3,823 matches
-
impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate“ este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
4) din Lege, arătându-se că Guvernul nu poate emite o hotărâre de instituire a unei stări de alertă pe teritoriul României, care apoi să fie aprobată sau anulată prin suprascriere de către Parlament, în acest mod nefiind respectat principiul separației puterilor în stat. Guvernul este executivul ce instituie măsuri pentru reducerea unor drepturi fundamentale, iar, potrivit reglementărilor referitoare la starea de urgență, restrângerea drepturilor, în situații excepționale, așa cum sunt acestea definite de art. 53 din Constituție, se poate face
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
să delege puterea de legiferare Guvernului, iar acesta să o exercite pe calea unei hotărâri, act care se emite pentru organizarea executării legilor, conform art. 108 alin. (2) din Constituție, și care nu intră în categoria legilor. Se încalcă, astfel, separația puterilor în stat. ... 53. Se mai arată, cu privire la art. 5 alin. (3) lit. a) și art. 6 lit. c) din Lege, că se încalcă și art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece acordă hotărârilor Guvernului aceeași forță juridică
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
Prevederile art. 3 din Lege, din cauza impreciziei formulei analiză a factorilor de risc, permit autorităților administrative să sancționeze cetățenii în mod arbitrar. Practic, puterea executivă a dobândit puterea de a restrânge pe perioadă nedeterminată drepturile fundamentale ale cetățenilor, încălcând separația puterilor în stat. ... 57. Se mai arată că obligativitatea purtării măștii de protecție interferează cu dreptul la viață privată, în sensul larg, prevăzut de art. 8 din Convenție, precum și cu dreptul fundamental la sănătate, respectiv cu dreptul persoanei de
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
din Constituție. De asemenea, nu poate fi primită explicația că Guvernul poate emite ordonanțe de urgență în afara legii de abilitare a Parlamentului, chiar dacă acestea privesc o situație pe care Guvernul o caracterizează ca fiind excepțională. În consecință, principiul separației puterilor în stat este încălcat prin legiferarea de către Guvern a unor ordonanțe de urgență ce destabilizează societatea și încalcă principiile statului de drept. ... 67. Guvernul motivează Ordonanța prin raportare la situația generată de alte acte normative, și nu la
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
pandemiei de COVID-19 se circumscriu prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități publice, a principiului separației și echilibrului puterilor și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție. ... 108. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului fundamental la sănătate și la viață privată, Curtea, în Decizia nr. 340 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
cum impun prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție. ... 29. Nu se justifică urgența suspendării acordării indemnizației, în condițiile în care în Parlament se dezbăteau în același interval tot măsuri ce interesau bugetul de stat. Procedând astfel, Guvernul a încălcat separația puterilor în stat, consacrată de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 30. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată într-o zi nelucrătoare, de sâmbătă, după ce proiectul acesteia, cu modificările ce vizau legea fiscală, a fost
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. ... 83. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate, Guvernul nu a încălcat separația puterilor în stat, deoarece, potrivit art. 115 alin. (1) din Constituție, interpretat per a contrario, poate reglementa în materia legilor organice. ... 84. Cu referire la criticile raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție, deși Curtea Constituțională nu a examinat
DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300384]
-
să fie repartizată de șeful compartimentului de specialitate. ... ... ... 19. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) - (5) privind caracterul de stat de drept, democratic și social, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 31 - Dreptul la informație, art.
DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301121]
-
mai e ceva înăuntru. Nu este uman, dar pare viu. Nu văd bine. O parte este ascunsă de părul femeii. Este oranj. ― Oranj! (Responsabilul micului grup îi dădu la o parte pe cei doi și-și lipi viziera căștii de separația transparentă.) Nu știu ce-o fi, dar posedă gheare. Unul dintre ei îi dădu un cot colegului. ― Hei, o fi o formă de viață extraterestră, nu? Face ceva parale. Ripley atunci se gândi să se miște. Mișcarea ei fu abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
sunt prea puternice. Ce materiale se găsesc într-o stație de epurare a atmosferei? ― Materialele compozite de fibră de carbon și siliciu în partea de sus, pentru a obține în același timp soliditate și lejeritate. Multă sticlă și metal în separații. În privința fundațiilor și al nivelelor subterane, nu e greu de ghicit. Beton și platforme de oțel întărit cu aliaj de titan. Gorman izbuti să-și stăpânească furia și modifică inutil alte reglaje. ― Dacă alimentarea auxiliară și epuratoarele ar fi oprite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
luminoasă care acționând un timp asupra receptorilor este capabilă să producă senzația vizuală. Acuitatea vizuală particularitate a sensibilității luminoase; reprezintă puterea rezolutivă a ochiului, capacitatea sa de a diferenția doi excitanți, prin stabilirea minimum separabile dintre ei (distanța minimă de separație a doi stimuli). Dacă acuitatea vizuală este scăzută detaliile fine ale obiectelor realității apar difuze, estompate. Testele de determinare a acuității vizuale vizează tocmai vederea de detaliu și se exprimă în minimum vizibile. Cea mai veche și mai răspândită metodă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu discursul propagandistic. În statele democratice, acesta este parțial și temporar, întrucât există o pluralitate a grupurilor de interese și a mijloacelor de expresie, dar și mecanisme de autoreglare ale corpului social (schimbarea pașnică a conducătorilor prin alegeri libere, existența separației puterilor în stat, a societății civile și a presei independente). Așadar, este posibil controlul universului de discurs, care conduce la diverse forme de manipulare a indivizilor și grupurilor. Se pot evidenția tehnici de manipulare la nivelul universului de discurs? Analiza
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
regionale, fiind limitate la cadrele statale ale principatelor. Pe de altă parte, și în ciuda acestei limitări etatiste, toate manualele din această perioadă prezintă certa conștiință a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale fragmentării politice, memoria oficială care se încearcă a fi construită prin intermediul manualelor de istorie nu este memoria națională a românilor, ci memoriile colective etatiste. Memoriile colective prelucrate de manualele de istorie sunt încadrate statal, respectând cu fidelitate liniile de separație politică ale vremii. Astfel, fiecare principat își organizează propriul trecut în parametri restrânși ai frontierelor sale politice, structurându-și propriile memorii istorice. Cu toate că în avangarda reflecției istorice, G. Șincai a redactat Hronica Românilor în care a înmănunchiat faptele românilor într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei colective. Gestiunile anterior separate ale trecutului românesc au fost înlocuite de un cadru singular în interiorul căruia trecuturile principatelor au fost contopite într-o unică memorie națională. Odată cu ștergerea granițelor politice dintre principatele danubiene au fost dizolvate și liniile de separație ale istoriilor provinciale. Procesul poate fi descris ca unul de naționalizare a trecutului românesc, în urma căruia memoriile regio-centrice ale principatelor au fost omogenizate într-o memorie națională românească. În deceniul al șaselea, și cu atât mai pregnant în cel de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat propriul său panteon al figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de omogenizare simbolică a entității naționale, contravenea noii sensibilități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unii teoreticieni contemporani, "humanity is a project in the making"7. Ca să exemplific, indic faptul că societatea democratică de factură occidentală din contemporaneitate poate fi considerată produsul unei proiecții ideologice, din moment ce instituțiile sale (cadrul constituțional, contractualismul politic, economic și social, separația puterilor, distincția public-privat and so on) reprezintă, fiecare în parte, expresii ale unei instituiri ideologice. Funcționarea acestui cadru, a relațiilor care îl compun și a instituțiilor care îl exprimă toate acestea, reprezentând, practic, realitatea respectivei societăți este însă imposibilă în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mai ales atunci când degradarea biologică este accentuată de boli cronice și degenerative. Ceea ce au căutat cu obstinație să demonstreze gerontologii a fost paralelismul Între vârstă și funcțiile psihice. Studiile efectuate au arătat că sub aspect psihic nu se poate face separația Între procesele Îmbătrânirii și efectele determinate de experiențele de viață. De asemenea, toate testele de inteligență au dat greș când a fost vorba de a demonstra o corelație cu factorul vârstă. Toate acestea se datorează capacității adaptative ale funcțiilor sistemului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din profil. Suprafața pronotului cu microsculpturi adâncite, mai rar cu granule înălțate dispuse posterior. Prosternul acoperit de coxele anterioare, mezosternul scurt, prevăzut cu 5 colțuri ascuțite. Metasternul lățit, fiind slab delimitat de mezostern, nu există între ele o linie de separație bine delimitată, dar diferențiat de coxele mediane printr-un șanț transversal. Coxele anterioare oval-alungite, cavitățile lor de articulație a femurelor sunt absente. Coxele mediane și posterioare ovale, depărtate între ele. Femurele depășesc marginile laterale ale corpului, cele anterioare fiind lățite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Prosternul lipsit de strii. Atât marginile laterale cât și discul pronotului prezintă o punctuație egală și accentuată ...........................17 Paromalus Er. 14 Genul Dendrophilus Leach Corpul oval-alungit sau oval-scurtat și convex. Fruntea nu este delimitată de clipeu printr-o linie de separație. Antenele se inseră sub marginile laterale ale frunții. Scapul (articolul de la baza antenelor) alungit, ușor arcuit și îngroșat spre vârf. Măciuca antenelor are o formă ovală. Epimerele mezosternului nu sunt vizibile privite de sus. Toate tibiile sunt puternic lățite și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
află 2 strii, dintre care prima este mai scurtă. Scutelul mic. Elitrele cu o strie subhumerală mai alungită. Restul striilor sunt de regulă în număr de 6, cele externe fiind mai lungi. Epipleurele elitrelor bine delimitate printr-o linie de separație, pot avea și ele 2-3 strii. Partea posterioară a elitrelor lipsită de o punctuație vizibilă. Pigidiul orientat oblic-posterior sau vertical. Lobul anterior al prosternului de regulă cu o bordură vizibilă. Marginile laterale ale prosternului cu 2 șănțulețe adâncite pentru adăpostirea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Pigidiul orientat oblic-posterior sau vertical. Lobul anterior al prosternului de regulă cu o bordură vizibilă. Marginile laterale ale prosternului cu 2 șănțulețe adâncite pentru adăpostirea antenelor, mai rar ele pot lipsi. Mezosternul este separat de metastern printr-o linie de separație transversală bine conturată. Primul sternit abdominal prezintă de o parte și de alta a liniei de separație câte o strie oblică adâncită. Picioarele alungite cu femurele îngroșate. Tibiile anterioare triunghiulare, cu 2 pinteni terminali bine dezvoltați. Insectele sunt întâlnite în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
ale prosternului cu 2 șănțulețe adâncite pentru adăpostirea antenelor, mai rar ele pot lipsi. Mezosternul este separat de metastern printr-o linie de separație transversală bine conturată. Primul sternit abdominal prezintă de o parte și de alta a liniei de separație câte o strie oblică adâncită. Picioarele alungite cu femurele îngroșate. Tibiile anterioare triunghiulare, cu 2 pinteni terminali bine dezvoltați. Insectele sunt întâlnite în dejecțiile animalelor, pe cadavre, ciuperci putrede și în alte materii vegetale ș i animale aflate în descompunere
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]