1,848 matches
-
Dacă cele trei provincii sau dimensiuni ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotată și pragmatica relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămîne într-o "parnasiană" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, dacă semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatica (vizînd procesul de comunicare), ea va procura pe lîngă nume și "scheme de acțiune" (cf. C.S. Peirce). Această corelare între semn, lucru, regulă și acțiune are un răspuns pozitiv nu doar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
două forme, corespunzătoare celor două planuri ale limbajului a permis resituarea într-un cadru teoretic general a fonologiei (studiul formei expresiei) în raport cu fonetica (studiul substanței expresiei); ea a autorizat transpunerea acelorași distincții și în planul conținutului, creînd premisele elaborării unei semantici formale" (Greimas & Courtés, 1979: 155). Semiotica de inspirație hjelmsleviană nu corespunde semiologiei lui Saussure: ea nu mai este "sistem" (fiind în același timp și "sistem" și "proces"). În perspectiva hjelmsleviană orice sistem de semnificație comportă un plan al expresiei (E
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
constituie semioza (infinită). Acestor trei elemente ale semnului le corespund trei direcții de cercetare: * gramatica pură sau speculativă, legată de representa-men și care va constitui sintaxa în terminologia lui C. Morris; * logica legată de problema adevărului și care va deveni semantica la C. Morris; * retorica înțeleasă ca studiu al legilor prin care un semn generează un altul, prin care gîndirea produce o altă gîndire (C.P. 2.229). Această a treia direcție cu categoria sa fundamentală de interpretant constituie cheia de boltă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în istorie" (dar și în multe alte domenii)," cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se bazează pe diverse concepții ale istoriei (romantică, marxistă) Tematic și comparatist corespunde unei viziuni romantice a originilor Scopul fundamental Degajarea marilor modele culturale Înțelegerea unei societăți date Descoperirea formei originare (Urform) și a modurilor sale de transmitere Aria analizei Semantica textului Contextul prin text Variantele textului Decupajul (cea mai mică unitate) Mitemul Indicele referențial Motivul (unitate tematică) Întrebarea pusă povestirii Ce însemni tu? Ce ne spui despre mediul tău? De unde vii și unde te duci? Abordare generică Abordare morfologică Naratologia
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
33), în virtutea aceleiași strategii de euforizare actualizate nu numai în planul construcției narative de tip basm (cu happy-end), ci și în planul paradigmatic al numelui, figurii, paradigmei exemplare. Și cu aceasta ajungem la dimensiunea semantică a mesajului publicitar. 6.7.Semantica discursului publicitar Discurs meliorativ de acțiune implicînd trecerea: • de la non cunoaștere la cunoaștere (discursul de creare a imaginii de marcă); • de la o opinie la alta sau de la o intensitate de adeziune la alta; • de la non acțiune la acțiune, trecere sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
of Modern Grammar, Editura Universității, București Cornilescu, Alexandra 1996 Cunoașterea limbii, București, Editura Științifică (trad. Alexandra Cornilescu, Ileana Baciu, Taina Duțescu-Coliban) Corti, Maria 1978 An Introduction to Literary Semiotics, Bloomington, Indiana Univ. Press Coteanu, Ion și Wald, Lucia (ed), 1981 Semantică și semiotică, București, Editura științifică și encicliopedică. Courtès, Joseph, 1976 Introduction à la sémiotique narrative et discursive, Paris, Hachette Dascal, Marcelo, 1983 "Pragmatics and Philosophy of Mind" in Thought and Language, Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins Publ. Company Deely, John, 1990
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Solomon, 1988 Provocarea științei, București, Editura Politică Marin, Louis, 1993 Des pouvoirs de l'image: gloses, Paris, Seuil Marin, Louis, 1994 De la représentation, Paris, Gallimard Marga, Andrei, 1984 Cunoaștere și sens, București, Editura Politică Mauro, Tulio de, 1978 Introducere în semantică, București, Editura Științifică și Enciclopedică Mc Luhan, Marshall, 1964 Understanding media, New York, Mc Grow Hill Metz, Christian, 1977 Essais sémiotiques, Paris, Klincksieck Miéville, Denis (ed), 1994 Approches sémiologiques dans les sciences humaines, Lausanne, Payot Millet, Louie & Varin d'Ainvelle, Madeleine
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1969 Semeiotike. Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Liège, Mardaga Lyons, John, 1977 Semantics, Cambridge, Univ. Press Martinet, André, 1960 Eléments de linguistique générale, Paris, Armand Colin Mauro, Tulio de, 1978 Introducere în semantică, București, Editura Științifică și Enciclopedică Mounin, Georges, 1968 Ferdinand de Saussure ou le structuraliste sans le savoir, Paris, Seghers Mounin, Georges, 1970 Introduction à la sémiologie, Paris, Ed. du Minuit Nöth, Winfried, 1990 Handbook of Semiotics, New York Academic Press Ricoeur
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
2000 de ani, considerată de unii cercetători capitol al semioticii generale, retorica include cinci subdiviziuni: inventio (inventarul de argumente și toposuri); dispositio (planul discursului persuasiv eficient); elocutio (arsenalul figurilor de stil); actio (care adaugă retoricii verbale gestualitatea, mimica, intonația etc.). SEMANTICA 1. Una din cele trei dimensiuni ale semioticii, alături de sintaxă și pragmatică. Ea studiază relația semn/designatum (concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concept) opus lui denotatum (obiectul); 2. (În lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tip sau... sau, axa sintagmatică presupune relații de tip și...și. Axa sintagmatică este axa combinării, a contiguitații, a metonimiei. Sintagmaticul privește succesiunea lineară a discursului, actualizarea limbii (paradigmei). SINTAXĂ 1. În semiotică, sintaxa (ca relație între semne) se opune semanticii ca relație semn/obiect și pragmaticii ca raport între utilizatorii de semne și diversele categorii de semne utilizate. 2. În lingvistică, sintaxa a fost tradițional considerată parte a gramaticii și anume studiul combinării propozițiilor în fraze. Gramatica generativă definită de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7. Semantica discursului publicitar .............................................. 151 6.8. Retorica discursului publicitar ................................................. 153 6.8.1. Retorica iconică .................................................................... 153 6.8.2. Retorica lingvistică ............................................................... 157 7. SEMIOTICA GLUMEI .............................................................. 162 7.1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație literară rămâne foarte consist entă, ca și la Blaga; numai că, spre deosebire de marele poet, Noica a utilizat la maximum resursele etimologice ale limbii, transformând speculația filosofică mai ales în una de semantică. Din această cauză, destinul va fi înțeles de Noica - oarecum pe urmele lui Blaga - drept destin colectiv, semnificația globală a sorții unui popor. Atunci când analizează modul în care cuvântul latin computus a devenit în română cumpăt (este vorba de același
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
bază ai NARATULUI și să descrie relațiile lor reciproce, contribuind la investigarea efectelor variabilelor de structură și conținut asupra memoriei și înțelegerii textelor. S-au propus gramatici narative evoluînd în direcții structuraliste și textual-lingvistice și încercînd să specifice sintaxa și semantica intrigii (Pavel), elementele macrostructurale ale narațiunii și articularea lor (van Dijk), sau constituenții atît ai povestirii cît și ai discursului, ca și relațiile lor reciproce. Asemenea gramatici urmăresc (adesea) amplitudinea (cuprinzînd toate narațiunile și delimitîndu-le de non-narațiuni), limpezimea (indicînd, cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
două nivele narative (profund și de suprafață) și un nivel discursiv pot fi reprezentate de diagrama următoare (care se citește de sus în jos). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. PARCURS GENERATIV Component sintactic Component semantic Structuri Nivel profund Sintaxă fundamentală Semantică fundamentală semio-narative Nivel de suprafață Sintaxă narativă de suprafață Semantică narativă Structuri discursive Sintaxă discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
seminții care s-au perindat prin acele locuri și s-au prăsit prin încrucișări mai mult decît deocheate. În limba română cuvîntul fariseu are sensul de lichea, ipocrit, mincinos, fățarnic și voi arăta mai încolo de ce are la noi această semantică. După descoperirea manuscriselor de la Qumran, s-a făcut multă lumină în ceea ce privește rolul acestui centru, istoria lui și ce aer se respira aici după ce zeloții au devenit stăpîni. În Regulile comunității coloana lll, turbații zeloți lămuresc toată posteritatea privind credințele lor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate în portretele Parizienelor sunt cele de păpușă, floare, pasăre, sirenă, având o semantica bogată: "Elles ressemblent à des fleurs, elles ressemblaient à des oiseaux, elles ressemblaient à mille autres choses autant qu'à des femmes" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Este sugestiva comparația femeilor din saloanele pariziene cu florile rare112. Datorită artificiului toaletei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tip de organizare, de disciplinare și de definire a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă parte, revoltă, contestarea normelor, chiar cu pericolul marginalizării. Individul modern este condamnat să trăiască într-o ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ambiguitate semantica, într-o indecizie simbolică" [p.78]. Această indecizie comună se transformă la Pariziana în dorința de a transgresa 240 stereotipul și a accede la eveniment. "Elementele care anunța evenimențialul sunt marcate de o serie de substantive cu valoare semantica specifică, cum ar fi scandal, spectacol, fenomen, fiecare substantiv explicând una dintre trăsăturile pertinente ale fenomenului" [Bondarenco, p.172]. Oricât de puternică ar fi presiunea realității, monotonia sau nefericirea nu sunt o fatalitate. Femeia pariziana, cu întreg modul ei de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
energiei. Nici un atribut uman, dintre cele despre care vorbește Rădulescu-Motru, nu este postulat ca "natură", pentru ca celelalte determinări ale omului să fie aruncate într-un plan secund. Dimpotrivă, orice atribut are un sens de universalitate: el exprimă, cel puțin în semantica sa criptică, umanul ca universal. Nici unul dintre aceste atribute nu-și revendică o anumită parte din om, pentru a o reprezenta total și pentru a o substitui umanului însuși; nici unul nu este specific în sensul de a concentra umanul în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a naturii față de moralitate și libertate, a rațiunii speculative față de rațiunea practică. Așa cum spuneam mai sus, enunțurile despre om din filosofia kantiană alcătuiesc o unitate teoretică ce poate fi interpretată ca proiect antropologic. Dar care sunt sensurile acestui termen? Desigur, semantica pe care o vom semnala așază termenul într-o anumită relație cu ceea ce se înțelege, în filosofia critică a lui Kant și în spațiul interpretărilor sale, drept proiect al metafizicii. Acesta din urmă corespunde planului kantian de formulare a condițiilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul limitei sale, mai bine-zis, toposul ce se deschide dincolo de ea. Pentru o sistematică a eticii kantiene, s-ar putea propune o ierarhie a conceptelor esențiale; totuși, conceptele în cauză conduc spre un singur înțeles, ele par a avea o semantică foarte apropiată, așa încât grupările, ordonările (sub și supra ordonări), ierarhizările funcționale etc. pot exprima puncte de vedere asupra filosofiei kantiene, interpretări ale acesteia. Din perspectiva preferinței pentru o anumită ordonare, poate fi croită o "nouă" interpretare a acestei filosofii sau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
opera critică" doar o teorie a cunoașterii, conceptele "grele" ale acestei filosofii; ceea ce înseamnă că acest concept kantian nu poate avea decât un rost relativ în sistem, fiind întotdeauna asociat cu alte concepte pentru a-și pune la punct propria semantică. Există însă destule motive și pentru a considera conceptul finalității ca fiind purtătorul unor sarcini semnificative în reconstrucția kantiană. Iată câteva astfel de motive: a) conceptul în cauză structurează un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]