4,690 matches
-
nu l-am văzut niciodată, la Palatul Felix Romula care este Palatul imperial al lui Galerius (Împărat roman care prin originea sa era dac). Vedem și auzim realitatea vie și atmosfera de atunci prin ochii și urechile autoarei care ne scufundă în miezul sacru al legendei, și care are capacitatea dea recrea ”lumea de la început”, cum ar zice Mircea Eliade.(...) Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF - ORICE SEMN ESTE O INSULĂ / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18
ORICE SEMN ESTE O INSULĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343998_a_345327]
-
voce scăzută. E ca o roată, nu-i așa? Dacă arunc o piatră, cumințenia lui va fi pângărită de unde ce vin și se duc într-o devenire neîncetată până în ceasul cel din urmă. Imaginea lor te cuprinde cu totul, te scufundă în umbra adevărului. Ei bine, Iselin, lacul e creația, piatra e karma, iar undele sunt pieritorii, oameni în iluzia propriei lor plăsmuiri. Nimic nu e ceea ce pare, lumea asta e o iluzie, o copie a realității absolute. Elena e o
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
grijă de limba română, șlefuit și aurit cu iubiri, suspine și surâsuri trăite și transgresate în poezie pentru a consola sufletul încleștat de patimă, ori a-l urca în extazul vieții estetizate prin muzică aleasă și fericită de frumusețea clipelor scufundate în sărbătoarea vieții. Alcătuirea unor texte poartă rodul și al unor colaborări benefice cu Marian Stere și Daniela Doroftei, iar unele piese sunt interpretate în duet cu Marcel Pavel, Nicolae Caragia, Ivan Caragia, Pasha Parfenie, Cătălin Josan. Reușita impecabilă și
CORINA CHIRIAC ÎNTR-O ZI, MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU, CORABIA MUZICII TOT VENEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342814_a_344143]
-
2015 Toate Articolele Autorului LUNĂ DE TOAMNĂ Ne întrebăm a cui e-această lună, Când o vedem pe cer așa rotundă, Cum fuge-n valul mării să se-ascundă. Cât e de zvăpăiată și nebună ! Și totuși în tristețe se scufundă, Tăcerea ei poate c-ar vrea să spună Că viața nu mai e așa de bună, Singurătatea-i prea de tot profundă. Când se retrage-n colțul său de cer, Un înger, undeva, îi stă de veghe, Cuminte-n liniștitul
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
epică din care să inducă falsul. Corina Chiriac nu ne-a amăgit niciodată! Cartea scrisă de ea, făptuită fizic de Editura „Orizonturi” e un dar de francă narație livrească, iar dacă o închizi după citirea câte unei pagini și te scufunzi în meditație, auzi murmure, simți mângâieri, asculți și simți feericul câte unui cântec! Toate cuvintele din carte au în ele iubire, îmbrățișare, recitare, melodie, rugă! Sunt însuflețite de o dinamică a ritmului de la liniște la extaz și împânzite pe o
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
sine și-n jurul lui, cultiva în viață. Timpul este mașina ce merge pe o autostradă infinită și nu mai poate da înapoi. Prăpastia dintre cauza și efect se numește decizie. Dacă nu ar exista uitarea, atunci pământul s-ar scufundă zi de zi în bombe atomice. Bucuria cea mai mare a oriarui individ care se indeleteniceste cu ceva, e atunci când își vede roadele muncii sale. Viciul dacă n-ar fi fost, atunci culoarea și frumosul vieții poate erau necunoscute nouă
AFORISME de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342949_a_344278]
-
așez cu roțile pe caldarâmul lumii: Soarele și luna mă privesc cu ale lor raze, Iar norii de tămâie zburdă văzduhul tot, Peste galben, peste verde, peste alb, peste negru, peste roșu, peste albastru... Valuri de cenușă inundă cosmic, Mă scufund în universul agoniei și extazului - Răvrătit sunt în patul microcosmic, Meteor sinaptic ce se avântă nebunește-n căutarea ărcii lui Noe. Printre cimitire de mașini, Printre smârcuri de pistoane și circuite - Tină de ADN-uri și genomi lângă care voiesc
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
a mării... și de aceea, am sărit amândoi din barcă în răcoarea apei, pentru a ne mai tempera trăirile actului desfășurat sub razele destul de fierbinți ale soarelui. Un timp, am înotat unul lângă altul, cu mișcări largi și leneșe, ne scufundam și ne îndepărtam, apoi ne apropiam unul de altul. Îmbrățișați, călcam apa, care în zona aceea avea peste opt metri adâncime. Miruna se sprijinea cu mâna de gâtul meu, mă săruta deasupra apei mării și se apropia subtil, în răstimpuri
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
am să vă-nvăț minte pe voi, Măi cornoraților, să știți, / Nicicând să nu mai îndrăzniți Să stăpâniți lucruri din lume!” Zise Dănilă, făcând spume De cât era de-nfuriat. / Dracul atuncea l-a lăsat Și-n iaz s-a scufundat grăbit / Unde apoi i-a povestit, Lui Scaraoschi, ce-a văzut, / Când prin pădure a trecut. Când Scaraoschi-a auzit / Ceea ce dracu-a povestit, Gânditu-s-a să îl momească / Și mulți bani să îi dăruiască Lui Prepeleac, să le dea
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Toate Articolele Autorului Mulți interpreți români de muzică ușoară au început drumul către scenă prin a năzui să colaboreze cu muzicianul Ionel Tudor. Muzica e ca marea. Ea poate duce vaporul de la un port la altul, dar îl poate și scufunda. Din acest punct de vedere, toate colaborările cu maestrul Ionel Tudor s-au afirmat ca o mare a cântecului ce a luat de la țărm pe debutanți și a purtat în larg pe artiștii consacrați. Nu a scufundat pe nimeni, niciodată
IONEL TUDOR. MUZICA E CA MAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343282_a_344611]
-
îl poate și scufunda. Din acest punct de vedere, toate colaborările cu maestrul Ionel Tudor s-au afirmat ca o mare a cântecului ce a luat de la țărm pe debutanți și a purtat în larg pe artiștii consacrați. Nu a scufundat pe nimeni, niciodată! Privind în depărtare, spre splendorile spectacolului, interpreții de muzică ușoară românească au zărit prin Ionel Tudor țărmul speranței, lipindu-și tâmplele de valurile mării muzicii au auzit murmurele apei acompaniate de armonii sonore între geana cerului și
IONEL TUDOR. MUZICA E CA MAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343282_a_344611]
-
și uimitor, pe care simți nevoia să îl mângâi cu privirea și să îl imortalizezi pe pelicula aparatului de fotografiat din cât mai multe perspective. Câteva rațe sălbatice ne-au încântat prin coloritul lor, prin gesturile gingașe cu care se scufundau, prin zeloșenia cu care își căutau hrana sau se odihneau pe un trunchi de copac de pe malul apei. Un pescar își încerca norocul sau își petrecea pur și simplu timpul pescuind printre tufe de plante acvatice, bucuros că Dumnezeu i-
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
nu l-am văzut nicioadă, la Palatul Felix Romula care este Palatul imperial al lui Galerius (Împărat roman care prin originea sa era dac). Vedem și auzim realitatea vie și atmosfera de atunci prin ochii și urechile autoarei care ne scufundă în miezul sacru al legendei, și care are capacitatea dea recrea ”lumea de la început”, cum ar zice Mircea Eliade. Povestea începe de demult. Demult, demult, când dacilor li se dusese vestea că sunt viteji dar și bărbați falnici. Iar multe
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
un univers arid în care „Nimic în jur nu încolțește” (Resemnare), materie și spirit sunt supuse aceluiași proces de scufundare, prăbușire, cădere: „Căderea își lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald și lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
proces de scufundare, prăbușire, cădere: „Căderea își lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald și lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
printr-un Atenție, cutremur! aruncat gutural. Strigând înspăimântați, își pierdură pe rând echilibrul, căci mișcarea pe verticală se transformă brusc într-una pe orizontală, cu zmucituri pline de forță. Americanul nu mai apucă decât să vadă cum prietenii lui se scufundă, unul câte unul, într-o crevasă ce înainta repede în zig-zag și spre el. Urmări cu groază apropiata cădere a unui copac, închizând ochii și spunându-și Ce ironie, să bat atâta drum din America și să fiu îngropat de
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
ventricolele o luaseră razna și sângele devenise albastru, se scurtcircuitaseră buzele electrizate de fiorii primului sărut, dar a venit războiul rece, s-au retras în dispozitive toate sentimentele, au început reproșurile, tragerile de avertisment, rachetele și continentul nostru s-a scufundat în ocean. marți, 10 martie 2015 Referință Bibliografică: a fost odată... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
A FOST ODATĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344114_a_345443]
-
primești. Nu-i veritabil. Un inel de aur cu soarele-n el? Minciuni. Deșertăciuni. Durere. Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan Bolborosind și troznind De unul singur în piscul fiecăruia Dintre cei nouă Alpi negri. Cutremurare-n oglinzi Marea-și scufundă oglinda-i de cenușă Iubire, iubire, tu anotimp al meu Referință Bibliografica: Trimișii/ E bićhalde - Sylvia Plath / Daniel Samuel Petrila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Samuel Petrila
SYLVIA PLATH de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344151_a_345480]
-
A doua zi avea să pornească la drum! Și până una, alta, fata scosese în bătătură o masă mică pe care mămăliga răsturnată și-mpodobită cu ață de tăiat se-nvecina cu două blide. Dintr-unul te ademenea mirosul peștelui fript scufundat în moare usturoiată, din celălalt te pofteau la masă ardei copți stâmpărați în oțet slăbit cu apă. Așezați pe câte-o buturugă, mâncară pe-ndelete. Drept e, ea cam fără tragere de inimă, el cu mare poftă. Chiar se mustră pe
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
mersul vieții. Azi, de 8 Martie, Cu o ardoare necontenită-n suflet, Cugetul mă îndeamnă să spun Trei mărețe cuvinte: La mulți ani! Tuturor femeilor le spun. Iubito Urmăream în zare amurgul cum se naște, La umbra plopului înalt, Stăteam scufundat în a mea minte, Și gându-mi zboară aievea la tine, iubito! Ca un vis, prefăcandu-se-n realitate. Ca și când o vrajă m-a prins în ale ei mreje, Și-mi alină sufletul mistuit de dor, Care mă cuprindea din ce în ce mai mult. Priveam
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
maiștri-auto, deci tot între oameni și pentru oameni așa cum îmi plăcea mie, dar fără politică. În toți acești ani am fost nelipsit de presă. Pentru mine scrisul, presa în general, a fost și este o altă lume în care mă scufundam, Scrisul pentru mine e o meserie care de cele mai multe ori îmi dă multă satisfacție. De fiecare dată când povestesc la cineva despre grădina mea, le spun că plantele, pomii fructiferi și florile sunt ca și copiii mei. Dragostea pentru grădinărit
CAP. 8- de IONEL CADAR în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343127_a_344456]
-
patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit exclama- Inima lui e-al dragostei sipet. În pontica și trista-i călimara Eu mă scufund că după zăcământ, În metru antic pescărușii zboară, Țesând statuii sale alt veșmânt: Mă-ntorc spre țărmu-ncins că spre o moară Să-mi macine o mierța de cuvânt. O GHICITOARE Ce mare-nchisă se adapă-ntruna Din fluviile mari din
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea clienților. Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața se spărgea sub greutatea omului, dar blatul de masă nu se scufunda mai mult de câțiva centimetri, abia de îi uda cizmele. Doar că trebuia să fie atent și să-și mențină echilibrul, altfel se putea trezi căzut în mocirla de pe fundul lacului. În sfârșit, ajunse foarte aproape de pui. Pasărea știa că
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
aspri, buni și puri ... A doua-icoană mult miraculoasă ... A doua-icoană mult miraculoasă Se cheamă „Portărița”-a fost salvată Pe vremea de iconoclasm, turbată, De o femeie din Bizanț, sfioasă, Ce-a aruncat-o-n marea credincioasă ... Ea nu s-a scufundat; a fost mânată De Sfântul Duh spre Grecia-ndepărtată Și s-a oprit la-a Mânăstirii oază ... Dar nimeni n-a putut să o ridice Decât monahul atonit Gavriil, Fiul creștinei ce n-a vrut s-abdice Și-așa a
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
06 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Din duh, curcubeu și pulbere de stele A zămislit Dumnezeu semințe de gând Din care ne-am născut pe pământ, Într-un leagăn de armonii eterne. Apoi, ne-am rătăcit... Pașii noștri s-au scufundat În noroaiele lipicioase ale lumii, Iar...după o vreme Ne-am regăsit La margine de timp Arzând, făclii albastre Pe gingașe lujere de lotus. VIAȚA TA E un dar de la Dumnezeu, Un dar simplu și neprețuit. Ești gingaș precum un
SEMINŢE DE GÂND de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343660_a_344989]