4,282 matches
-
am mai alinat dorul după ciutura fântânii...! Da nu am putut pune piciorul pe pământul meu drag! Am sărutat și eu florile și le-am aruncat în apă Prutului...cu gândul tot la câmpul meu cu flori din lunca casei....“ ................................................................................................................................................................................................ Silueta Oliei stătea dreapta în bătaia vântului.Se înălțase și formele i se rotunjiseră. Privea crucea crăpata de ploi și soare. -Iartă-mă Bunelule drag, că nu am putut să ți le aduc mai devreme....! În mână ei, un buchet din flori
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
a sunat la ușă. Auzind soneria, Nona s-a îndreptat grăbită, spre vestibul. - În sfârșit, a ajuns. El este, nu are cine altcineva să fie!, a spus ea, vizibil emoționată. Când aceasta a deschis ușa, în pragul ei am deslușit silueta unui bărbat. - Fred, dragul meu Fred!, a strigat Nona și l-a îmbrățișat. Ți-ai respectat promisiunea! Ai venit! Corina Diamanta Lupu București 27 octombrie 2014 Referință Bibliografică: LOGODNICUL MEU, FRED (Partea a treia) / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN
LOGODNICUL MEU, FRED (PARTEA A TREIA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377913_a_379242]
-
care vizitaseră o dată ori de mai multe ori zona și obiectivele de importanță istorică, turistică, religioasă și nu numai. Aveam să văd edificii și amenajări minunate care depășeau cu mult dimensiunea relatărilor. În apropierea locului de parcare m-a uimit silueta impunătoare a unui locaș de cult, pe care l-am catalogat ca fiind cel mai înalt din câte văzusem până atunci. Era Biserica din Cacica, ridicată în anul 1904 de către comunitatea polonă de aici. A fost înălțată spre ceruri în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
binoclu performant), nu mai puțin celebra fosta închisoare Alcatraz (unde Al Capone a fost unul dintre faimoșii „rezidenți”) aflată la câțiva kilometri depărtare. După aceasta „cură” de Alcatraz, via binoclu, mi-am mutat rețină în dreapta mea unde am putut admira silueta și arhitectura orașului Sân Francisco... în acest timp pe sub pod trecea un megaship de croazieră și, of course, ca panoramă să fie completă , deasupra noastră chiar trecea un hidroavion (o modalitate excelentă pentru turiști de a experimenta un”bird view
HAPPY BIRTHDAY, GOLDEN GATE BRIDGE! de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377977_a_379306]
-
că nu ai alte planuri ! Simt că mi se înmoaie picioarele. - Nu, contramandez tot ! - Atunci încuie ușa, așa cum te-a învățat Thomson ! Răsucesc de două ori cheia în broască, în timp ce Ingrid se dezbracă încet. Nașterea nu i-a afectat deloc silueta, nici celelate rotunjimi incitante. Din contra. Mi se pare și mai atrăgătoare. - Ești tot mai frumoasă ! nu mă pot aține să-i spun. - De aceea trebuie să fii foarte atent ! Voquin nu poate avea copii. Îmi aduci, te rog, poșeta
DRUMUL APELOR, 56 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376334_a_377663]
-
cu el rânduiește, Programează-l, cu sânge iubește, Iubirea flutură din aripi până-n cer, Cu iubirea învingi durere și mister! Gardul viu și umbra ideală Umbra se sprijină de mine Ca o catetă mișcătoare Ce se învârte pe pământ Cu silueta după soare. În mine, însă, un gard viu Crește în sânge și în oase, În carne, mă ține-n iubiri Cu sentimente mătăsoase. Umbra și gardul sunt mereu Izbânda faptelor, banală, Însă femeia-i gardul viu Și umbra mea, cea
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
limpezi și curate, nu învolburate de ce am spus, de ce-am făcut. Aș vrea să nu lăsam noaptea să coboare peste noi, întunericul să ne împiedice vederea, măcar o rază de lumină cât de slabă să rămână ca să ne vedem siluetele conturate pe orizontul vieții. Nu știu cum să spun, nu știu cum fac, nu știu cum s-ascult. Eu lecția asta n-am învățat-o niciodată si în nici o carte nu s-a scris cum ar trebui să fac. Doar cartea vieții noastre care s-a
AȘ VREA SĂ FIE PACE ÎNTRE NOI de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376559_a_377888]
-
o parte perdeaua delicată, care ii dezvălui privirii grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era ... Citește mai mult Într-o dimineață
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
o parte perdeaua delicată, care ii dezvălui privirii grădina magnifică, dezmierdată de soarele matinal ce se reflecta în picăturile de rouă risipite printre firele de iarbă și florile ce zâmbeau cerului, în culorile curcubeului Dincolo de tufele cu trandafiri se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era ... III. COPILĂRIE MUTILATĂ, de Silvia Giurgiu
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
de ademenitor auriul nesfârșit al nisipului, pe care la acea vreme alergau doar vântul și valurile. În partea din dreapta a plajei, un dig lung format din pietre uriașe de granit înainta îndrăzneț în mare și era zilnic patrulat de o siluetă care, privită de departe, de acolo de sus unde stăteau ei, părea să fie tare mică; la fel ca cea a unei furnici. Și ispita era atât de mare... Pe plajă se putea coborî pe o scară uriașă de lemn
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
Pentru puțin timp, copiii au privit nemișcați, parcă ascultând neauzitele cuvinte pe care marea și vântul jucăuș ce trecea prin preajmă le șopteau și înțelegerea acestora, trecând de bariera auzului, le înflorea pe chipuri, bucuria. Undeva, la capătul digului, acea siluetă pe care o văzuseră de atâtea ori de sus, tocmai își făcea rondul și acum se întorcea către mal. Dintr-o dată grăbiți, se repeziseră cu toții să se urce din piatră în piatră pe dig și alergau de-a lungul lui
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
efort de voință, își încordase toate puterile, pentru a se smulge perfidului somn și se ridicase hotărâtă să reintre în răcoarea valurilor. Vremea frumoasă atrăsese multă lume la plajă. Ridicându-se în picioare, privi în lungul țărmului. Copiii alergau printre siluetele întinse pe plajă, câte o minge se rostogolea scăpată dintre mâinile neastâmpărate, iar pe teritoriul nimănui, între nisipul uscat, bătut de vânturi și apele mării, se ridicau deja castele cu pereții bine întăriți cu scoici, rod al unei munci perseverente
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
iubirii Acum câteva zile, într o zonă izolată, aproape de Marea Baltică, am văzut o casă cu o arhitectură interesantă. Culoarea albă, îngrijită, îi sporea farmecul accentuindu i misterul așezării în pustietatea aceea. Când am ajuns în dreptul ei, în curte se zărea silueta unei femei care, se pare, își făcea de lucru printre florile din grădina ei. Îmbrăcată într o bluză roz purpuriu, în bermude de culoarea untului neolandez, desculță, umbla printre brazdele unei grădini scandinave culegând petalele veștejite de pe florile ce îi
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
de a-i oferi sprijinul său ori de câte ori va avea nevoie de el. După care, își reveni. Cu o precizie nemțească, ca un arc bine uns. Sigură pe ea, pe mintea ei și pe forțele ei. Se strădui să-și recapete silueta, să își consolideze poziția în firmă și să nu lipsească mai mult decât era necesar de lângă comoara ochilor ei, minunea de copil care se înălța pe zi ce trecea, ca o floare, protejată și iubită mai presus de orice. Un
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
ușurință la locurile lor. Șezlongul întins într-un unghi larg, îi permitea să vadă până departe, până la marginea străzii pe care erau înșirate casele, care mai de care mai spilcuită și mai cu pretenții. Niciuna însă ca a lor! Zări silueta care înainta ezitant, dar nu o recunoscu decât când se opri în fața porții. Recunoscu mustața răsucită ungurește în sus. Ar fi fost culmea ca Theodor să îl trimită pe bătrân acum să cerșească acceptul de divorț. - Mama! Îl zărise și
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
Acasa > Impact > Relatare > STATUIA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1444 din 14 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Domina Piața Veche prin silueta ei. Vedea până, hăt, departe. De aici își trimitea spre zări gândurile nerostite... Azi o dureau toate. AZI, căci pentru ea nu exista nici IERI, nici MÂINE. Ar fi vrut să-și amintească de trecut, să întrevadă un viitor mai
STATUIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376707_a_378036]
-
scările interioare. Frica și-a spus cuvântul! Personal i-am înțeles și pe acei oameni care au cedat psihic. Ca și pe cei ce tremurau prin case. A urmat, imediat, un alt moment tensionat. „Pe Palatul Telefoanelor se văd două siluete!” După verificare, am constatat că se topiseră în neant. Acolo fusese un cuib de mitralieră! Ce a fost retras în clipa în care s-a văzut că nu ne mai puteau provoca. Ca și cel de lângă poștă, ca și cel
TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAŢIE ŞI TREI RĂSPUNSURI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376695_a_378024]
-
zis ea și m-a sărutat pe obraz... Ei doi au plecat împreună și după vreo jumătate de oră am plecat și eu, însoțind-o pe cea mică. Aproape de casa lor, am văzut în lumina becului de stradă cele doua siluete. Se aflau la o distanță apreciabilă, de circa doi-trei pași unul de altul, pe trotuar, în fața porții. Am explicat fetei că nu vreau să deranjez perechea de acolo, mi-am luat ramas bun și am plecat îmbufnat, plin de gânduri
MUTULICĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376734_a_378063]
-
dreapta și mergi în jur de-un kilometru ! - Ok,o seară bună ! Autostrada ține exact până la Eforie ,așa că, un sfert de oră îi e suficient chiar dacă Șteluța dă semne că o cam dor cauciucurile de-atâta greutate. Deși e noapte ,silueta zveltă a vilei cochete cu porți mari, prin care nu se vede înăuntru , umilește oarecum clădirile din jur,deloc sărăcăcioase. Pare un cartier doar pentru bogătani. Îl vede în lumina farurilor. Un bărbat înalt,solid care nu râde decât dacă
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
casei în jurul mesei bogate, la fel ca figurinele, bulucite, parcă, să vadă minunea. Nu lipsesc nici oițele, măgărușii, păstorii. Ba chiar și prin boschetele „ieslei” nu-i exclus să dai peste surprize. Poartă ghinion dacă nu ascunde într-un colț silueta chircită a unui personaj surprins de solemnitatea evenimentului într-un moment nepotrivit. Micuțul simbolizează nevinovăția copilului nou-născut și, într-un fel, propria noastră mărginire față cu măreția și miracolul vieții. Dacă, nouă, luarea în derâdere a Nașterii Domnului ni se
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
Toată valea se asemuie cu o singură alee, pregătită parcă să-și întâmpine un prezumptiv oaspete uriaș, o cale regală flancată de gardieni din rocă supradimensională, ce strălucesc metalic în lumina care se propagă prin aerul pur. Prin binoclu zărim siluetele de gămălie ale alpiniștilor cățărați pe pintenul „El Capitan”, furnici pe un perete vertical. Temerarii se tastează spre cer, țintind spre glorie, neobosiți în goana după endorfine. Cu o diferență de nivel de 3000 de picioare (o mie de metri
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
o junglă ciudată, necunoscută lui. Ajunse la un moment dat într-un luminiș și încremeni. Un aparat de zbor ciudat care aducea cu o sferă uriașă, strălucitoare, se regăsea așezat pe solul umed, iar în jurul acestui aparat bizar zări cinci siluete de circa doi metri, doi metri și jumătate înălțime, foarte slabe, chipurile lor nu le putea vedea deoarece intrușii cosmici purtau căști asemănătoare celor de cosmonaut, netransparente însă. Dar, ceea ce îl sperie cel mai tare a fu faptul că cei
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
coborâre în spațiul subpământean au fost gravate numele a aproape opt mii de morți din închisorile, lagărele si locurile de deportare din România. Într-o altă curte interioară se află grupul statuar «Cortegiul sacrificaților», care a devenit simbolul memorialului. 18 siluete umane se îndreaptă spre un zid, mânate de brațul unei figuri fără cap - imagine grăitoare a neputinței condamnaților și a absurdității dictaturii comuniste. Etapele instaurării și domniei dictaturii sunt prezentate prin documente, statistici, mărturii și exemple concrete. Urmărim alegerile trucate
MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372714_a_374043]
-
lirico-eseistic, ce deconspiră tăcere și solemnitate, cartea pendulează între limitele unui status ființial, în care sentimente - ascunse sub măști de lut - plâng pe umărul implacabilului timp. Transformat în petale de flori, cu miezul de foc, din care picurii ruginii umbresc siluetele clipelor, timpul se comprimă, concentrând - în sensuri existențiale unice - doar esențe. O alchimie lirică aparte, un spectru invizibil. Despre... Editura Armonii Culturale a fost fondată la Adjud, la 15 iunie 2011 (la 122 de ani de la trecerea în neființă a
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
uitându-se complice la bunica ei. De ce îi revenise amintirea aceea pe care și-o scosese din minte, odată cu plecarea ei de acasă? Se uită împrejur; începuse să se însereze și strada era pustie.De după un colț de bloc zări silueta unui bărbat care se îndrepta spre ea.Avea mereu cu ea un spray paralizant și un șiș.Se înfioră la atingerea lamei reci și scoase cuțitul din poșetă.Cu sprayul într-o mână și cuțitul în cealaltă îl aștepta pe
ZBOR ÎNTRERUPT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373104_a_374433]