2,439 matches
-
în 1937 și intitulat, neutru și asugestiv, "Rezultate"313, nu dinamica deplasării intradiscursive atrage atenția, ci tensiunea in crescendo a discursului, care demarează echilibrat, printr-un incipit cu caracter teoretic, generalist și aparent impersonal. Intrarea polemistului în rol se face simțită, în planul de suprafață al enunțului, odată cu introducerea pluralului persoanei întâi, iar în planul profund, odată cu implicarea sa afectivă generatoare de expresivitate: "Toată ziua, de vreo douzeci de ani mai ales, avem de-a face cu acest tip de cărturar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un efect garantat, pentru că punctul culminant atins la final conferă discursului nota de spectacularitate în lipsa cărei ar fi rămas la stadiul lui peroratio: convingător, dar neartistic. Dacă incipitul și cuprinsul articolului sunt marcate de echilibru, iar prezența polemistului se face simțită în limitele cadrului polemic (fără excese), în final, Arghezi nu se dezminte. Tonul incendiar, vehement, acuzator rupe barierele unui virtual acord polemic, plasând discursul în zona autonomă a pamfletului, în care "asasinatul simbolic" (M. Angenot) nu e doar permis, ci
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sfârșitul sec. al IV lea Î. Hr. În Câmpia Munteană exista o puternică uniune de triburi condusă de Dromichaites. 5. O inscripție grecească menționează o căpetenie getă din Dobrogea, Zalmodegicos care pe la mijlocul sec. al . III lea Î Hr. Își face simțită prezența asupra Histriei. 6. Prin 180 Î. Hr., Histria este nevoită să facă apel la alt șef de uniune tribală, Rhemaxos, pentru a respinge cetele căpeteniei trace Zoltes. 7. Cam În aceeași vreme avem primele știri despre o uniune de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
hotare. Cele mai importante castre erau la Apulum, Potaissa, Porolisum, Micia, Tibiscum. Datorită cuceririi Dacia intră În sistemul sclavagist clasic roman și cunoaște o intensă viață economică și culturală. Retragerea stăpânirii romane din Dacia Criza generală a Imperiului Își face simțite efectele și În Dacia. Pe vremea Împăratului Gallienus (253-268) se constată o netă Înrăutățire a situației economice. Totuși, armata Daciei Își face datoria și atacurile dinafară afectează numai Într-o măsură redusă provincia. Aceste atacuri supun Însă linia Dunării la
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ORTON, TYERS, VINCE 1993, 138). Aspect exterior Un criteriu util în stabilirea tipului de pastă este dat de senzația tactilă pe care o oferă textura suprafeței. Cele trei criterii diferențiale identificabile sunt: suprafața abrazivă (oferă o senzație abrazivă), aspră (sunt simțite iregularități ale suprafeței) și fină (când nu pot fi simțite iregularități) (ORTON, TYERS, VINCE 1993, 235). Densitate Pentru determinarea densității pastei am considerat ca fiind ilustrativă descrierea aspectului unei spărturi proaspete, care, în cazul ceramicii cucuteniene, poate fi încadrată în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
rușineze toți cei ce se închină la lucruri cioplite" (Psalmi, 97, 7). "Blestemat să fie cel ce va face idol cioplit" (Deuteronomul, 27, 15). "Idolii dumnezeirilor lor să-i ardeți cu foc" (Deuteronomul, 7, 25). Atâta insistență în imprecație face simțită prezența pericolului. Avem aici un fel de furie a autopedepsirii. Ceea ce nu se practică nu are nevoie să fie interzis. Știm că existau statui de tauri și lei în Templul lui Solomon (fațada acestuia se vede pe unele monede din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
infinitului. Era momentul propice pentru ca zero să sosească în Apus. La jumătatea secolului al XII-lea, primele adaptări ale lucrării lui al-Khowarizmi, Al-jabr, pătrundeau în Spania, Anglia și restul Europei. Zero era pe drum. El a început să-și facă simțită prezența chiar în momentul în care Biserica rupea cătușele care o ținuseră legată de aristotelianism. Triumful lui zero ... o idee profundă și importantă ce pare acum atât de simplă pentru noi încât îi ignorăm adevăratul merit. Însă tocmai această simplitate
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în relație va fi propria transfigurare și, deci, propria moarte pentru ceea ce reprezentăm ca individual, ca unu între multipli, și învierea ori renașterea ca mijlocitori ai Unului în multiplicitate. Cu alte cuvinte, manifestarea transfiguratoare a prezenței divine se poate face simțită: 1. la nivelul reprezentărilor (în viziune, aievea sau în vis), deci la nivelul a ceea ce medievalii numeau „intelect“ și „imaginație“; 2. (până) la nivelul lumii exterioare trupului, prin mijlocirea unui loc, a unei ființe sau a unui lucru; 3. (până
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
face cu o realitate fragmentată și avem de întâmpinat numeroase dificultăți atunci când căutăm o poziție complet non-ideologică pentru analiza fenomenelor. Și asta pentru că pretenția de deținere a unei astfel de poziții este, ea însăși, una în care ideologia își face simțită prezența. 1.2.3. Concepția pozitivă E important de subliniat ideea că fragmentarea socială de care vorbește Mannheim nu presupune raportarea la o structură de clasă a societății. Deși, dincolo de încercarea gânditorului maghiar de a-i conferi un sens neutru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
exclusiv teoriei sociale. Dimpotrivă, depășindu-l pe Thomas Kuhn, alți filosofi ai științei au atacat "edificiul obiectiv" al științelor naturii, un edificiu care, cel puțin în descendență iluministă, părea inexpugnabil. Într-un astfel de context, ideologia își face din nou simțită prezența, mai cu seamă la nivelul manierei în care anumite teorii științifice se impun. Astfel, Paul Feyerabend este cel care merge mai departe în a sublinia intervenția iraționalității în cadrul demersului științific, susținând că acesta din urmă nu poate fi independent
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în vreme ce ideologia își poate depăși semnificația negativă prin legitimarea intereselor comunității prezente și prin integrarea neforțată a membrilor acesteia într-o societate în care ei își pot defini singuri "binele". Chiar neutilizând, decât pasager, conceptul de ideologie, dar lăsându-i simțită prezența implicită, Rorty îl "pozi-tivează", astfel încât concepția pragmatistă asupra ideologiei se apropie foarte mult de concepția pozitivă dezvoltată din perspectivă socio-culturală de Ricoeur. Mai mult, aș sugera că, în cadrul concepției pragmatiste, ideologia creează nu doar condiții de legitimare a intereselor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială prin care indivizii ajung să cunoască realitatea. În această direcție, este subliniată puterea pe care ceilalți o dețin asupra modului în care individul accede la ceea ce pentru el va deveni realitate socială, o putere a cărei prezență se face simțită, înainte de toate, prin intermediul limbajului (mai exact, prin intermediul unei utilizări "private" a limbajului 329, așa cum se întâmplă în contextul procesului de socializare prin care copiii trec alături de părinții lor sau, în general, alături de acei "alți semnificativi" de care vorbesc Berger și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lumi multicentrice, care păstrează totuși și anumite aspecte specifice perioadei anterioare. Vorbim astfel despre "cele două lumi" ale politicii mondiale, dimensiuni care se înscriu în cadrul circumscris de globalizare. Este vorba despre două lumi interactive, în care schimbarea socială își face simțită prezența într-un ritm accelerat. Globalizarea economică, așa cum voi arăta, nu impune cu necesitate și o cultură globală, deși globalizarea culturală este în plin avans. Între aceasta din urmă și globalizarea economică nu există relații de interdependență, ci de interconexiune
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
222 Raoul Girardet, op. cit., p. 4. 223 Ibidem. 224 Idem, p. 7. 225 Bernard Denni, Patrick Lecomte, Sociologia politicului, Vol. I, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 130. 226 Spre exemplu, Raoul Girardet identifică patru mari "complexe mitologice" care își fac simțită prezența în societățile moderne occidentale. Este vorba despre complexele Conspirației, Salvatorului, Vârstei de Aur și Unității, pe care el le aplică analizei imaginarului social din spațiul francez, dar care se regăsesc la fel de bine în orice altă societate occidentală. De altfel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
i-au format și i-au format împreună. Lângă Troia locuiau la un loc, aveau grijă unul de celălalt în toate chipurile, până la gătitul mâncării, dormeau în aceeași încăpere, fiecare cu femeia lui. Deosebirea lor de rang nu se face simțită niciodată, cel mult micul ascendent de vârstă al lui Patrocles. După moartea acestuia, Ahile își amintea cum obișnuiau să stea la sfat doar ei singuri, departe de tovarășii lor, și cum ei, cei mai neașezați dintre ahei, mereu împreună au
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
i-au format și i-au format împreună. Lângă Troia locuiau la un loc, aveau grijă unul de celălalt în toate chipurile, până la gătitul mâncării, dormeau în aceeași încăpere, fiecare cu femeia lui. Deosebirea lor de rang nu se face simțită niciodată, cel mult micul ascendent de vârstă al lui Patrocles. După moartea acestuia, Ahile își amintea cum obișnuiau să stea la sfat doar ei singuri, departe de tovarășii lor, și cum ei, cei mai neașezați dintre ahei, mereu împreună au
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
p. 69 232 Greffe X., Economie de politiques publiques, seconde édition, Dalloz, 1997, citat după Hoanță N., Economie și finanțe publice, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 163 376 interval de timp o modificare a ratei de impozitare Își va face simțite efectele așteptate, respectiv ele se vor manifesta, nu imediat, ci la Începutul perioadei următoare. Considerând, deci, că opoziția dintre funcția pe termen scurt și funcția pe termen lung există În cazul funcțiilor Încasărilor fiscale, autorii modelului reprezintă evoluții ale Încasărilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ingrediente: un obiect extern înzestrat, în mod evi dent, cu calități sensibile, precum sunt culorile, aromele etc., si un mediu, cum este aerul sau apă, care permite formelor acestor calități sensibile să afecteze organul de simt pentru a fi propriu-zis simțite. Ceea ce simțurile noastre percep în mod propriu și ceea ce le face să fie distincte unele de altele sunt calitățile sensibile ale obiectelor, nu natură obiectelor, ca ci această din urmă nu poate fi percepută de către simțuri, ci doar de intelect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
celelalte sim turi, între care nu se mai poate stabili, cu exactitate, care este ordinea ierarhică. Dar, cu toate că poate fi oferită o ierarhie după criteriul schimbării, o chestiune a rămas neclarificata, si anume unde au loc aceste schimbari: în obiectul simțit, în mediul intermediar sau în organul de simt? Cât privește cazul simțului tactil, Toma din Aquino pare a nu avea o părere constantă de-a lungul timpului. În Sentenția libri De anima (ÎI, lect. 14, n. 20) afirmă că: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei forme. În cadrul modelului realist, intrebarea „Ce rol joacă entitățile intermediare, aici speciile sensibile, în cadrul cunoașterii descrise de Toma din Aquino?“ capătă un răspuns: speciile sensibile joacă un rol cauzal, nefiind decât cele prin intermediul cărora subiectul simte, si nu cele simțite. Odată oferit răspunsul la această întrebare, pot avansa cu demersul meu, urmând să observ ce rol joacă restul entita tilor intermediare la nivelurile superioare ale cunoașterii, mai exact la nivelul simțurilor interne. În următorul subcapitol rămân deschise câteva întrebări. Care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gotică, o are lumina”<footnote Ibidem, p. 160. footnote>.Prin această asociere cu o „metafizică latentă” se relevă transcendența pentru omul unui cerc spiritual cultural, într-o mare diferențiere însă, nu generic, printr-o „întruchipare arhitecturală” a unor„metafizici divers simțite, după timpuri și locuri”<footnote Ibidem, p. 161. footnote>. 3. Cu această asociere cu metafizica, transcendența a îndeplinito funcție constructivă în istoria filosofiei și a teologiei, în modalități specifice, însă, în funcție de înțelegerea poziției omului în univers.„Transcendența” vine chiar prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Luca 3, 5). De altfel, tocmai atunci când oameniinu-l văd, vrăjmașul lui Dumnezeu stăpânește în lume. A-l vedea,înseamnă a urma lui Hristos și a se asemăna cu El, în Care până înultima clipă a vieții Sale s-a făcut simțită în lume „împotrivirea”, șianume o împotrivire din ce în ce mai mare, ca valurile în jurul corăbiei lui Iona, pe cât era de mare și ascultarea Lui, care avea să fie omăsură a adâncului Botezului mântuitor: „Ascultător făcându-sepână la moarte pe cruce” (Filip 2, 8). Această
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
primul Sinod Ecumenic a fost așezată după Înălțarea Domnului, în Duminica a 7-a după Paști ca o condiție a drumului către Cincizecime, care nu vinefără pomenirea Jertfei Mântuitorului și a proslăvirii Sale (Ioan 7,38-39). Dacă nu mai era simțită „slava” lui Hristos, nu mai rămâneanici bucuria acestei „slave” ca bucurie a Mirelui: „Va veni o vremecând Mirele se va lua de la ei și atunci vor posti” (Matei 9, 15). Vorposti și vor mărturisi credința: „Pe această piatră voi zidi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care Întreprinderea a dobândit un statut internațional. După care, au apărut Întreprinderile multinaționale, respectiv acelea care și-au implantat producția Într-un număr de țări străine, În acord cu legile specifice și clienții fiecărei țări. În final, și-a făcut simțită prezența Întreprinderea globală, care privește economia mondială ca un Întreg, pentru fiecare nouă extindere alegându-și locul optim al afacerii, realizînd o serie de plasamente de capital antreperenorial. Noile structuri organizatorice ale producției au semănat sămânța unei noi ere industriale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
facultate, curs de zi. I se citea această bucurie pe față. O bucurie ascunsă, pe care se abținea să o exprime. Probabil ca și cum inconștientul său profund descoperise o cale. O cale a adevărului și dreptății. Prin facultatea aleasă își făcea simțită tendința de căutare a adevărului. Lucru care nu-l conștientiza încă, dar se simțea pe undeva atras de aspectul adevărului. Fusese provocat când studiase în liceu la filozofie ideea de adevăr. Una din superbele zile de primăvară îl făcuse să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]