KorAP: Find »[drukola/base=sfat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...764 >

19,086 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232

ajuns. De exemplu, de ziua mea, când mi-a făcut cadou pantofii ăia italienești cu talpă de crep, ce lecție i-am ținut ca mulțumire! — Uite ce, i-am zis eu după ce am ieșit din magazin, îți dau un mic sfat în privința cumpărăturilor: când ieși să faci o chestie atât de elementară, cum ar fi schimbarea banilor pe mărfuri, nu-i nevoie să-ți arăți fofoloanca la toți cei aflați dincoace de linia orizontului. OK? — Ce să-mi arăt? Cine ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325

ai pașaport englezesc. Privi În urma omului care se ]ndepărta și nu mai spuse nimic până când reveni Myatt. — Mă Întorc acum la compartimentul meu, spuse ea. — Aveți o cușetă? — Nu. — Coborâți la Köln? — Călătoresc până la capăt. Îi dădu și el același sfat ca și Însoțitorul: — Ar trebui să aveți o cușetă. Zădărnicia acestui sfat o irită și o făcu să uite pe moment de compasiunea pentru vârsta și agitația lui. — Cum să am o cușetă? Sunt În cor. El o privi cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
spuse nimic până când reveni Myatt. — Mă Întorc acum la compartimentul meu, spuse ea. — Aveți o cușetă? — Nu. — Coborâți la Köln? — Călătoresc până la capăt. Îi dădu și el același sfat ca și Însoțitorul: — Ar trebui să aveți o cușetă. Zădărnicia acestui sfat o irită și o făcu să uite pe moment de compasiunea pentru vârsta și agitația lui. — Cum să am o cușetă? Sunt În cor. El o privi cu surprinzătoare amărăciune. — Nu, n-aveți atâția bani. Ce trebuie să fac? Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
dusul cu mașină, chiar după ce se Întunecase, după un spectacol, nu presupuneau mai mult decât niște sărutări pe gură și pe gât, plus o rochie care trebuia cusută puțin. De la o fată se aștepta să plătească - acesta era sensul tuturor sfaturilor. Nimeni nu primește nimic pe gratis. Romancieri precum Ruby M. Ayres pot să spună despre castitate că e mai prețioasă decât diamantele, dar adevărul e că prețuia cât o haină de blană sau cam pe-acolo. Nu puteai accepta o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
demaror. Myatt Îl lovi peste mână, dându-i-o la o parte: — Așteptăm. — Așteptăm? repetă omul. Apoi explică precipitat: — Sunt soldații. Ar fi mai bine să ne cărăm. N-avea de unde să știe că Myatt era gata-gata să-i urmeze sfatul. Era Înspăimântat - văzuse În atitudinea soldaților față de el spiritul care făcea posibile pogromurile -, dar rămase neclintit. Nu era destul de convins că făcuse tot ce-i stătuse În putință ca s-o găsească pe fată În Subotica. — Vin, spuse omul. Pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

așa că nu lua seama la ce spun eu. Este diferit pentru fiecare. N-am nici cea mai vagă idee. —Ba sunt sigură că ai, am zis. —OK, păi atunci, dacă vrei să știi ce să NU faci, continuă Lauren, primul sfat ar fi să nu faci o nuntă cu 400 de invitați. Îți Întunecă de tot judecata. Știam că toată povestea asta o să fie un fiasco În ziua nunții. Îți dai seama? —Cum așa? Păi eram cu toții adunați În Maine, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Te sun eu Înapoi, spuse el și Închise. Sophia Încerca deja să-l facă pe Hunter să se Întoarcă la Paris? Simțeam cum mi se lipește capotul de pielea care-mi devenise brusc rece și lipicioasă. Uitând cu totul de sfaturile primite de la Lauren și Tinsley, am lăsat să-mi scape: —Iubitule, de ce nu mi-ai spus că ai angajat-o pe Sophia? Încercam din răsputeri să nu par cumplit de geloasă. Hunter păru surprins: —Am angajat-o doar ca să ajute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
nimic dacă nu eram sigură. —OK, hai că eu ies, am spus, ridicându-mă. — Te sun eu mai Încolo, zise Lauren, pe un ton atoateștiutor. Dar să nu te apuci să-i spui ceva lui Hunter pe tema asta. —Bun sfat. Mulțumesc, am spus. Când am intrat din nou În magazin, mulțimea Începea să se risipească. Pe neașteptate, cineva m-a bătut pe umăr. —Sylvie? Sylvie? M-am Întors. Lângă mine se afla Alixe, cu o expresie de Îngrijorare pe chip

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
ceva. Să mă descarc. Poate că exista o explicație simplă și voi putea merge la Paris În noiembrie cu Hunter, să mă distrez de minune. Adevărul era că un puteam să continui În felul ăsta, indiferent care ar fi fost sfaturile pe care mi le dăduse Lauren. —Păi... nu e... nimic, am spus, În cele din urmă. Într-una din zilele trecute, când Jim a adus Înapoi costumele tale, mi-a dat un teanc de chitanțe. —Ce vrei să spui? rosti

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
pătrundă În vene picătură cu picătură, mi-a povestit câte-n lună și În stele despre clientele lui, care erau topmodele. Nu semăna deloc a doctor. Când i-am spus că arăta foarte tânăr, zâmbise și spusese: „Urmez și eu sfaturile pe care le dau altora“. —Bo! Îl iubesc pe Bo, zise Marci. Nu ți-a spus că sistemul tău imunitar e la pământ? — Da, mi-a spus că suprarenalele sunt suprasolicitate, dar eu știu de ce mă simt atât de dărâmată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
fie sigur că acordau o deosebită atenție unui pasaj relevant pentru ei Înșiși)... și, repet, este sigur ca nu vom lua nimic cu noi... —E mare păcat că nu-ți spun chestia asta Înainte de a muri, zise Alixe. Este un sfat atât de bun. Ce-o să fac cu toate lucrurile pe care le-am cumpărat, atunci când o să crăp? — Să ne rugăm, spuse preotul. Adunarea Îngenunche, ca un singur om, și se așternu liniștea. Pe neașteptate, din spatele nostru, am auzit ușa bisericii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

Profund îndatorat, dom' profesor, profund îndatorat! exclamă Radu, închizînd telefonul. A plecat de-o oră spune, luînd ceașca pusă lîngă telefon -, vine cu cursa rapidă. Cred că abia aștepți rîde sonor Paula, întinzîndu-se după țigări. Am auzit cum îți dădea sfaturi profesorul; ar fi trebuit să nu te primesc azi la mine... Ca să-ți tihnească telefoanele inginerului? pufnește ironic Radu. Proastă cafea! Mai bine făceai nes decît amestec. Un puști obraznic, zău! face un gest evaziv Paula, aprinzîndu-și țigara ținută între

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
seama? Șefă de Cadre... Muncește cu spor și rămîi sigur în București la terminarea facultății... Frumoasa asta de Mia are intrare oriunde... Babalîcul de bărbat-su e mai mult pe șantier, un fel de politruc..." Mihai a ținut cont de sfatul prietenului și a invitat-o; doamna Mia s-a simțit ușor ofensată, totuși a acceptat cu plăcere să-l întîlnească. Dar n-au depășit stadiul de cofetărie. "Lasă, data viitoare..." îi surîdea doamna Mia cînd auzea invitația lui Mihai, "să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu un ochi: Să fiu lăsat să dorm. Chelnerul își vede urgent de drum, amintindu-și surîsul bătăios. Cînd ajunge lîngă Lazăr, se apleacă ceremonios: Fratele meu omul dorește ceva? Ce-mi poți da de șase lei și cincisprezece bani? Sfaturi. Lazăr scoate mîna din buzunar și răstoarnă banii pe masă: Te ascult. În ce domeniu? Filosofie. Ce teorie trebuie să adopt ca să-mi treacă de foame? Ține cont: azi, la prima oră, am băut doar o gură de cafea, și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
panouri cu lozinci, o făptură de coșmar, cu niște ochi mari, de jivină hăituită, aceiași ochi care au tăiat în două întunericul camerei sale cu sclipirea lor -, îl trage în umbră: Vincențiu, vreau să-ți vorbesc; să m-ajuți..., un sfat... ...Și groaza lui imediat ce și-a eliberat mîneca din strînsoarea degetelor firave, pe care nu le-ar fi putut bănui de o asemenea forță... Zgomotul cu care ușa mare, încărcată de fier forjat, a căzut în urma sa... Fuga spre tramvaiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
a căutat la telefon (aflat de la uzina din Iași), călcînd peste ura și dragostea ce i-o purta. Sînt Maria Bujoreanu, fosta dumneavoastră profesoară... N-a mai apucat să-i spună că vrea să-l vadă, să-i ceară un sfat. Săteanu a și exclamat: Dumnezeule, unde ești? Vreau să te văd! Le-a întîmpinat un bărbat matur, cu semnele oboselii vizibile pe față, corect îmbrăcat, sigur pe el, siguranță ce o transmitea și celor din jur, care nu avea comun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Ascuns în șifonier, printre lucrurile ei intime. Deci, ea interceptează convorbirile lui tăticu... "Așa a aflat că ți-am strigat "pui de cuc"" gîndește Mihai, clătinînd încet din cap. Da, Mihai, asta-i! conchide Doina. Cine-mi poate da un sfat? Ești singurul. De-aceea am și venit la vizionare, să te rog să mă conduci... În ultima vreme, relațiile dintre tăticu' și mama s-au mai încordat... Dacă eu plec la facultate, vor rămîne ei doi. Paradoxal, ar putea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o adică, ar putea să mă urască... Iar dacă nu-i spun, și el e prins cu ceva de mama, care ar putea să-l șantajeze, n-o să mi-o iert niciodată. Ești singurul care poți să-mi dai un sfat, Mihai. Ce să fac? Simplu strînge Mihai din umeri. Faci în așa fel încît nenea Toader să ajungă prin camera mamei, să caute ceva și să dea peste telefon. Și dacă iese scandal? Tăticu', impulsiv cum este, mai ales acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
iaz, i-o udam și lui; îmi dădea bani pe ascuns, să nu știe tata, să am de iarmaroc; "du-te, Toadere, și îmbogățește-ți sufletul" îmi spunea. Cred c-aș fi renunțat la școală dacă n-ar fi fost sfatul popii și, hm!, de ce nu ți-aș spune?, și o profesoară; una minunată, dar cam..., ne trata de sus, ne lua peste picior eram și tare proști, ăsta-i adevărul -, dar... Săteanu se oprește. Se oprește pur și simplu, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
facultate, era cu u-te-me-ul în uzină. Avea sarcină să mă lămurească să-l lămuresc pe tata. Sîmbăta mă chema la el: "Te duci la tat-tu acasă (așa era Haralamb, necioplit și atunci), îl lămurești iar luni aduci adeverință de la sfat că a semnat cererea de intreare în colectiv, altfel, într-o zi n-o să te mai primim la lucru". Și cînd am fost, într-adevăr, dat afară de la lucru, văzînd că tata tot nu vrea să semneze, am rupt-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
avut un accident, iar după spital, trecuseră deja vreo doi ani, am fost luat la București. Dragostea pentru profesoară însă nu m-a slăbit o clipă. Și culmea într-o zi îmi dă telefon chiar ea, să-mi ceară un sfat. Procesul soțului se încheiase, soțul murise în închisoare iar fata ei, studentă la Medicină, nu mai era primită la cursuri. Doreau să le dau un sfat. Fata voia să termine Medicina, cu orice preț. Și nu era decît o soluție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Și culmea într-o zi îmi dă telefon chiar ea, să-mi ceară un sfat. Procesul soțului se încheiase, soțul murise în închisoare iar fata ei, studentă la Medicină, nu mai era primită la cursuri. Doreau să le dau un sfat. Fata voia să termine Medicina, cu orice preț. Și nu era decît o soluție: s-o rupă cu familia, dacă nu prin renegare, ca mine, ceea ce ea nu voia, că-și iubea nebunește tatăl, atunci, prin căsătorie. "Cine-i în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ură. Tata nu și-a plecat o dată capul; a preferat să riște închisoarea, decît să semneze cerere de intrare în colectiv. A mers pînă acolo încît a modificat o adeverință de venit, cerută mie la școală, dată de cei de la Sfatul Popular din Sânzieni, la finele căreia președintele Sfatului scrisese "tovarășul Vlădeanu este potrivnic agriculturii socialiste", iar tata a mers cu o sticlă de țuică la un prieten care a șters "portivnic" și a scris "devotat". Cînd s-a răsuflat povestea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
a preferat să riște închisoarea, decît să semneze cerere de intrare în colectiv. A mers pînă acolo încît a modificat o adeverință de venit, cerută mie la școală, dată de cei de la Sfatul Popular din Sânzieni, la finele căreia președintele Sfatului scrisese "tovarășul Vlădeanu este potrivnic agriculturii socialiste", iar tata a mers cu o sticlă de țuică la un prieten care a șters "portivnic" și a scris "devotat". Cînd s-a răsuflat povestea în comună, eram în ultimul an de liceu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

să își imagineze că vede păuni. Vezi tu, nu există nici un motiv pentru asta - e ceva ereditar. Încearcă să reziști, draga mea, iar dacă va cere ajutor, o să încerc să fac ceva în sensul ăsta. Dar, dacă lucrurile se înrăutățesc, sfatul meu e să-l părăsești. Acestea fiind spuse, plecă. Se întorcea la Burford cu tot felul de bunătăți pe care le luase din West End. Delicatese pe care nu se obosise să i le arate și lui Carol. La două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]