4,338 matches
-
În procesul de extracție a combustibililor fosili sunt generate emisii de metan și dioxid de carbon. Extracția și tratarea combustibililor fosili solizi și extracția, tratarea primară și încărcarea combustibililor fosili lichizi și gazoși produc un impact semnificativ asupra mediului. În scoarța pământului, pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, există zăcăminte de petrol și gaze naturale sub formă de rezervoare. Pentru a ajunge la hidrocarburi este necesară forarea în scoarță, aceasta având un efect negativ asupra mediului. În timp a fost constatată o
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
încărcarea combustibililor fosili lichizi și gazoși produc un impact semnificativ asupra mediului. În scoarța pământului, pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, există zăcăminte de petrol și gaze naturale sub formă de rezervoare. Pentru a ajunge la hidrocarburi este necesară forarea în scoarță, aceasta având un efect negativ asupra mediului. În timp a fost constatată o intensificare a poluării generate de activitatea de extracție, ca urmare a scăderii eficienței energetice pe măsura diminuării resurselor ușor accesibile. De exemplu, dacă în anii ’30 ai
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
mediului, se pare că schimbările climatice, biodiversitatea, reducerea utilizării excesive a resurselor naturale și creșterea cantității de deșeuri reprezintă provocări fără precedent, înregistrate nu numai la nivel local și național, cât și la nivel global. Procesul de încălzire globală a scoarței Pământului, atribuit creșterii în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) este din ce în ce mai des invocat pentru a explica schimbările climatice. Prin arderea combustibililor fosili, sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea de emisii de gaze cu
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
că între neomodernism și postmodernism distanța rămâne, cu toate încercările forțate de apropiere, covârșitoare. Urmează, în ordinea propusă de autoare, deconstrucția canonului. Teoria pornește, cum era de așteptat, de la cărțile lui Derrida, pe care autoarea l-a citit temeinic, din scoarță-n scoarță, deși, la drept vorbind, a avut a se confrunta cu un autor a cărui scriitură nu e deloc facilă. Limbajul este unul filosofic, abstract, conceptual, greu de asimilat și de aplicat, mai apoi, într-o interpretare prin excelență
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
neomodernism și postmodernism distanța rămâne, cu toate încercările forțate de apropiere, covârșitoare. Urmează, în ordinea propusă de autoare, deconstrucția canonului. Teoria pornește, cum era de așteptat, de la cărțile lui Derrida, pe care autoarea l-a citit temeinic, din scoarță-n scoarță, deși, la drept vorbind, a avut a se confrunta cu un autor a cărui scriitură nu e deloc facilă. Limbajul este unul filosofic, abstract, conceptual, greu de asimilat și de aplicat, mai apoi, într-o interpretare prin excelență tematologică și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
enzimelor (esterazelor) în cadrul acestor procese este foarte important. Dacă sinteza substanțelor volatile are loc în frunze, înflorirea determină migrarea lor în flori și consumarea parțială. După fecundare, substanțele odorante se acumulează în fructe și semințe, sau migrează înapoi în frunze, scoarță, rădăcini. În țesuturile plantelor horticole, acești compuși sunt menținuți în suspensie cu ajutorul unor substanțe hidrofile, de tipul emulgatorilor. Rolul biologic al compușilor volatili este complex. În metabolismul celular au rol antioxidant, fiind donatori de hidrogen. Unii componenți (alcoolii și cetonele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a cedrului de pe muntele Liban. Crinul se face înalt de 13 pân la 20 stânjeni, crește repede, ba încă mai repede decât alte soiuri de brazi și trăiește până <la> 110 ani. Trunchiul lui este drept ca și la brad, scoarța cenușie sau castanie-roșietică, crăpăcioasă; crengile sînt piramidale și plecate în gios, ca la salcia comoasă, frunzele sînt netide, înguste, moi, verzi deschise și dedesupt acoperite cu solzișori negricioși. El înflorește în lunile aprilie și mai, când atunce aburează un miros
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
33. Joseph Serviere, <Der theoretische und praktische> Kellermeister (Pivnicierul teoretic și practic), Frankfurt, 1817, 1, 8; 34. Carl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde <oder, Gemeinfassliche Darstellung der Mineralogie und Geologie mit besonderer Berücksichtigung ihrer Anwendung auf Künste und Gewerbe> (Minunea scoarței terestre sau prezentare comună a mineralogiei și geologiei cu privire specială asupra întrebuințării sale în meșteșuguri și profesiuni), Stuttgart, 1841, 1, 8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-ți fiu înger de pază. Să nu fugi, surîzîndu-mi ferit, Prin tuneluri adînci de amiază Către-amurgul căzut ca un zid Între noi și copacul din raiul Tot mai plin de ciuperci și de melci Și de șerpi lunecînd pe pospaiul Scoarței rupte a vechilor crengi, Ce-aveau fluturi dospiți lin la bază Și moi mlaștini cleioase-n lichid. Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază; Să nu fugi, surîzîndu-mi smerit...
Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8861_a_10186]
-
cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a aerului, însoțită de un zgomot caracteristic. Aerul are o viteză maximă în trahee și bronhii și antrenează particulele străine din căile respiratorii alături de cantități importante de mucus. Acest reflex poate fi declanșat și voluntar prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Nu puține pasaje din Originea speciilor constituie mărturii semnificative ale acestei influențe. Darwin observa că teoria selecției naturale poate fi supusă acelorași obiecții formulate deja împotriva explicațiilor date de Lyell schimbărilor pe care le-a suferit de-a lungul timpului scoarța Pământului. La fel ca agenții schimbărilor geologice, selecția naturală acționează „întotdeauna cu pași mici, siguri dar încet“. Este clar că selecția naturală a putut apărea drept o alternativă serioasă la explicația creaționistă a minunatelor adaptări pe care le întâlnim peste
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mult, ale cărui concepții au avut o influență covârșitoare asupra formării propriei sale gândiri. Lyell s-a lăsat condus, în cercetările sale geologice, de așa-numitul „principiu al cauzelor actuale“, principiul potrivit căruia toate transformările pe care le-a suferit scoarța Pământului reprezintă rezultatul acțiunii acelorași cauze care sunt active și astăzi. Însușirea ideii că procesele care pot fi observate în prezent sunt nu numai necesare, dar și suficiente pentru a explica schimbările care au avut loc în trecut, idee numită
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
datorită acțiunii selecției naturale asupra unor variații mici, generate prin mutații genetice. Iată una dintre numeroasele observații care susțin această abordare, proprie geneticii populațiilor. Cercetătorii E.B. Ford și B. Kettlewall au stabilit că un fluture mic, care se așeza pe scoarța mestecenilor din Țara Galilor, are o varietate dominantă de culoare albă și una rară de culoare brună. Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a poluării industriale crescânde, culoarea scoarței mestecenilor s-a schimbat. Drept urmare, fluturii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fluture mic, care se așeza pe scoarța mestecenilor din Țara Galilor, are o varietate dominantă de culoare albă și una rară de culoare brună. Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a poluării industriale crescânde, culoarea scoarței mestecenilor s-a schimbat. Drept urmare, fluturii de culoare brună i-au înlocuit în mod progresiv pe cei de culoare albă. Exemplarele de culoare brună, altădată rare, au devenit dominante în populație datorită avantajelor adaptative pe care le oferea această variație
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mare boier moldovean, Gheorghe Asachi, înseamnă o schimbare completă de stil, coloristică, viziune asupra obiectelor de artă decorativă. Covorul de lână, vechi de peste 150 de ani, lucrat manual la o mănăstire din sudul țării, canapeaua ,,Biedermeier românesc" acoperită cu o scoarță cu motive naționale (de asemenea, lucrată manual), lada de zestre (de secol XIX), sobița portabilă care se utiliza atât pentru încălzirea cât și pentru iluminarea iatacurilor de odinioară tot atâtea crâmpeie apte să glăsuiască despre acest mare patriot și cărturar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
care puteau apoi să facă ceva cadou nevestelor (ghete și mărgele pentru cămășile de duminică) și pentru a-și achita la timp dările. Cei care nu aveau vite de tracțiune, lucrau la marcat În pădure, la tăiat și strujit de scoarță, ori la măsurarea lemnelor tăiate. Toate aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acasă era o adevărată sărbătoare, dar de asprimea iernii, de lucrul prin frig și zăpadă numai el știa. Nu de puține ori venea cu degetele degerate ori cu câte un picior schilodit. Doborând copacii și curățindu-i de crengi și scoarță se mai Încălzeau, iar mâncarea și-o găteau ei În fața colibei, la foc. Acolo Își frigeau carnea și Își făceau mămăliga. Foc aveau cu ce face că doar erau În pădure. La lucru se Întorceau după Bobotează. Care avea cai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
manifestă nu atât la nivelul rezultatelor școlare, cât în amplitudinea oscilațiilor acestora. Ritmul de apariție a oboselii este în funcție de intensitatea și conținutul activității, de tonalitatea afectivă lecției, de variația capacității de muncă pe parcursul unei zile, în funcție de oscilațiile ritmice ale excitabilității scoarței cerebrale, de regimul de odihnă etc.. Starea subiectivă de oboseală se poate instala și pe fondul monotoniei care duce la saturație. Întrucât atenția este o condiție indispensabilă a desfășurării lecției și implicit a reușitei școlare, gradul de concentrare și intensitatea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
invariabil, situațiile mereu schimbătoare impunând variații de ritm, de intensitate și amplitudine În mișcări, poziții inițiale modificate, Întreruperi ale execuției unui procedeu tehnic, În funcție de reacția adversarilor și a coechipierilor, Înlănțuirea lor cu alte procedee tehnice. Toate acestea se datorează plasticității scoarței cerebrale (de exemplu: aruncarea la poartă prin evitare; jucătorul, aflat În pătrundere spre poartă, primește mingea, execută o fentă pentru a depăși un adversar, pătrunde În dribling și aruncă la poartă sau angajează un jucător de semicerc). În faza superioară
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea proceselor psihologice, în conduitele de răspuns mnezic, motor, cognitiv, imaginativ, emoțional
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]