85,183 matches
-
atmosferă sărbătorească, ceremonia lansării cărții Mihai Eminescu, poezii și proză literară, versiunea chineză. La solemnitate au participat președintele României, Ion Iliescu, și alte oficialități române care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor români pentru cititorii chinezi și, respectiv, cititorii români
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor români pentru cititorii chinezi și, respectiv, cititorii români să aibă mai mult acces la lectura operelor scriitorilor chinezi.
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale scriitorilor români pentru cititorii chinezi și, respectiv, cititorii români să aibă mai mult acces la lectura operelor scriitorilor chinezi.
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Victor Brauner este student la Școala de Belle Arte, ca elev al lui Dimitrie Serafim, un cuminte peisagist postimpresionist. In 1921, tânărul Brauner expune pentru prima oară la București opere de tendințe amestecate. În același timp este în contact cu scriitorii români de avangardă de la Paris: Ilarie Voronca și Tristan Tzara. Influențele acționează din toate părțile. La acea dată se întoarce de la Paris Marcel Iancu și devine un modernist oarecum rezonabil. Maxy se întoarce din Berlin, unde participase la expoziția internațională
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
să vorbească. Le cîntărea calitățile, le vedea strălucirea, felul de a articula idei, spontaneitatea etc. Abia dacă treceau această probă a “aurei” îi invita. Urma, a explicat moderatorul, pregătirea personală: făcea rost de biografia invitatului, de cărțile lui (în cazul scriitorilor) și nu-și economisea timpul ca să le citească. Avea apoi o discuție preliminară cu viitorul musafir, în care-și explica intențiile. Din toate aceste binevenite “manevre de culise” ieșeau două-trei ore ale unui dialog care te ținea lipit de televizor
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
Reporter A doua ediție a Festivalului Internațional “Zile și nopți de literatură”, inițiat și organizat de Uniunea Scriitorilor, s-a desfășurat, ca și prima, la Mangalia și Neptun, în aceeași perioadă a anului. Prima ediție fusese pusă sub patronajul Președintelui României care, în ultima zi a Festivalului, s-a întâlnit la Mangalia cu participanții. Le-a lăsat, în
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
sub al cărui patronaj a fost pusă ediția de anul acesta, nu a lăsat altă impresie decât aceea a unei extreme discreții: nu a venit la Festival și nici nu a trimis prin altcineva vreun mesaj. Trebuie remarcată performanța Uniunii Scriitorilor și a președintelui ei de a iniția și continua un proiect cultural de anvergura acestuia, implicând o largă participare (la ediția de acum: 73 de scriitori străini din 23 de țări), instituirea unui important premiu, prezența la Festival măcar a
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
Festival și nici nu a trimis prin altcineva vreun mesaj. Trebuie remarcată performanța Uniunii Scriitorilor și a președintelui ei de a iniția și continua un proiect cultural de anvergura acestuia, implicând o largă participare (la ediția de acum: 73 de scriitori străini din 23 de țări), instituirea unui important premiu, prezența la Festival măcar a câtorva scriitori de incontestabilă reputație internațională. Anul trecut: Alain Robbe-Grillet, Jorge Semprun, Michel Deguy, anul acesta: Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Amos Oz. Numai cu rea
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
a președintelui ei de a iniția și continua un proiect cultural de anvergura acestuia, implicând o largă participare (la ediția de acum: 73 de scriitori străini din 23 de țări), instituirea unui important premiu, prezența la Festival măcar a câtorva scriitori de incontestabilă reputație internațională. Anul trecut: Alain Robbe-Grillet, Jorge Semprun, Michel Deguy, anul acesta: Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Amos Oz. Numai cu rea voință s-a putut vorbi despre „norocul” Uniunii Scriitorilor de a-i fi „găzduit” pe acești
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
premiu, prezența la Festival măcar a câtorva scriitori de incontestabilă reputație internațională. Anul trecut: Alain Robbe-Grillet, Jorge Semprun, Michel Deguy, anul acesta: Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Amos Oz. Numai cu rea voință s-a putut vorbi despre „norocul” Uniunii Scriitorilor de a-i fi „găzduit” pe acești mari scriitori, ca și cum ei ar fi căzut din cer în România și nu ar fi venit în urma demersurilor întreprinse de Uniune. În cuvântul introductiv la volumul închinat actualei ediții a Festivalului, Eugen Uricaru
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
incontestabilă reputație internațională. Anul trecut: Alain Robbe-Grillet, Jorge Semprun, Michel Deguy, anul acesta: Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Amos Oz. Numai cu rea voință s-a putut vorbi despre „norocul” Uniunii Scriitorilor de a-i fi „găzduit” pe acești mari scriitori, ca și cum ei ar fi căzut din cer în România și nu ar fi venit în urma demersurilor întreprinse de Uniune. În cuvântul introductiv la volumul închinat actualei ediții a Festivalului, Eugen Uricaru enumeră câteva obiective, ale acestuia printre care: „...să înlăture
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
Un portret expresiv al fanaticului de pretutindeni a desenat prozatorul israelian Amos Oz, a cărui copilărie în Ierusalim l-a făcut să fie expert în „fanatism comparat”. “Orice fanatic are nevoie de un celălalt, ca țintă”, a spus Sami Michael, scriitor israelian rezident în Irak, iar Hannah Awwad, scriitoare palestiniană, s-a referit la aspirația păstrării identității și la faptul că nu în toate manifestările palestinienilor trebuie să vedem terorism, ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
faptul că nu în toate manifestările palestinienilor trebuie să vedem terorism, ci și “rezistență”. Felicia Antip a vorbit despre tribalism, primejdia opusă globalismului, iar poetul suedez Peter Curman despre necesitatea de a opune globalizării diversitatea, care este „inima oricărei culturi”. Scriitorul rus Evgheni Popov a arătat că în locul relelor aduse de comunism s-au instalat cele aduse de globalizare și de terorism, iar colega sa Svetlana Vasilenko a vorbit despre psihozele create de totalitarism. Dinu Flămând, moderatorul sesiunii a doua a
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
traducărtor a lui Blaga, Jean-Luc Wauthier (Belgia) care a vorbit despre fraternizarea prin poezie. Nu putem, din păcate, să trecem măcar în revistă toate expunerile din cadrul colocviului „Eu, celălalt”. Vor fi strânse, după cât știm, într-un volum pe care Uniunea Scriitorilor și-a propus să-l editeze în întâmpinarea viitorului colocviu. Tema aceluia: „Singur în satul global”. Premiile acordate în cadrul festivalului sunt de-acum cunoscute: Premiul Ovidius, în valoare de 10.000 de dolari, conferit pentru „valoarea operei literare și contribuția
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
vorbă, în primul rând, cu sculpturile mele. - Care sunt rădăcinile dumneavoastră ? - Mama mea a fost, în tinerețe, domnișoară Cazaban. Cine erau Cazabanii ăștia? Erau o familie venită din zona de graniță a Franței cu Spania. Fratele mamei mele a fost scriitorul Alexandru Cazaban, un văr al meu a fost artistul de teatru Jules Cazaban, alții au fost profesori universitari, ingineri, medici. - Cum s-au întâlnit părinții dumneavoastră ați aflat ? - Părinții mei s-au întâlnit așa cum se-ntâlnesc toți oamenii care sunt
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
intelectuali străluciți ca C. Rădulescu-Motru sau Lucian Blaga. (Poate că va fi spus ceva în însemnările din 1948 care, curios, lipsesc din Jurnal). Asupra lui Sadoveanu va reveni cu o apreciere critică, ceea ce îl mai reabilitează în ochii posterității. Conformismul scriitorului și teologului, să precizăm totuși, este în mare măsură de suprafață, aparține unui biet figurant. Nu sunt puține momentele când el își afirmă demnitatea și exprimă fără ocol adevărul despre noua orânduire importată cu sila din Răsărit. La un moment
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
-o tentativei foștilor pravoslavnici să ne readucă la stilul vechi și să-l descăuneze pe patriarhul Constantinopolei. Vechiul vis de rusificare și de hegemonie.” Gala Galaction, căruia i se întâmplă, ca și lui E. Lovinescu, să nu fie recunoscut ca scriitor de către niște funcționare de la Ministerul Învățământului, după 58 de ani de literatură, e solicitat adesea să intervină pe lângă autorități, dar el se arată neputincios (și nu era singurul dintre „tovarășii de drum”): „Bieții oameni! Ei pierd din vedere că puterile
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
Sena și Dunărea nu sînt atît de departe una de alta cum sîntem îndemnați să credem” (trad. Al.I.). Sumarul revistei este tentant: un text al lui Alain Paruit (cititorii români îl cunosc ca excelent traducător în franceză al multor scriitori români de valoare) despre ineditele lui Cioran (da, există numeroase inedite!), atingînd în treacăt și subiectul fierbinte al cărții Alexandrei Laignel-Lavastine, Marta Petreu, Spengler și Cioran: filozofii paralele, Dieter Schlesak: Mă plictisesc de tine și un fragment din comentariul empatic
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
Vitrină a revistelor culturale: De prin presă adunate. Ca de obicei, bune recenzii la cărți apărute în ultimul timp (nu numai de literatură) l Din Ziua literar| nr. 62, reproducem un plin de haz poem al lui Mihai Ursachi consacrat scriitorului: „Acesta e autorul; el duce pe umăr un crin ca o pușcă/ Astfel înarmat, tot ce există îl mușcă./ Adeseori spune:/ «O, slăbiciune,/ numele tău este artă»/ Fiind deci atît de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
care-l vizita, poetul ecologist a răspuns printr-o mirare și mai mare: pur și simplu nu înțelegea, el, protectorul naturii, în ce fel greșise. Întîmplarea ne-a revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul, evident, „liderul grupului”, după cum scrie pe același ton discriminator dl Manea, au fost luați pe sus și urcați într-un camion. Dl Manea îi reclamase la Uniunea Scriitorilor și la CC al PCR. Ca să vezi ce instincte rasiste avea dl Manea pe vremea cînd nu descoperise rasismul altora și nici political correctness a americanilor! l În Jurnalul literar al Fundației „G. Călinescu” de la Onești din septembrie 2003, este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
în Memorii, în Încercarea labirintului sau în diferitele interviuri. Prost înțeleasă, afirmația aceasta a dat tot soiul de analize în care, urmărindu-se decriptarea unor sensuri camuflate în operele literare ale lui Eliade, sînt citate, tale-quale, diferite pasaje din studiile scriitorului. Și cam atît. Nu există pînă acum o lectură a lui Eliade prin Eliade. Aceasta ar fi miza unui studiu, semnat de Sabina Fînaru, apărut de curînd la Editura Univers și intitulat chiar așa, Eliade prin Eliade. Studiul are mai
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
studiu, semnat de Sabina Fînaru, apărut de curînd la Editura Univers și intitulat chiar așa, Eliade prin Eliade. Studiul are mai bine de trei sute de pagini - spațiu suficient pentru a ne aștepta la o lectură completă și complexă a beletristicii scriitorului - și poartă, pe coperta a patra, recomandarea lui Sorin Alexandrescu, care admiră „curajul autoarei în a aborda un autor «clasic-modern» cu atîta prospețime și inventivitate.“ Dincolo de încercarea - altminteri eșuată pentru că analiza autoarei nu aduce nimic nou - de a-l citi
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
inventivitate.“ Dincolo de încercarea - altminteri eșuată pentru că analiza autoarei nu aduce nimic nou - de a-l citi pe Eliade cu ajutorul instrumentelor pe care le oferă el însuși, două ar fi tezele cărții: mai întîi că Eliade e, avant la lettre, un scriitor postmodern - „primul postmodern în acest spațiu cultural“, apoi că Dionysos e arhetipul eroului din romanele eliadești. Prima dintre teze, care trece sub forma unui citat și pe coperta a patra a cărții, ține de o anume modă. Dar nu acesta
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]