3,671 matches
-
cu pricepere, după anumite criterii, în trei cutii de carton, pe care le căra mereu cu el într-o desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în trei cutii de carton, pe care le căra mereu cu el într-o desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Sunetul era fizic, material, de-l puteai percepe cu toată suprafața corpului și nimic nu mai era în jur, fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a bușilea, în patru labe spre patul de odihnă prezidențială. Sau poate la el clonarea se permite! Herodot, ce ne-ai făcut! Deci treaba este de acum clară. România nu va fi admisă în spațiul Shenghen. De cum s-a dat sfoară, nu în țară, ci în lume, despre acest lucru în privința acestui popor francofon cu acte în regulă și european cu hărți în regulă, toți românașii noștri rămași rușinos de căruță, au început să arate cu degetul în toate cele patru
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
siguri că sunt una și același lucru) deja se stabiliseră etapele pe care trebuia să le parcurgă țara noastră până la completa pierzanie. Că am fost copii fără minte în 1989 se văzuse fiindcă am jucat aproape cum ne-au tras sforile păpușarii de dincolo de perdea. Păi unde dracu s-a mai văzut un popor care să facă o revoluție în direct? Orice lucru cere o regie iar regia revoluției a fost făcută din timp și de aceea a părut perfectă. Poate
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-mă și întrebându-vă: Cine dracu' mai este și ciumetele acesta atât de "premiat" de ciracii de azi ai distrugerii României. De unde aia a măsii (am limbaj academic, nu-i așa?) a apărut și acest obiect spurcat, abil tras de sfori de păpușari nevăzuți, numit, dracul să-l ia, care în sinea lui cred știe prea bine că una din etapele distrugerii unui popor este: "Distrugerea sistematică a valorilor lui culturale" (a spus-o asta nu subsemnatul, ci un mare general
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-nceput, Rătăcesc prin țări străine? Și cu asta ce-am făcut? Traversam ani grei cu crize, Leul iar a decăzut, Cresc întruna taxe-accize? Și cu asta ce-am făcut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag sforile, se minte, Și cu asta ce-am făcut? Se urzesc pe-ascuns vendete, Cum nicicând nu s-a văzut, Țara-i plină de vedete, Și cu asta ce-am făcut? Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut; Iarăși
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
lui Fili, adică cine ne îngrijește acum. Și am gândit să-i furăm pistolul. Da, ne-am gândit noaptea... el aducea echipamentul, Andrei, că e mai mare ca mine, și mă scula la 4 noaptea să furăm banii. El aducea sfoară ca să se urce până la geamul meu. Dar n-a reușit, n-a putut să mă trezească, că a venit pe aici, dar nu m-am trezit. Și atunci a făcut singur asta, a adus și niște saci în care să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
lui cenușiu, și globulețele, și brăduțul - nici măcar Crăciunul nu mai era o sărbătoare frumoasă. Căluții de lemn, care au dat o raită prin sat, au văzut că numai căsuța lui Pinocchio păpușa de lemn - mai era colorată. Și au dat sfoară în tot satul de lucrul acesta. Atunci s-au dus cu toții la el și au bătut la ușa galbenă, ca să vorbească cu Pinocchio. 4. Și Pinocchio le-a dat drumul și lea zis: „M-ați trezit din somn...“ Dar ei
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
prima cotitură a drumului, lăsând în urmă un nor de praf și ecourile tropotelor. Burțile cailor lor aproape că atingeau în goană pământul - și aveau să mai alerge așa o bucată: încă nu-și dăduseră seama că fuseseră trași pe sfoară. Nu încă. 13 Când soldații trimiși de Gualfard în urmărirea tânărului Waltan se întoarseră, mărturisind încurcați că îi pierduseră urma, iritarea lui Balamber se transformă în furie nestăvilită. îl luă imediat la rost pe burgund: Unde i-ai găsit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
către cal; în vreme ce Waltan încerca în zadar să se ridice, o azvârli în genunchi, aproape între picioarele animalului. Ploaia se întețise. Sub rafalele tot mai violente, aduse de vântul ce scutura sălbatic coroanele copacilor, Balamber tăie o bucată lungă din sfoara ce o purta la șa; o obligă pe tânăra fată să țină mâinile la spate și i le legă din câteva mișcări rapide. Ea, printre lacrimi, îl ruga mai departe să nu-i ucidă fratele, strigând, ca să i se audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
răspunse, ridicând din umeri. — E limpede, spuse, schițând un zâmbet resemnat. Zeul creștin îi ocrotește. Și de bucata asta de frânghie ce ai să-mi spui? Gualfard ridică brațul și îl întinse înainte, lăsând să se legene înaintea ochilor săi sfoara cu care fusese legată Frediana. Balamber își stăpâni cât putu de bine surpriza și îl privi amenințător. Absolut nimic. Ce vrei să-ți spun? — Par bucăți dintr-o frânghie de-a hunilor, insistă Gualfard, uitându-se țintă la el. Balamber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
explicație: — O legasem cu frânghia pe fată, dar ea, după ce ne-a lovit trăsnetul, pesemne s-a eliberat. Gualfard continuă să-l cerceteze câteva clipe, cu aerul că-și repeta în minte și cântărea fiecare cuvânt. încuviință apoi și aruncă sfoara în iarbă. — De acord, conchise el. Punându-și ambele mâini pe oblâncul șeii, scutură din cap și, vorbind aproape către sine, adăugă înnegurat: — De necrezut. Și totul din vina a doi copilandri... Geremar, alarmat, întinse mâna, arătându-l pe Balamber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Cei mai mulți, însă, se răspândeau prin desișurile dimprejur. Luminișul se golea repede. Maliban primi de la unul din cei câțiva soldați burgunzi ce rămăseseră doi cai mongoli, mărunți și spătoși - firește, fără șa. Unul dintre ei însă purta un căpăstru făcut din sfori lungi, iar Maliban i-l dădu lui Sebastianus. Acesta, înainte de a urca, îi puse în brațe fata, spunându-i să o țină cu el; îl întrebă apoi despre cai: — Cum de i-ai găsit? Lucia nu se mai lupta: plângea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cutie de metal o monedă care declanșă mecanismul unei cutii muzicale. Pe acordurile unui vals vienez găina țâșni în picioare și, rotindu-se în cerc cât îi permitea cușca, execută câteva mișcări stângace ca o marionetă pusă în mișcare de sforile nevăzute ale rutinei. Când ultimele acorduri ale valsului se stinseră, mecanismul automat lăsă să curgă într-un jgheab câteva grăunțe, pe care găina le ciuguli tot atât de mecanic precum dansase, după care își reluă locul și starea dinainte. Ce spectacol oribil
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din cauza copiilor, admise Carol. Mă uitam ore în șir la ei cum se cățărau pe leu, îl trăgeau de coadă, sau își băgau capul în gura lui căscată. Le făceam rost de bucăți de magnet, pe care le legam cu sfoară și-i învățam cum să pescuiască bănuții aruncați în fântâna îndrăgostiților. Erai o prezență demnă și utilă în oraș, îmi închipui. Îți râzi de mine?! Demnă și utilă..., îl îngână Carol. Pe naiba! Ajunsesem să semăn cu leul meu împăiat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și prea strâmte, îi înfășurau trupul deșirat și slab, cu medalii confecționate din chei vechi, nasturi de tinichea, capace, catarame, blacheuri sau pitaci găuriți. Le culegea din curțile oamenilor sau din colbul drumului, slujindu-se de un magnet legat cu sfoară, ca să nu fugă. Zicea că e un animal din Patagonia care se hrănește numai cu metal, de-i zice Carbuncul. Căpătase o dexteritate de neegalat. Arunca magnetul exact în locul potrivit și-și continua apoi drumul trăgând de sfoară "animalul", care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
legat cu sfoară, ca să nu fugă. Zicea că e un animal din Patagonia care se hrănește numai cu metal, de-i zice Carbuncul. Căpătase o dexteritate de neegalat. Arunca magnetul exact în locul potrivit și-și continua apoi drumul trăgând de sfoară "animalul", care prinsese strâns cu lăbuțele obiectul râvnit. Făcea totul cu gesturi sigure și nonșalante, ca din întâmplare, fără să se uite, pentru a nu atrage atenția asupra prăzii. Când se împuțina lumina, de nu mai deosebeai lupul de câine
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
picioare deasupra unui blid cu lapte, ca să-i scoată demonul din trup. Se pripășise în satul acesta și cea mai mare bucurie a lui era să răscolească prin dărâmături, maidane sau în groapa de gunoi de la marginea satului după diverse sfori, șireturi și panglici, ținându-și pleoapele ridicate cu două degete, ca să vadă mai bine. Le colecta cu mare râvnă și le sorta cu pricepere, după anumite criterii, în trei cutii de carton, pe care le căra mereu cu el într-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
râvnă și le sorta cu pricepere, după anumite criterii, în trei cutii de carton, pe care le căra mereu cu el într-o desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu pricepere, după anumite criterii, în trei cutii de carton, pe care le căra mereu cu el într-o desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în trei cutii de carton, pe care le căra mereu cu el într-o desagă mare petrecută peste umăr. Pe fiecare cutie buchisise cu un muc de creion chimic: "CUTIE CU SFORI MARI", "CUTIE CU SFORI MICI" și "CUTIE CU SFORI CARE NU SUNT BUNE LA NIMIC". Când alaiul ajunse la râu, doi bărbați săpară cu unghiile o groapă în malul clisos și înmormântară fantoșa cu capul spre apus. S-au aprins lumânările. Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Sunetul era fizic, material, de-l puteai percepe cu toată suprafața corpului și nimic nu mai era în jur, fără doar această vibrație de bronz, ca și cum te-ai fi aflat în străfundurile spiralate ale unui ghioc. Pimen trăgea cu meșteșug sforile clopotelor aninate de bolta înaltă a unei galerii învecinate. Înconjură apoi bisericuța de trei ori, cu toaca de paltin pe umărul stâng, lovind-o ritmic cu ciocănelul. Călugărul intră în schit și Bătrânul îl urmă. Bisericuța, cât o încăpere mică
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
vârstei mele (fr.). și cinci de ani, și încă de pe atunci cu părul sur, construiam prinzători pentru păsări (Adela avea colivii, semințe, cunoștea obiceiurile și gusturile tuturor zburătoarelor); făceam zmeie mari că abia le putea ține, cărora le trimiteam pe sfoară inele cu "scrisori" sau batiste și, noaptea, lampioane venețiene, confecționate de ea; mă urcam în copaci să-i aduc fructele cele mai frumoase, retrase parcă anume, ca-n poveste, pe vârful crengilor greu de ajuns; ne plimbam cu barca pe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să o șteargă. Când eu le spuneam să-și scoată șoșonii, știau că le cer acest lucru deoarece gândeam că cei care n-o fac sunt niște mocofani. Și aceasta provoca toate diferențierile în felul în care ne trăgeau pe sfoară sau ne tachinau pe fiecare dintre noi în parte. O confesiune, recunosc cu mâhnire, care nu poate să nu sune suspect de onestă și de îndatoritoare. Dar ce pot să fac? Ar trebui oare să-mi întrerup toată munca de câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]