1,724 matches
-
de poezie: Strigătul memoriei, 1985 (în macedoneană), Mască pentru voce, 1987 (în sârbă), Zero dinamic, 1994. De asemenea, participă la Serile de Poezie de la Struga, valorificând textele acelor reuniuni în antologia Poezie și umanitate (1986). Poezia lui D. articulează o simbolistică multiplă dintr-un topos romantic. Un volum din 1995 poartă titlul Retorica oglinzii. Autorul consemna, într-un studiu dedicat lui G. Bacovia (George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, 1996), că oglinda, sub dubla ei funcție, de cunoaștere și
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
colaborare cu Viorica Săvulescu), a dat în 1999 o Introducere în opera lui Petru Caraman, studiu dens, în care propune un portret al marelui etnolog, precum și considerații asupra principalelor studii ale acestuia despre cântecele bătrânești, doină, colindat și descolindat, despre simbolistica eminesciană. Într-un alt studiu, Un mit - Toma Alimoș (1999), consideră că mitologia românească este reprezentată, pe lângă Miorița și Meșterul Manole, și de balada Toma Alimoș, al cărei protagonist, un homo activus, pedepsește exemplar trădarea, lașitatea. D. a îngrijit și
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
câte „fușteie” are scara, altă dată se încearcă ademenirea fetei de pe un mal pe altul, punându-i-se la încercare nerăbdarea și curiozitatea (Scara, La pârâu). Vicleniile protagoniștilor, simularea inocenței fac farmecul acestor idile cu surse mai adânci în ambiguitatea simbolisticii sexuale și a cuvântului de spirit. Instinctul sănătos, nerepudiat cu ipocrizie, coexistă cu frăgezimea sentimentului. Mediul rustic i-a oferit lui C. premisa pătrunderii în adevărul trăirilor. Impresia de autenticitate pe care o face erotica coșbuciană se datorează cunoașterii adânci
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale a timpului, descântecele fiind socotite sub regimul comunist o manifestare de obscurantism. În amplul studiu introductiv, autoarea stăruie asupra instrumentarului poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple (denumirea agentului nociv); invocații; porunci și exorcisme; analogii; analogii narative
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
în Cartea lui Iov. Aceeași viziune a cosmosului în decădere și descompunere, în volumele Cele ce sunt (1974) și Versuri (1982). O atmosferă similară domină romanele Martorii (1968) și Cartea fiilor (1970), în care narațiunea se țese pe canavaua unei simbolistici biblice foarte dense. La fel în Epistole (1969) sau Tăietorul de lemne (1974), unde normele confesiunii, predica și eseul coexistă cu exemplificarea parabolică. S-ar părea că face excepție de la această viziune masivul roman Istorii (I-V, 1977-1986), în care
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
învețe unele lucruri, că ar avea chiar rămășițe de rațiune, înseamnă că el poate fi responsabilizat pentru faptele sale. E o consecință firească a acestei viziuni. Doar că, în acest caz, faptele nu se petrec doar în planul abstract al simbolisticii. Ele se mută în realitatea de zi cu zi, în care animalul poartă povara încărcăturii sale simbolice, pe care o plătește însă în plan strict fizic. Despre ce este vorba? De dragul efectului lor, să lăsăm faptele să vorbească 8. Începutul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele care sunt, în noi, târâtoare primejdioase. Dacă vom privi o femeie, tânjind după ea, acest gând va fi, în noi, târâtoare veninoasă"15. Dincolo de clasica antinomie târâtoare-zburătoare, ca imagini ale viciilor, respectiv virtuților (ce avea să fie preluată de simbolistica medievală), trebuie să observăm că animalul nu e decât un instrumentar moral, un indiciu care ajută gândirea să ordoneze o doctrină aflată încă la începuturile sale. După Sfântul Augustin, singurul rol pe care cutare animal l-ar avea în natură
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
conscriptus est, et beati Ambrosii nomine praesignatus, apocryphus" ("Cartea cunoscută ca Physiologus, care a fost scrisă de eretici și a circulat sub numele lui Ambrosie, este apocrifă")43, deși au existat, la începutul Evului Mediu, rezerve serioase în folosirea acestei simbolistici animaliere 44, procedeul interpretării în cheie morală a comportamentului animalelor, impus de Fiziolog, devine un bun comun al întregii gândiri medievale. Ia astfel naștere nu doar o modă, ci un gen literar, o metodă de cunoaștere a lumii prin intermediul decriptării
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a cărei imagine o reflectă bestiarul biblic, Fiziologul în special, ca apendice al Bibliei), personajele perturbă însuși echilibrul lumii lui Dumnezeu. Tocmai de aceea ele nu pot respecta modelul care poartă pecetea armoniei divine, așa cum poate fi el deslușit din simbolistica creștină. Acesta este mesajul adânc al deformărilor din Istoria ieroglifică. Prin urmare, deși conștient de vasta tradiție creștină a reprezentărilor animaliere, Dimitrie Cantemir este obligat, din consecvență față de realitate sau, mai precis, față de viziunea sa subiectivă asupra realității, să deformeze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el face trimitere și care explică, de fapt, marele succes: "Acest corn este deci săgeata spirituală, raza soarelui, atribut al zeilor sau al celor puri care ne învață despre penetrarea fluxului divin în materie. Această concepție va fi reluată în simbolistica creștină ca acțiune a fecioarei fecundate de Sfântul Duh. Asocierea cornului cu fecunditatea trebuie să fie interpretată aici nu în sensul alegoriei cornului abundenței de la greci, ci la un nivel mai înalt. Simbolul unicornului ne transmite fecunditatea spirituală, unicornul care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pozitive. 5. Metamorfoza Șoimului Dacă treapta supremă în ierarhia păsărilor este ocupată de vultur, considerat împăratul păsărilor, așa cum leul este cel al animalelor, un loc aparte nu doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și, de aici, în heraldică ori emblematică îl ocupă șoimul. Câtă vreme prestigiul vulturului este mai mult unul de reprezentare, datorat mărimii și forței sale, faima șoimului se datorează unor trăsături de "caracter" care trebuie să-l fi atras
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că liliacul, schimbându-și de două ori numele, și-a salvat viața"11. Dată fiind imensa autoritate a fabulelor esopice, influența lor asupra imaginarului zoomorf vreme de secole, dacă nu chiar de milenii, de aici se trage una dintre trăsăturile simbolisticii liliacului: reputația sa de ființă schimbătoare, duplicitatea sa, predispoziția de a trece cu ușurință de la o cauză la alta. Dar tot din această fabulă mai învățăm că, încă din Antichitate, liliacului i se rezervase un statut de hibrid, de ființă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 88. 21 Le Bestiaire divin de Guillaume Clerc de Normandie, trubadur din secolul al XIII-lea, publicat după manuscrisele Bibliotecii Naționale, cu o introducere despre bestiare, tratate despre păsări și lapidare ale Evului Mediu, considerate în raporturile lor cu simbolistica creștină, de C. Hippeau, Editura Slatkine Reprints, Geneva, 1970, p. 134. 22 Sénèque, Questions naturelles, texte traduit par Paul Oltramare, Paris, Société d'Éditin "Les Belles-Lettres", 1930, p. 184. În versiunea română, lucrarea a apărut cu titlul Științele naturii în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton: "Desigur, aceste reprezentări vehiculează o simbolistică codificată de tradiția medievală occidentală, peste care cărțile populare (Fiziologul, Alexandria) au așternut un alt strat de semnificații. Apariția lor mult mai târzie în raport cu arta romanică și gotică, precum și tipologia compozițiilor în care sunt distribuite, îndeobște spații ornamentate cu un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Fiecare ramură a științei umane încearcă, la rândul ei, să verifice ipoteze pentru a stabili contactul. Fără nici un rezultat. Nu sunt capabili decât să numească această ciudățenie fără seamăn, ceea ce subliniază limitele cunoașterii și puterii științei în a propune o simbolistică a realului. Dar romanul arată și că savanții nu sunt capabili să intre în contact real cu entitatea prin mijloace logice și științifice umane fiindcă ei consideră oceanul drept un "obiect". Au refuzat să creadă că acesta putea fi un
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă, menită să exprime concepția Bisericii despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra întinsului apelor nestatornice și agitate. În lumina proiectată de el, corăbierul înaintează fără primejdie spre limanul veșnic. Aceasta e menirea Farului nou"389. Acest scurt mesaj metaforic a înlocuit clasicul articol-program. Succint, el a surprins prin metaforele folosite (prin simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o țară precum România, unde confesiunea catolică era minoritară
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în beneficiul dreptății și al toleranței, acceptând legitimitatea pluralismului religios explicată prin atotputernicia lui Allah, care a creat umanitatea în diverse forme. Islamul tinde să denatureze univoc religia musulmană și, implicit, tradiția coranica, interpretând-o adesea exclusiv în sensul unei simbolistici legate de orașul sfânt, întrucat "Mahomed s-a ridicat la cer de la Ierusalim și nu din locașul sfânt Kaaba din Mecca, iar Moscheea construită aici întrupează această credință".269 În reconstrucția mentală a realității, "sacrul este acela care dă sens
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
amploare. Generațiile tinere au uitat vechile obiceiuri. Am căutat să readucem în actualitate niște practici atît de vechi și de frumoase”, ne-a mărturisit dna Catinca Agache, directorul adjunct al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”. Printre obiectele expuse, încărcate cu o simbolistică deosebită, se numără masa ursitoarelor, colacul lui Andrei, ulciorul cu covașă, păpușile-strigoi și bostanii ciopliți. „Noaptea de Sfîntul Andrei, numită și „Păzitul Usturoiului”, abundă de mîncare și băutură. Odinioară se preparau băuturi și alimente rituale: covașa, colacul de Andrei, turta
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
instituționale ale puterilor mondiale, cartografiile politice sau simbolice sunt corelate cu anumite "strategii ale relațiilor de putere, sprijinind sau sprijinite de diferite tipuri de cunoaștere"47. Hărțile sunt în cele mai multe cazuri definite ca instrumente obiective ale cunoașterii și comunicării, deși simbolistica lor este menită să mascheze relațiile de putere implicate. Teoriile foucauldiene sunt aplicate în studiile postcoloniale asupra relațiilor de putere reflectate în cartografierea lumii într-o manieră politizată, exagerându-se astfel valențele marxiste ale gândirii filosofului și istoricului francez. Argumentul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sunt cele mai importante teme ce se discută în cadrul Organizației Națiunilor Unite la sfârșitul anului 2005? Mihai-Răzvan Ungureanu: Anul 2005 are o dublă semnificație pentru ONU, respectiv una simbolică și una politică. Cele două dimensiuni sunt însă interconectate. Aspectele de simbolistică au generat o mobilizare a interesului politic la nivel înalt pentru adaptarea organizației mondiale la noile realități internaționale. Din perspectivă simbolică, anul 2005 marchează împlinirea, la 24 octombrie, a șase decenii de funcționare a Organizației Națiunilor Unite. Aceasta demonstrează viabilitatea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
New York cu o delegație condusă de președintele Traian Băsescu. Ziua: Cum se poziționează România în acest context? Reușește diplomația română să își facă simțită prezența în cadrul acestor dezbateri? Mihai-Răzvan Ungureanu: În primul rând, și pentru România anul 2005 are o simbolistică specială din perspectiva relației cu ONU. La 24 decembrie, vom sărbători 50 de ani de la admiterea țării noastre în organizația mondială. În același timp, România deține, începând cu 2004, calitatea de membru ales în Consiliul de Securitate al ONU, pentru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
putea să-ți spui: m-am înșelat, nu am fost în Arcadia, ci numai într-un loc ceva mai bun ca altul - într-un simulacru produs pe computer, la Capri sau, poate, într-un alambicat tablou de Cranach, cu o simbolistică pe care, în mare parte, nici nu o înțeleg - ai fi salvat. Ai putea să uiți, să ierți, să nu mai suferi. Liberul arbitru ne-a fost însă dat pentru a recunoște raiul și cînd îl găsim și dacă-l
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
și dezvăluirile șocante, privind mediul social aristocratic, în care se urmăresc cu o curiozitate maladivă stările de boală și condiția limită a existenței, preocupă permanent dezbaterile de sorginte intelectuală pe care le propune Burileanu, interesat în aceeași măsură să descifreze simbolistica scrierii și sugestiile ei mitizante". După ce-și face mîna la vedere pe Burileanu și iscălește în clar, ceva mai la vale, pe la poalele cearceafului de celuloză, Florescu se maschează în Aristarc și, cu un curaj nebun, pune Punctul pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]