3,225 matches
-
de cuvinte și să dezvolte subiectul propus. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Lucian Blaga e mut ca o lebădă. În patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvânt. Sufletul lui e în căutare, în mută, seculară căutare, de totdeauna, și până la cele din urmă hotare. El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. (Lucian Blaga, Autoportret) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Puterea-cunoaștere e produsul sau rezultatul dintre diversele autorități și între instanțe; dintre diversele idei, principii, situații, care schimbă și restructurează subiectul cunoașterii. Totuși anumite reguli și menținerea spiritului de fair play care lipsește profund dreptei românești, aflată la o distanța seculară de cea occidentală! sunt condiții sine qua non. Oricum băieții "de dreapta" români atacă pervers și instrumentalizat mediatic, politic. Cum spunea, odată, Nietzsche, nu e treaba noastră să fim "alungă muște". Muștele vor fi și vor înțepa. Impotență a exercitării
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
capitaliști" pentru locuitorii capitalei); lipsa de proprietate a termenilor ("liber-schimbiști" cel care promovează libertatea comerțului are pentru Cațavencu sensul de flexibil în concepții); 2. încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: polisemia "ne-am răcit împreună"; contradicția în termeni: "După lupte seculare care au durat 30 de ani..."); asociații incompatibile ca sens ("la douăsprezece trecute fix"); nonsensul ("Din două una, ori să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se revizuiască primesc, dar atunci să se schimbe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
erotic foarte eficient... Atât de eficient, încât ajunge până jos de tot. Printre picioare De ce ne trebuie nouă picioare lungi? Ca să alergăm cât mai repede după vânat? Ca să putem sări din copac în copac? Poate ca să fim în pasul creșterii seculare... Creșterea seculară este tendința din ce în ce mai evidentă a populației globu lui de a crește în înălțime; tot evidentă este și tendința populației feminine de a avea prima menstruație mai devreme. Proporțiile ideale ale corpului omenesc s-au schimbat mult din vremea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
eficient... Atât de eficient, încât ajunge până jos de tot. Printre picioare De ce ne trebuie nouă picioare lungi? Ca să alergăm cât mai repede după vânat? Ca să putem sări din copac în copac? Poate ca să fim în pasul creșterii seculare... Creșterea seculară este tendința din ce în ce mai evidentă a populației globu lui de a crește în înălțime; tot evidentă este și tendința populației feminine de a avea prima menstruație mai devreme. Proporțiile ideale ale corpului omenesc s-au schimbat mult din vremea Renașterii (v.
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
paternalism de lungă tradiție în zonă, formulă pe care, sub diverse înfățișări, o întâlnim încă peste tot în aria de tradiție bizantină. Ea a colorat într-un fel aparte relația dintre stat și elită, fie ea laică sau bisericească. Brațul secular a avut aici o putere necunoscută în alte spații și a impus oarecum un primat al politicului. Tentativele de a institui un echilibru sau chiar de a impune preeminența culturii n-au dus nicicând la rezultate durabile. Kogălniceanu, Eminescu, Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exemple ar putea fi invocate, mai ales de la Renaștere încoace, în jumătatea de mileniu pe seama căreia se pune emergența, dezvoltarea și criza lumii moderne. Acest final de secol XX apare astfel, în multiple viziuni, nu numai ca încheiere de ciclu secular (succesiunea a trei generații) și de milenium, ci deopotrivă ca scadență a ciclului modern. Postmodernismul, cu toată imprecizia termenului, indică tocmai această atitudine, un sentiment de crepuscul purtător de soluții mult așteptate. Pesimiștii întrevăd impasul inevitabil, dacă nu catastrofa. După
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de antropologie. Noi considerăm însă evoluțiile umane în relație directă cu ordinea divină, de aceea teologia are un aport fundamental și în acest domeniu. Fără aceste aporturi, știința economică nu poate surprinde reperele acestor fluctuații pe termen lung, acestor trenduri seculare, ce scapă simțului comun. Desigur, este relativ ușor de reperat o criză, fie ca agricolă, industrială etc., sau un crah bursier sau monetar, dar e mai greu de indicat cauzele, de analizat profunzimea manifestărilor și de prevăzut consecințele pe multiple
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
însă că trebuie să sacrificăm termenul lung pentru a ne ferici perioada imediat următoare, conform butadei keynesiene, după care "pe termen lung, vom fi morți cu toții". Importante cu adevărat sunt marile tendințe, evoluțiile pe termen lung. De aceea, marile cicluri seculare, fluctuațiile de amploare ale activității economice nu trebuie neglijate. Altminteri, s-ar putea ca, revenind pe aici, să nu ne placă ce-am lăsat în urmă... 6.2. ARHEOLOGIA CICLURILOR ECONOMICE Observarea realității a permis surprinderea de ritmuri, cadențe, de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
încețoșat, cuprinși de o miopie spirituală cu consecințe greu de evaluat. Am preluat comportamentul animalelor care, închise multă vreme într-o cușcă, atunci cînd li se deschide ușa, refuză nedumerite lumi-na libertății. E bine de revenit și de accentuat: mîntuirea seculară, așa-numita "mîntuire prin știință", o falsă știință de fapt, plină de aroganță cognitivă, dominată de "Zeița Rațiune", nu e posibilă. Atunci cînd timpul este discreditat, eternitatea își arată adevărata sa valoare", spu-nea Stephan A. Hoeller în Gnosticismul. O nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în lumea de dincolo și speranța lor neclintită în mîntuire, în schimb găsim o mulțime de idoli la care lumea actuală se închină. Desigur, fiecare epocă își are idolii săi preferați. A noastră pare să prefere progresul și liturghia sa seculară. Progresismul și umanismul au devenit obsesii ale timpurilor noastre, care produc schimbări pe care nimeni nu știe cum le va mai putea controla și ale căror consecințe pot fi îngrozitoare. Ceva din spiritul multicultural, grandios și nihilist ce caracteriza mult
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Dar nevoia de sens este irepresibilă în om. Astfel, în căutarea sensului pierdut, ieșim din modernitate redescopeind, încet-încet, valorile religioase tradiționale, cu virtuțile lor formidabile de liant structurant al societăților umane. Căzuți în Cetatea omului (Pierre Manent), asupriți de sensul secular al ideologiilor totalitare, tindem din nou către Cetatea lui Dumnezeu. Atemporalul din noi e conștient de fără-de-timpul vieții, altfel nu am găsi salvarea din seculizarea falimentară a societăților post-moderne. Urmează haosul, înțeles nu ca stare anarhică, ci ca matrice de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Stat mic, lipsit de industrie mare și deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile la Grivița, își odihnește acum zborul pe fecioralnicile ziduri ale Vidinului”. În adevăr, războiul dovedise din plin înaltele virtuți morale ale poporului român. Erau reînviate, prin luptele din Balcani, pagini nepieritoare de glorie seculară. Presa română și străină au subliniat, de nenumărate ori, eroismul, bravura și rolul oștirii române în câștigarea victoriei în război. Ziarul englez Daily News consemna: ” Una din surprizele acestui război a fost neașteptata valoare și vitejie arătată de trupele române
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în lucrarea, Istoria modernă a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de către Mihail Kogălniceanu cuprinde următoarele cereri: 1. Nici o parte din teritoriul ei actual să nu fie dezlipită de România, 72 2. Teritoriul românesc să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor rusești, 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre în stăpânirea insulelor și durilor Dunării, împreună cu insula Șerpilor 4. El să primească, proporțional cu forțele militare ce a pus în linie, o indemnitate, sub forma care se va judeca mai lesnicioasă, 5. Independența să fie consfințită în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
secolului al XX-lea. Vatra Densușienilor este prinsă în matricea istoriei vechi, Densuș fiind o așezare sătească cu vechime prezentă în documente în secolul al XV lea. Densușienii prin strămoși, sat, alianțe conjugale și-au făurit o istorie cu genealogii seculare încărcate de latinitate și fond vechi. Familia lor se numește Pop și abia cu tatăl lui Ovid Densusianu, Aron, pentru a putea fi deosebit de ceilalți elevi la gimnaziu, i s-a spus Densusianu. Iată cum numele satului împrumută și fiilor
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
le de zi cu zi, amestecându-le sau întorcându-le pe dos, cum fac cojocarii când transformă blănurile de oaie în cojoace). Fără a fi aflat probabil de Harvey Cox autorul care evidențiase contrastul dintre "omul ce lucrează" (din cetatea seculară)91 și "omul care se joacă" (locuitor al cetății nebunilor) raportoarele/raportorii știau că ludicul eseist nu-și avea loc printre ei, unde sărbătoarea "apare ca un vid". Iar când disidența a fost declarată, totul a devenit limpede ca apa
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unor moralități ce privesc în ochi civilizația secolului XX, tot mai amenințată în rațiunea și prosperitatea ei de haosul primordial. Calvino nu uită să acrediteze rolul Nebunului, Scamatorului, Poetului de a contesta valorile codificate, intangibile în mintea Suveranului (a puterii seculare), de a semnala prezența ocultă a Majestății sale Viermele. Rațiunea are sarcina de a citi Universul în cheia demistificării. Orlando, în interpretarea lui Calvino, coboară în Haosul pădurii iraționale, căci pentru a cunoaște trebuie să descinzi în abis. Cartea lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și Turtucaia. La Dunăre s-a instaurat astfel, deși nedeclarată oficial, o stare de război între România și Poartă. Un curent tot mai insistent de opinie în rândul oamenilor politici și a maselor populare se pronunța pentru proclamarea independenței, năzuință seculară a tuturor românilor. La 29-30 aprilie/11-12 mai 1877 Parlamentul a votat, în ambele sale Camere, moțiuni prin care se cereau ruperea legăturilor de dependență față de Imperiul Otoman, declararea stării de război între țara noastră și Poartă și apărarea integrității
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Stat mic, lipsit de industrie mare și deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile la Grivița, își odihnește acum zborul pe fecioralnicile ziduri ale Vidinului”. În adevăr, războiul dovedise din plin înaltele virtuți morale ale poporului român. Erau reînviate, prin luptele din Balcani, pagini nepieritoare de glorie seculară. Presa română și străină au subliniat, de nenumărate ori, eroismul, bravura și rolul oștirii române în câștigarea victoriei în război. Ziarul englez Daily News consemna: ” Una din surprizele acestui război a fost neașteptata valoare și vitejie arătată de trupele române
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în lucrarea, Istoria modernă a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele reliefa un puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de către Mihail Kogălniceanu cuprinde următoarele cereri: 1. Nici o parte din teritoriul ei actual să nu fie dezlipită de România, 72 2. Teritoriul românesc să nu fie supus unui drept de trecere în profitul armatelor rusești, 3. Principatul, în virtutea titlurilor sale seculare, să reintre în stăpânirea insulelor și durilor Dunării, împreună cu insula Șerpilor 4. El să primească, proporțional cu forțele militare ce a pus în linie, o indemnitate, sub forma care se va judeca mai lesnicioasă, 5. Independența să fie consfințită în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]