele meu, a spus „17”. Auzind că am 17 ani, s-a uitat la mine și a spus: „Merge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
numesc Amen Nathan. Sunt din orașul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud din Ardealul de Nord. M-am născut la 21 octombrie 1922, În Bistrița, pe vremea aceea oraș de circa 20.000 de locuitori, dar, totuși, reședință de județ. Locuiau foarte mulți sași, cam 40% români, foarte puțini unguri și circa 10-12 % evrei. Populația evreiască era răsfirată. Nu exista un cartier special. Eu, Împreună cu părinții mei, am locuit Într-un cartier unde erau mai mulți sași. Așa se explică de ce am urmat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
totuși, reședință de județ. Locuiau foarte mulți sași, cam 40% români, foarte puțini unguri și circa 10-12 % evrei. Populația evreiască era răsfirată. Nu exista un cartier special. Eu, Împreună cu părinții mei, am locuit Într-un cartier unde erau mai mulți sași. Așa se explică de ce am urmat și grădinița săsească și că, de fapt, limba mea maternă este limba germană. Însă, se Înțelege, de mic copil vorbeam bine românește cu ceilalți copii, am Învățat și ungurește... Deci eu, la șapte ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era Însă cu pază. Pot să vă mai spun un singur lucru. N-am obținut nici un avantaj, dar am mai aflat ce se Întâmplă. Dintre cei care păzeau lagărul nostru am Întâlnit și un SS-ist din județul meu - un sas de acolo cu care am vorbit și care, mi se pare, o dată mi-a dat niște pâine În plus, fiindcă a aflat că suntem din aceeași zonă. Se Înțelege... În germană vorbind... - El era singurul din acea zonă? - Poate că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
000 de persoane, cât au ieșit la recensământul pe care l-au făcut ungurii la ocuparea Ardealului, evrei au fost sub o mie. N-au fost probleme deosebite cu ceilalți băieți. E adevărat că nemții - de fapt erau nemți, ci sași, dar tot aia este - au avut școli separate, și liceul lor era separat. Deci noi, la liceul de stat „Alexandru Odobescu”, românesc, nu eram decât români, unguri și evrei. Altceva nu au fost. - Părinții dumneavoastră cum se numeau, de unde erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
văzut această cedare? - Cedarea nu a fost văzută bine de populația evreiască, pentru că legile maghiare erau mai restrictive decât cele din România. Cedarea a fost privită - atât de evrei, cât și de români - cu multă temere, spre deosebire de unguri și de sași, care s-au bucurat. Imediat după cedarea Ardealului au Început să apară lozincile șovine și antisemite. A doua zi după cedare. Ungurii, care Înainte nici nu știai dacă există, au Început să se manifeste, unii dintre nemți, primind vizite din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]