1,629 matches
-
care, așa cum sugerează o profesoară din film, nu că nu pot, dar așa sunt ei! În Școala noastră suntem confruntați cu fetele „rasismului înțelegător”, cu bunele intenții care ascund, de fapt, prejudecăți terifiante. <b>Școala noastră</b> prezintă traseul de segregare al unei comunități de copii romi pentru care se renovează european o școală aflată la periferia orașului Târgu Lăpuș, din banii acordați administrației locale pentru proiecte de integrare. Cand școală e gata, copiii romi nu pot merge acolo deoarece, printr-
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
comunitară este mai puțin întâlnit acum, dar ce a rămas și chiar a luat amploare e un fel de "violență lentă" (un termen al unuia dintre mentorii mei academici, Rob Nixon): evacuările forțate și rasismul de mediu, exacerbarea inegalităților economice, segregarea școlară, stigmatizarea romilor în mass-media și în discursul public, discriminarea în câmpul muncii sau în accesul la serviciile de sănătate etc. Pe termen lung, efectul nu este doar simplă marginalizare a unui grup de oameni care ar trebui să aibă
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
irosire a unui capital uman care este, în fond, al nostru al tuturor. Este deja un truism că educația este cheia spargerii cercului vicios al discriminării, lipsei de oportunități, sărăciei și criminalității în care sunt forțate multe comunități de romi. Segregarea, care are multe forme - de la școlile proaste de cartier la plasarea copiilor romi în școli ajutătoare care nu duc nicăieri, de la clasele separate pe criterii etnice la așezarea copiilor romi în ultima bancă, adeseori ignorată - este cea mai mare piedică
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
al cuvântului - al relației dintre noi ca indivizi și organizarea socială din care facem parte și pentru care, în fond, suntem responsabili. Politicile, în sensul mic al cuvântului, nu capătă conținut decât cu consimțământul nostru ca indivizi. Cazul specific al segregării școlare este simptomatic: deși mai toate țările unde romii sunt segregați au legislație care promite respectarea drepturilor omului și interzice discriminarea, deși există deja patru decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care resping segregarea și impun statelor membre să
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
ca indivizi. Cazul specific al segregării școlare este simptomatic: deși mai toate țările unde romii sunt segregați au legislație care promite respectarea drepturilor omului și interzice discriminarea, deși există deja patru decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului care resping segregarea și impun statelor membre să integreze educația, deși există în fiecare țară strategii și planuri de acțiune pentru romi, la nivel local separarea persistă cu încăpățânare, pentru că politicile de integrare nu sunt însușite, nu sunt internalizate de majoritatea fiecărei comunități
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
nu sunt internalizate de majoritatea fiecărei comunități în parte. De exemplu, la Târgu Lăpuș, unde am filmat noi, existau, teoretic, o seama de date care să impună integrarea: România are legislație decentă în domeniu, există și o interdicție oficială a segregării, bine definită de Ministerul Educației, programul PHARE al Unuinii Europene pusese la dispoziție și finanțarea necesară integrării, iar părinții romi știau prea bine că școala principala, din centrul orașului, era cea mai bună șansă pentru copiii lor. Dar bagajul de
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
termen lung. Nu e vorba de o opoziție vădita sau asumată a majorității - la asta ne așteptasem inițial, mai ales că existau precedente și în SUA, si in Croația sau alte țări europene, si chiar si in alte cazuri de segregare din România. În Târgu Lăpuș, părinții români nu erau surprinși să vadă copii romi alături de copiii lor - avuseseră și ei colegi romi la scoala, în unele cazuri. Dar așteptările profesorilor, ale adiminstrației, ale întregii comunități față de copiii romi erau atât
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
care au putere de decizie în acest domeniu. Cred că poate ajuta la înțelegerea și dezasamblarea mecanismelor prin care prejudecățile ne afectează și afectează ceea ce se întâmplă în clasă și acasă. Că poate ajuta la identificarea formelor de discriminare și segregare din învățământ, de la cele mai evidente, la cele mai banale, care sunt adeseori trecute cu vederea (s-a întâmplat ca am capturat un meniu apropape complet al lor în film). Că ne poate trezi, deopotrivă, empatia și spiritul analitic, care
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
cazul Rosei Parks, a cărei poveste a fost aleasă de către liderii mișcării pentru drepturi civile din SUA ca simbol al desegregării transportului în comun. Țintă era un public cât mai larg, căci în decembrie 1955, cănd Parks a încălcat legile segregării[2] și s-a așezat pe un loc din partea din față a autobuzului, nu era prima care făcea asta. În același an, în luna martie, „o elevă de liceu foarte bățoasa, Claudette Colvin, și-a apărat dreptul de a sta
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
and cultural politics, New York: Routledge, 2006. [2] Legile „Jim Crow” reprezintă legislația discriminatorie adoptată în anumite state din SUA (în statele foste sclavagiste care au făcut parte din Confederație în timpul Războiului de Secesiune) între 1876-1965, după abolirea sclaviei. Legile consfințeau segregarea rasială în toate instituțiile publice (școli, parcuri, restaurante, transportul în comun, toalete publice etc.) din statele fostei Confederații. (n. trad.) [:en]by Jan Cohen-Cruz[1] The very act of speaking one’s story publicly is a move toward subjecthood, toward
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
se bazează. [caption id="attachment 1449" align="aligncenter" width="600"] Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate! Sursa: Arhiva gLoc[/caption] Care sunt efectele ghetoizării și rasializării excluziunii sociale în cazul concret de la Pată Rât și cum definiți „proiectul de segregare” care s-a produs odată cu dislocarea? Primăria a anunțat intențiile sale de a muta familiile rome din Coastei și/sau de pe strada Cantonului[6] în Pată Rât încă din primăvară lui 2010. Aceste anunțuri, respectiv deciziile aferente ale Consiliului Local
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
o altă zonă (chiar centrală) a Clujului în Pată Rât - care se adaugă la cazurile de relocări făcute pe strada Cantonului din mai multe părți ale orașului, cu începere din 2002, sau un pic mai tarziu chiar pe rampa - înseamnă segregare prin ghetoizare făcută prin măsuri administrative. Caracterul rasializat al excluziunii constă, pe de o parte, în faptul că marea majoritate a persoanelor care trăiesc în Pată Rât și/sau au fost mutate în Pată Rât sunt de etnie romă (o
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
materiale pregătit pentru această ocazie de către Școală Populară de Artă Contemporană, în particular de grupul de studenti coordonați de Attila Tordai, Szilárd Miklós și Dénes Miklósi[8]. Atunci am pus împreună bazele unui concept de activism artistic, articulat pe cazul segregării din Pată Rât, incluzând elemente de campanie pentru desegregare prin mijloace culturale. Acesta viza facilitarea unei schimbări sociale (atât în sensul condițiilor de trai, cât și în sensul modelelor de conviețuire între diverse grupuri etno-sociale și poziționării lor în oraș
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
școli în ceea ce privește construirea rețelei școlilor incluzive, idee conturată încă din perioada cercetării EDUMIGROM (2008-2011), derulate și în Cluj, despre accesul copiilor romi la educație școlară, modul in care școală reproduce inegalitățile sociale, și în particular despre cum se reproduc reciproc segregarea școlară și segregarea rezidențială[10]. Punerea în practică a acestei rețele am întrevăzut-o în cadrul unui alt proiect (printre cele ne-selectate spre finanțare de către Fondul ONG în România, despre care am vorbit mai sus) axat pe servicii socio-educaționale în vederea
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
rețelei școlilor incluzive, idee conturată încă din perioada cercetării EDUMIGROM (2008-2011), derulate și în Cluj, despre accesul copiilor romi la educație școlară, modul in care școală reproduce inegalitățile sociale, și în particular despre cum se reproduc reciproc segregarea școlară și segregarea rezidențială[10]. Punerea în practică a acestei rețele am întrevăzut-o în cadrul unui alt proiect (printre cele ne-selectate spre finanțare de către Fondul ONG în România, despre care am vorbit mai sus) axat pe servicii socio-educaționale în vederea susținerii desegregării socio-teritoriale
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
între instituțiile și structurile represive ale regimului fascist și cele de astăzi. - analiza structurilor și mișcărilor de rezistență antifascista ne poate oferi modele de înțelegere și de acțiune politică. - contextul actual al crizei capitalismului semi-periferic local da naștere la excluziuni, segregări, dinamici sociale similare cu cele din perioada interbelică. - rasismul și stigmatizarea unor grupuri etnice și sociale au atins în ultimii ani cote alarmante în discursul public și în practică autorităților - de la violență anti-romi, până la culpabilizarea unor întregi categorii, precum „săracii
Naționalism, fascism și Holocaust în istoria românească () [Corola-website/Science/295827_a_297156]
-
oameni în stradă!”. La propunerea Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, mai multe organizații și persoane din București și Cluj se întâlnesc pentru a discuta despre diverse fenomene legate de dreptul la locuire: de la evacuări forțate și legea retrocedării până la segregare etnică și gentrificare. Pe lângă această investigare a unor situații recente, prima ediție a Forumului Justiției Locative își propune atât stabilirea de alianțe cât și găsirea de noi strategii de rezistență și contestare. În virtutea principiilor solidarității, auto-organizării și acțiunii colective, chemăm
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
din România.” Pogromul. Amenințare și model de acțiune. România/ Kogălniceanu, 2005: Împărțiți în grupuri de cercetare, încercăm să reconstituim pogromul din 1990 prin interviuri și să chestionăm situația actuală. Primarul ne arată pe o hartă mare demografia neschimbată a zonei, segregarea în comunități „etnice”. Condiția socială a romilor pare neclintită - sunt, ca aproape peste tot în țară, cel mai sărac grup social din zonă. Un tânăr asistent social ne este prezentat drept un pilon important în progresele ce privesc integrarea romilor
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
a pieței comunitare de produse pescărești și de acvacultură; (i) promovarea, în cursul diferitelor faze ale punerii în aplicare a programului operațional, a unei reprezentări echilibrate a femeilor și bărbaților în sectorul pescuitului prin operațiuni care urmăresc în special reducerea segregării pe criteriu de sex pe piața muncii; (j) promovarea unei dezvoltări durabile integrate a zonelor de pescuit prin favorizarea potențialului intrinsec al acestora și prin îmbunătățirea calității vieții; (k) dacă este cazul, îmbunătățirea capacităților instituționale și administrative care urmăresc o
32006R1198-ro () [Corola-website/Law/295420_a_296749]
-
a prelungirii vieții profesionale 68 Susținerea angajărilor independente și a creării de întreprinderi 69 Măsuri de îmbunătățire a accesului la ocuparea forței de muncă și la creșterea participării durabile și a progresului femeilor în ocuparea forței de muncă pentru reducerea segregării bazate pe sexe pe piața forței de muncă și măsuri care urmăresc concilierea vieții profesionale și a celei private, în special prin facilitarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor și de ajutorare a persoanelor dependente 70 Acțiuni specifice pentru
32006R1083-ro () [Corola-website/Law/295388_a_296717]
-
aptitudinilor personalului de formare în scopul favorizării inovației și a unei economii fondate pe cunoaștere 73 Măsuri de încurajare a participării crescute la educație și la formare pe parcursul vieții, inclusiv prin măsuri de reducere a abandonului școlar precoce și a segregării persoanelor în funcție de sex, precum și îmbunătățirea accesului la educația și formarea inițială, profesională și superioară și calitatea acestora 74 Dezvoltarea potențialului uman în domeniul cercetării și al inovației, în special prin intermediul studiilor postuniversitare și a formării cercetătorilor, precum și prin activități în
32006R1083-ro () [Corola-website/Law/295388_a_296717]
-
facilitarea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor și de ajutor pentru persoanele dependente; (iii) integrarea și acțiuni specifice pentru îmbunătățirea accesului la un loc de muncă și creșterea participării durabile și creșterea numărului de femei la angajare, pentru reducerea segregării bazate pe sex pe piața muncii, în special prin abordarea cauzelor directe și indirecte care stau la baza diferențelor de remunerare între bărbați și femei; (iv) acțiuni specifice pentru creșterea participării emigranților la angajare și intensificarea integrării lor sociale în
32006R1081-ro () [Corola-website/Law/295386_a_296715]
-
creșterii capacității persoanelor de a corespunde cerințelor unei societăți bazate pe cunoaștere, educație și formare profesională pe parcursul vieții; (ii) participarea crescută la educație și formare profesională pe parcursul vieții, inclusiv prin acțiuni care au ca scop reducerea abandonului școlar precoce și segregarea persoanelor bazată pe sex, precum și îmbunătățirea accesului la educație și formare inițială, profesională și superioară și a calității lor; (iii) dezvoltarea potențialului uman în domeniul cercetării și inovației, în special prin intermediul studiilor postuniversitare și al formării profesionale a cercetărilor; (b
32006R1081-ro () [Corola-website/Law/295386_a_296715]
-
și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar din România reprezintă documentul de politică publică al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice care cuprinde obiectivele, măsurile strategice și calendarul activităților menite să prevină și să elimine orice formă de segregare școlară din sistemul de educație din România. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educației naționale și cercetării științifice, Mircea Dumitru București, 22 decembrie 2016. Nr. 6.158. Anexă PLAN DE ACȚIUNE pentru
ORDIN nr. 6.158 din 22 decembrie 2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278853_a_280182]
-
din România Planul de acțiune pentru desegregare și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar din România reprezintă documentul de politică publică care cuprinde obiectivele, măsurile strategice și calendarul activităților menite să prevină și să elimine orice formă de segregare școlară din sistemul de educație din România. Pentru implementarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar din România, având în vedere complexitatea activităților și necesitatea unor abordări transsectoriale și integrate, Ministerul Educației
ORDIN nr. 6.158 din 22 decembrie 2016 privind aprobarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară şi creşterea calităţii educaţionale în unităţile de învăţământ preuniversitar din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278853_a_280182]