9,449 matches
-
lui se visează om, iar în acastă ipostaza se visează fluture, până cînd distincția dintre vis și realitate dispare. Aici fluturele semnifică metamorfoza timpului și infinitatea planurilor sale. Același fluture apare, și în Domnisoara Christina, descoperit de Egor, însă aici semnifică sufletul celei moarte, prins între cele două lumi. e) problema timpului, în: Fratele risipitor. Tema este timpul cu caracteristicile sale, în funcție de împrejurare. Astfel, el se poare opri sau se poate dilata, pentru a mări agonia personajelor. Nuvela se deschide prin
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ce înseamnă o țară care este în majoritate ortodoxă, dar al cărei centru transilvan ține de Roma catolică? Ce înseamnă o țară care este în același timp moștenitoarea Bizanțului și a Romei, dar care a primit o moștenire periferică? Ce semnifică o epopee fără cuceriri, o tragedie tăcută? Ce măreție să afli într-o țărănime înapoiată pe care, cu siguranță, amăgirile modernității nu vor întîrzia să o antreneze spre anonimatul orașelor industriale sărace? Ce se poate pretinde cu un folclor socotit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
248 de locuri în Cameră, iar liberalii doar 10. Cabinetul Maniu intrase în funcție cu cîteva zile mai devreme, la 10 noiembrie, avîndu-i pe Vaida-Voevod la Interne, Mihai Popovici la Finanțe, Virgil Madgeam la Industrie și Mihalache la Agricultură. Ce semnifică această maree național-țărănistă? După cum explica ministrul Franței la București: "Trebuia ca această experiență a guvernului național-țărănist să fie realizată. Țărănimea reprezintă o forță în această țară, forță pe care Brătianu a subestimat-o din păcate. El se mulțumea să rectifice
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
convergență dintre Franța și România". Trecînd cu vederea faptul că faza românească a politicii franceze se înscria într-o geopolitică globală care îl condusese pe generalul de Gaulle mai întîi la Moscova, în 1966, apoi la Varșovia, în 1967 ceea ce semnifica voința de a o termina cu Yalta -, Parisul oferea Bucureștiului o satisfacție de mîndrie. Bucureștiul, care nu era decît o etapă în logica lui de Gaulle, de destindere bazată pe o apropiere geopolitică și filosofică prin împărțirea de către cele două
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceasta. Restul atmosferei, cuprinzând circa 95% din masa totală, este influențat într-o măsură mult mai redusă de către suprafață, fiind cunoscut ca atmosfera liberă. Stratul limită împreună cu primii 10-15 km din atmosfera liberă alcătuiesc troposfera (termenul provine din grecescul „tropos”, semnificând rotație), care este sediul unor intense agitații și transformări ale aerului, ce determină caracterul vremii la suprafața globului. Acest strat activ, care acumulează și cea mai mare parte a nebulozităților atmosferice, este separat de stratul de deasupra sa, considerabil 3
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
un portofoliu ministerial și o guvernatură de bancă!... Ca să se judece tonul destrăbălat pe care-l avea "Romînul" în opoziție fiind, reproducem următoarele șiruri din numărul lui de la 2 mai 1875: Ei vor acum să facă ca cuvântul stabilitate să semnifice: jafuri, hoții, bici, impozite ruinătoare pentru cetățeni și sleitoare sorginților averii publice, ruinarea sătenilor pîn-a cerși pe stradele orașelor, uciderea comerțului ș-a născândei noastre industrii, și darea statului român în deplina posesiune a Germano-Ungariei, prin Porțile de Fier, prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
manual de medierea conflictelor (opțional pentru anul I de studiu) și a unui ghid pentru cadrele didactice. CAPITOLUL I A. CONFLICTELE 1. Definirea conceptelor Noțiunea de „conflict” provine din latinescul conflictus, care înseamnă a lupta cu forță. Conceptul de conflict semnifică dezacordul în ceea ce privește atitudinile, scopurile, amenințarea valorilor personale, stilului, lupta pentru ocuparea unui loc, dezacord în privința mentalității, elementelor morale, scopurilor, metodelor, rolurilor. Conflictul constituie o componentă naturală, inevitabilă a vieții sociale a fiecărui individ. După Mayer, B. (2000), conflictul poate fi
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
experienței de învățare de către cadrele didactice, cursuri de perfecționare și de specializare, echipamente electronice pentru valorizarea software instrucțional. Curriculum testat este experiența de învățare transpoziționată în teste, probe de examinare și alte instrumente de apreciere a progresului școlar. Curriculum învățat semnifică ceea ce elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Curriculum la decizia școlii circumscrie o zonă de flexibilitate curriculară, de libertate educațională pentru educatori și elevi. Structura
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
urmă la învățătură? Pentru o mai bună înțelegere, preluăm două concepte pedagogice aparținând autorilor lucrării „Învă țarea eficientă”, Ioan Jiga și Ion Negret (1994ă, aă conceptul „eficacitatea generală a instruirii (E.G.I.ă; bă conceptul ineficacitatea instruirii” (I.Iă. Primul concept semnifică depășirea de către toți elevii care participă la instruire, a nivelului minimal acceptabil de performanță școlară proporțional cu posibilitățile individuale de învățare în condiții de comfort psihic și cu economii de efort și de timp, performanțe stabilite de programele școalre. Al
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
toți elevii care participă la instruire, a nivelului minimal acceptabil de performanță școlară proporțional cu posibilitățile individuale de învățare în condiții de comfort psihic și cu economii de efort și de timp, performanțe stabilite de programele școalre. Al doilea concept semnifică nedepășirea, nerealizarea performanțelor minimal acceptabile de către unii dintre membrii unei populații școlare. Altfel spus, instruirea eficace determină pe toți elevii să atingă și să depășească performanțele minimal acceptabile vizate de programele școlare, iar instruirea ineficace determină numai reușita unei părți
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
să transforme activ cauzele externe, să medieze variabilitatea infinită a raporturilor omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Ca element explicativ al determinării evenimentelor interne, motivația va semnifica pentru științele praxiologice modelul „subiectiv” al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației umane distingem cel puțin două mai importante
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și a urmărit cu obstinație transpunerea acestora în practică în toate domeniile, dar mai cu seamă în rândul instituțiilor de forță ale statului. Din acest punct de vedere, crearea instituției Președinției, prin legea nr. 1 din 28 martie 1974, a semnificat „momentul culminant al personalizării regimului Partidului-Stat”, fiind, totodată, „prima mare punere în scenă din seria ritualurilor legate de cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu”. Prevederile constituționale referitoare la rolul conducător al Partidului s-au reflectat fidel și în legislația ce reglementa
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală decît faimoasa opoziție saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rezultat opus rezultatului avut în vedere de acțiunile INTRIGII (principale): se poate spune că acțiunile și scopurile ANTAGONISTULUI formează o contraintrigă. ¶Souvage 1965. conținut [content]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "ce"-ul care este semnificat, în contradicție cu "cum"-ul care este semnificant. Ca și planul EXPRESIEI, planul conținutului are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, conținutul este echivalent cu povestea (în opoziție cu DISCURSUL). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu mai avea de gînd să suporte". Deicticile par deci a dovedi că timpurile trecute dintr-o ficțiune narativă desemnează aceste situații și elemente ca fiind fictive și ca "avînd loc" în prezentul "atemporal" și fictiv al personajelor; ele nu semnifică timpul real și nici nu etichetează situațiile și evenimentele narate ca aparținînd unui timp anterior. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Hamburger 1973; Palmer 1981. Vezi și DEIXIS, PRETERIT EPIC, AMBREIOR, TIMP. deixis [deixis]. Fenomenul general de apariție a DEICTICII; setul de referințe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "modul" în care se semnifică ceva prin opoziție cu "ce"-ul care este semnificat. Ca și planul CONȚINUTULUI, planul expresiei are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, se poate spune că expresia este echivalentă cu DISCURSUL (și opusă ISTORIEI). ¶Chatman 1978
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1959; Freytag 1894; Sternberg 1974, 1978; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. expresie [expression]. După Hjelmslev, unul din cele două planuri ale oricărui sistem semiotic: "modul" în care se semnifică ceva prin opoziție cu "ce"-ul care este semnificat. Ca și planul CONȚINUTULUI, planul expresiei are o FORMĂ și o SUBSTANȚĂ. Cînd se folosește în legătură cu narațiunea, se poate spune că expresia este echivalentă cu DISCURSUL (și opusă ISTORIEI). ¶Chatman 1978; Hjelmslev 1954, 1961 [1967]; Prince 1973. extensiune [extension]. Durata
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
CONTEXTUL. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare în NARATOLOGIE, a propus o schemă cu șase factori incluzînd emițătorul (Expeditorul sau codificatorul MESAJULUI), destinatarul (primitorul sau decodificatorul mesajului), mesajul însuși, CODUL (în funcție de care semnifică mesajul), contextul (sau REFERENTUL la care trimite mesajul) și CONTACTUL (legătura psihofiziologică între emițător și destinatar): Unii teoreticieni (Hymes, de ex.) preferă să vorbească despre șapte factori și înlocuiesc contextul cu materia (despre care se comunică) și mediul înconjurător (scena
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
legată de alte unități în manieră metonimică, și nu metaforică: legată de ele prin consecuție sau consecvență) și a identificat două feluri de indici: indicele propriu-zis (care se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o însușire a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
însușire a personalității, semnificînd astfel implicit) și INFORMANTUL (care oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat). Aceeași unitate poate constitui un indice și o funcție. ¶Barthes 1975. informant [informant]. Un tip de INDICE. În opoziție cu indicii propriu-ziși (care semnifică implicit și se referă la o atmosferă, o filosofie, un sentiment, o trăsătură a personalității), informanții oferă informații explicite despre timpul și spațiul reprezentat. ¶Barthes 1975. inserție [embedding]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE sau de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și prin care este ea comunicată, o narațiune care se discută pe ea însăși, o NARAȚIUNE AUTOREFLEXIVĂ este o metanarațiune. Și mai exact, pasajele sau unitățile dintr-o narațiune care se referă explicit la CODURILE sau subcodurile în funcție de care narațiunea semnifică sînt metanarative și constituie SEMNELE METANARATIVE. ¶ Hamon 1977; Hutcheon 1984; Prince 1982.Vezi și COD NARATIV. metonimie [metonymy]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, se folosește pentru un alt termen ce desemnează o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tot așa cum POVESTIREA FICȚIONALĂ se află în opoziție cu POVESTIREA FACTUALĂ): el le desemnează ca fictive (trecutul există numai pentru o persoană reală; evenimentele din ficțiune sînt atemporale și "au loc" în prezentul fictiv și atemporal al personajelor) și nu semnifică un timp real și nici nu se atașează la situații și evenimente descrise ca fiind trecute. Pentru Hamburger, acest statut special al preteritului epic este pus în evidență de combinații între el și circumstanțialele DEICTICE (temporale) care ar fi inacceptabile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de mărci vizibile de conceptul "cîine". 2. O entitate care reprezintă o altă entitate. ¶Saussure 1966 [1998]. semn metanarativ [metanarrative sign]. Într-o narațiune, un semn care se referă explicit la (unul din) CODURILE (sau unul din subcodurile) în funcție de care semnifică narațiunea; un semn sprijinindu-se pe un alt semn considerat ca un element în codul care încadrează narațiunea unde apar amîndouă. Semnul metanarativ comentează explicit o unitate narativă x și oferă un răspuns la întrebări ca: "Ce înseamnă x în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în funcție de un COD PROAIRETIC. ¶Prince 1977, 1982. Vezi și METANARAȚIUNE, COD NARATIV. semnificant [signifier]. Dimensiunea perceptivă a unui SEMN. Un semnificant (signifiant) e legat de un SEMNIFICAT (signifié) și nu există în afara relației cu acesta din urmă. ¶Saussure 1966 [1998]. semnificat [signified]. Dimensiunea conceptuală a unui SEMN. Un semnificat (signifié) e legat de un SEMNIFICANT (signifiant) și nu există în afara relației cu acesta din urmă. ¶Saussure 1966 [1998]. set de dislocare [displacement set]. Mulțimea formată din (1) o propoziție p, într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
coduri bine definite; un text care nu este adaptat unor strategii de decodare (mai mult sau mai puțin) stabilite; un text care este (sau urmează a fi) scris, și nu (deja) citit. Textul scriptibil (texte scriptible) este un text care semnifică în infinit de multe moduri (în toate direcțiile). În opoziție cu TEXTUL LIZIBIL (texte lisible), el este plural la modul triumfător și cu totul deschis. Strict vorbind, termenul desemnează un ideal (paradoxal) și nu poate caracteriza textele narative, de-ar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]