5,506 matches
-
cu travertine”. Pentru a vă convinge accesați: http://www.worldrecordacademy.com/biggest/largest monument to the onion-world record set by Pericei 90418.htm ! Și astfel, cei de la Pericei au devenit celebri de la o ceapă! Punct! Ba, nu! Mai am ceva de zis... Frații ucraineni din Liov îl curtează pe sculptorul orădean, dorind să le facă și lor o statuie similară, dar ceva mai măricică... deh (cred!), pentru a deține dânșii recordul mondial!!! I-auzi! La mulți ani, Magistre Durgheu! La mulți ani, dragă prietene! La mulți ani, distinse domn! George
MAGISTER DURGHEU ’70 – FINIS CORONAT OPUS! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340067_a_341396]
-
său vulcanic Emanuel Tânjală, venit din Los Angeles, Sfinția sa prof. dr. Cezar Vasiliu, (fost profesor al mitropolitului Moldovei, Înalt-prea Sfinția sa Teofan) de o mare robustețe științifică, venit de la Montreal , brăileanul, rezident în Canada, Nicăpetre (Petre Bălănică), considerat cel mai mare sculptor român în viață, aflat la a 70-a aniversare, la care pot fi adăugați mulți alții. În memoria artistului, astăzi cenaclul îi poartă numele. În cadrul cenaclului, sărbătoriții Eminescu, Caragiale și Minulescu „s-au simțit ca acasă”; cei care i-au
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
Astfel, Veronica se simte și ea mândră de o asemenea izbândă, căci ”nici distanțele, nici naționalitatea și nici timpul nu au granițe într-o prietenie născută din pasiunea pentru muzică”. Pentru intelectuala care a respirat din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre le-a lăsat, după ce el poposise rodnic în comunitatea românilor de la Toronto, în mod firesc un capitol substanțial din cartea memorialistică a Veronicăi i se cuvenea marelui artist. Ea l-a văzut pe sculptor la Câmpul Românesc de la Hamilton
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
din evlavia amintirilor pe care sculptorul Nicăpetre le-a lăsat, după ce el poposise rodnic în comunitatea românilor de la Toronto, în mod firesc un capitol substanțial din cartea memorialistică a Veronicăi i se cuvenea marelui artist. Ea l-a văzut pe sculptor la Câmpul Românesc de la Hamilton primind Medalia “Mihai Eminescu“ pentru bustul în marmură închinat poetului. Au urmat câteva reîntâlniri, cu totul memorabile, din care s-a desprind ideea centrală, mărturisită de artistul însuși: ”sculptura mea nu este o meserie frumoasă
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
câteva reîntâlniri, cu totul memorabile, din care s-a desprind ideea centrală, mărturisită de artistul însuși: ”sculptura mea nu este o meserie frumoasă și bănoasă, sculptura mea este un destin.“ Desigur că aceasta nu este singura cugetare desprinsă din cărțile sculptorului în evocarea volumului de față, dar este cea care esențializează personalitatea acestui Brâncuși al Americii. Cititorul poate afla astfel unele dintre paginile cele mai suculente și intens trăite de Veronic în Canada. Relaționarea cu oameni interesanți apare ca o forma
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
la acest sistem de valori împărtășit de întreagă generație ’60. Românul fixează totodată și un canon literar de referințe prin trimiteri frecvente la operele marilor scriitori interbelici, interziși în perioada proletcultista. Val Tomiță are de asemenea un model real. Un sculptor: Val Chende, prieten în perioada de tatonări artistice cu Sorescu și căruia scriitorul îi atribuie tema primei sale perioade de creație: ŤSperantať. Posibil să fi fost tema amândurora. Din păcate, Val a lăsat posterității doar simbolul propriei morți, prea timpurii
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
poate contesta. Pe frontispiciul clădirii, pentru că suntem într-un stat de drept, la intrare, deasupra porților și a celor 16 coloane de marmură, se poate citi dictonul „Equal Justice Under Law” - Justiție egală conform legii. Cele două statui, ridicate de sculptorul James Earle Fraser, reprezintă: Contemplația Justiției (figură unei femei în stânga) și Autoritatea Legii (figură unui bărbat în dreapta), confirmă dictonul. Al treilea ochi- este ultimul capitol al cărții, un grupaj de fotografii semnificative locurilor vizitate, un plus de informație, diseminate cu
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
face o lucrare de licență despre Realitate și ficțiune în romanul Moromeții. Pe atunci trăiau multe din personajele romanului: Catrina Moromete, Ilinca, Alboaica,Țugurlan, Polina, Birică, Iorga Grigore, coleg de școală cu autorul, Bălosu, notarul Preda Oprescu, Zdroncan, Din Vasilescu, sculptorul țăran, Florea Gheorghe, Aristide, Marin al Mariei lui Usturoi, Matei Dimir, Fane-Marin Bâznae, Valache, Albei, Sița, Popa Andrei, Vasile Boțoghină, faimoasa Guica. De atunci au trecut mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie ca într-o pădure. Atunci Corina apare cu părul desfășurat pe umeri și poetul îi admiră ca un sculptor trupul gol. Alteori momentul este suav, e revărsatul zorilor, la ceasul când aerul e răcoros și privighetoarea cântă. O altă elegie reprezintă un bilet trimis odată cu un inel. Poetul ar dori să fie inelul însuși ca să fie dus la buze
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
Așadar, o poezie de dragoste cu puternice accente metafizice. Omagiul adus lui Brâncuși prin volumul Entre le luth et le marbre se încadrează foarte bine proiectului poetic frosinian așezat în plan larg universal, căci toate sculpturile-idei din planul creației inegalabilului sculptor devin idei-simbol în creația să poetica. El privește toată această simbolistică din perspectiva filosofica, conotațiile găsite fiind de mare profunzime a gândirii și de subtilă liricitate. Brâncuși, numit ,,Poète-Sculpteur”, este artistul care deține artă de a prinde lumină și a
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
r) Ion Donoiu, numismat și lucrările de metaloplastie, aparținând artistului Constantin Samoilă. IX. Muzeul sătesc domneștean are și o colecție de artă plastică contemporană (ce a mai rămas din cea înființată în 1972), cuprinzând câteva lucrări ale unor pictori și sculptori celebri: Petre Achițenie, Constantin Baciu, Neculiță Secrieriu, Octavia Vișan, Ioan Gheorghe Vrăneanțu, Lazăr Rodica, Lazăr Iacob, Ion Murariu, Ion Pantilie, Gheorghe Pantelie, Constantin Piliuță, sculptorii Constantin Schirliu (marmură), Aurelian Bolea (marmură), Alexandru Deacu (gips patinat). X. Nu lipsește nici cartea
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
a mai rămas din cea înființată în 1972), cuprinzând câteva lucrări ale unor pictori și sculptori celebri: Petre Achițenie, Constantin Baciu, Neculiță Secrieriu, Octavia Vișan, Ioan Gheorghe Vrăneanțu, Lazăr Rodica, Lazăr Iacob, Ion Murariu, Ion Pantilie, Gheorghe Pantelie, Constantin Piliuță, sculptorii Constantin Schirliu (marmură), Aurelian Bolea (marmură), Alexandru Deacu (gips patinat). X. Nu lipsește nici cartea veche, așezată într-un colț al Bibliotecii Publice „Luca Paul” Se pot vedea o serie de lucrări tipărite cu multă vreme în urmă, unele imediat
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Fundația Națională pentru Știință și Arta, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni în parteneriat cu Fundația Alistar, Fundația Dignitas, Televiziunea Română, Radio România, Jurnalul Național, Muzeul Literaturii Române și Fundația Internațională Eminescu. La Monumentul închinat lui M. Eminescu, realizat de sculptorul Gh. D. Anghel și amplasat în fața Ateneului Român, au fost depuse coroane de flori în numele gen.(r) Mircea Chelaru, Radu Cârneci, dr. Tudor Nedelcea, Dan Lupescu - scriitor craiovean, Dragolib Firulovici din Belgrad și din partea Primăriei Sectorului 2. Poate că într-
ÎN AMINTIREA LUCEAFĂRULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340930_a_342259]
-
emană energia iubirii prin fiecare mișcare în adâncurile mele. Nu te opri până nu-mi consumi toată energia acumulată în căușul plăcerilor nebinecuvântate de nimeni până la tine așa de pătrunzător. Te rog să mă alinți desăvârșindu-ți opera, precum un sculptor care tocmai și-a încheiat lucrarea și acum netezește din nou fiecare parte pentru a-i da strălucirea finală! Explorează-mă toată și gustă din deliciul fructului meu copt și plin de aromă! Tânărul nu se lăsă mult îndemnat. Alinta
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
și cuțitul. / Poeții sunt tații care nasc tați, / sunt cei care se spintecă / de dor de muierea cuvântului. // Văd trei vulturi zburând prin aer. / Dar nu-i văd cu ochii, / ci-i văd cu verbele mele....» - AmNS, 47) etc., ori sculptorului Bogdan Bogdanovici, al cărui album îi inspiră cele mai multe texte - Piatra, Belgradul de piatră, Bocet («Mama pietrii / ținea piatra născută de ea / și pietrificată, / în brațele ei o ținea / și plângea, plângea / Au, tu munte / lacrimă de piatră / a inimii mele
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
am aflat să fie parcă desprins de realitatea imediată, prea sumbră, prea rece și pauperă. Pentru două ore am trăit într-o altă dimensiune, într-un alt timp. Cu plecăciune, mulțumim Maria Diana Popescu! Teodor Brucăr, director Radio KISS FM SCULPTOR DE METAFORE În cartea-poem „... Restul este legendă”, recent lansată la Rm. Vâlcea, Maria Diana Popescu, autoarea unor versuri de adâncime, cu idei condensate întru spirit de efect, face o prețioasă mărturisire: Locuiesc împreună cu pământul / care se coace,/ se răscoace,/ în
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
că prima întâlnire a poetei Maria Diana Popescu cu cititorii din Rm. Vâlcea s-a constituit într-un debut cu pronunțate nuanțe sufletești, cu acorduri inedite. Versurile sale, dăltuite într-o marmură cu acorduri luminoase de un viguros și talentat sculptor de metafore, ne-au surprins pe toți și ne-au înflăcărat. Chiar numai prin această carte - „... Restul este legendă” - Maria Diana Popescu se dovedește un talent autentic. Mai mult, prin cultura bogată și prin inima ei nobilă, versul său poartă
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
bătrânul apropiindu-se de noi și arătându-mi în cercuri porțiunea destinată tăierii în stâncă. „Când refaci calculele, să iei în considerare, te rog, și acest aspect. Construcția, în sine, ne învață unde are nevoie de schimbare. Vom chema apoi sculptorul să își dea cu părerea.” Așa deci, înțelegeam asimetria inițială acum: picăturile de ploaie aveau ceva în comun cu scările, exista un fel de vindecare a bolii, o conexiune evidentă între fenomenele naturale și geografia locului. Aveam să povestesc toate
EL ALUMNO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341763_a_343092]
-
nemângâiat pentru că îți vedeai zădărnicită ținta luptelor tale și totuși jerfa voastră era sfântă căci dreptate s-a făcut îndeplinindu-se înțeleapta vorbă a poporului, „ apa trece, pietrele rămân!” La Baia de Criș a fost dezvelit bustul eroului, realizat de sculptorul Romulus Ladea, Ce înălțătoare cuvinte rostea atunci și președintele Asociațiunii pentru literarura română și cultura poporului român(Astra), Vasile Goldiș : „ Tu, Iancule și Moții tăi, ați trăit și ați murit pentru libertate. Idealul acesta rămâne la temelia vieții noastre naționale
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
Acasa > Cultural > Vizual > DOREL SCHOR - AVRAM LUBARTOVSKY UN SCULPTOR AMATOR Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1188 din 02 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Am fost în așezarea Mascheret Batia într-o sâmbătă dimineața, la invitația pictoriței Ahuva Lubartovsky, convinși că vom avea ocazia să vedem câteva din
AVRAM LUBARTOVSKY UN SCULPTOR AMATOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341881_a_343210]
-
fost si în atelierul de pictură al Ahuvei, bineînțeles. Dar despre tablourile ei și participarea la câteva importante expoziții, voi scrie, desigur altă dată. Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 15 martie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - AVRAM LUBARTOVSKY UN SCULPTOR AMATOR / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
AVRAM LUBARTOVSKY UN SCULPTOR AMATOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341881_a_343210]
-
fost prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu. Personalitatea regretatului om de cultură a fost evocată de cei care l-au cunoscut și apreciat, printre care: Ioan Micu, directorul Liceului Teoretic "Aurel Lazăr", Ștefania Raț, din partea Fundației Franco-Române, deputatul Ioan Sorin Roman, sculptorul Cornel Durgheu, Ligia Mirișan, directoarea Bibliotecii Județene, scriitorul și dramaturgul Pașcu Balaci, prof. ing. Constantin Butișcă, Vasile Ungureanu, venit special de la Popești pentru a participa la această omagiere, col.(r) Dan Poinar, președintele Asociației Naționale "Cultul Eroilor", Filiala Bihor, care
CONSTANTIN MĂLINAŞ, OMAGIAT LA UN AN DE LA PLECAREA SA ÎN VEŞNICIE de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342441_a_343770]
-
de la Augsburg (1555), Carol Quintul acceptă existența în imperiul său a celor două religii : catolică și protestantă, iar prin Edictul de la Nantes (1598) Henric al IV-lea acordă toleranță protestanților francezi. Continuă să fie la modă artele plastice. Pictorii și sculptorii, desprinzându-se treptat de temele creștine, situează omul în rolul principal și abordează tot mai des subiecte extrase din mitologia greco-romană. Apare și se dezvoltă manierismul - exagerarea trăsăturilor umane, a intensității culorilor, pentru a crea tensiune și dramă. În acest
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
se construiesc în Franța renumitele castele de pe Valea Loarei : Château de Blois, Château de Chenonceaux, Chateau de Chambord, Château de Fontainebleau, precum și fațada de vest a Curții pătrate a Luvrului parizian. În cultura franceză se remarcă arhitectul Pierre Lescot și sculptorii Jean Goujon și Germain Pilon. Alături de papi și împărați, rolul de mecena îl joacă și cardinalii, mănăstirile, negustorii, bancherii. Din banii lor se ridică biserici, palate și vile magnific decorate cu fresce, sculpturi și mobilă, se amenajează grădini admirabile. Pasionați
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
bătea încet tot mai încet mai calm unde mai este armăsarul blând unde se mai adapă unde mai smulge iarba primăvăratică a iubirii îl caut neîncetat prin amintiri copilăria mi-l păstrează intact pictorul nu mai poate așterne totul fidel sculptorului îi scapă dalta în piatra de hotar dintre bucurie și durerea adâncă în care încerc să nu mă scald ea se scaldă prin mine lasă mereu câte un vers prelung nescris și puncte... multe puncte. trupuri rătăcesc între istorie și
UNDE MAI ESTE ARMĂSARUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341628_a_342957]