6,626 matches
-
merg cu sinceritatea până la capăt, ar fi trebuit să recunosc că, pentru conștiința mea - ce minunat sună acest cuvânt! -, aveam adăpostită În mânecă o carte salvatoare. De dată foarte recentă, Însă extrem de bine-venită. Nu doar conaționalitatea și, hai să zicem, simpatia pentru Eveline m-au făcut să revin cuminte În camera mea și să reiau exercițiile de dicție ori cum se vor fi numind ele când au ca obiect imitarea vocii cuiva. Nicidecum. Descoperisem o motivație mult mai solidă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Metodiu și Iovănuț. Papa le aprecie dintr-o ochire curățenia sutanelor, cuvioșia pasului, tenul deschis, nasurile ușor acviline, romane. „într-adevăr, vlahi”, gândi papa și, fără voia lui, în cuget și-n simțiri i se deșteptă brusc un val de simpatie. Cei doi călugări ajunseră lângă bancă, îngenuncheară, sărutară mâna molatic, întinsă spre ei și rămaseră așa, cu capetele plecate, reculeși. Hotărât lucru, Grigorie al XV-lea era impresionat. — Și voi ce mai stați pe-aici? - se răsti el ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fi putut să-ți imaginezi că nu are creier sau că puținul pe l-a avut i se uscase cu ani în urmă. Un animal care nu era în stare nici măcar să sperie pe cineva, dar nici să trezească vreo simpatie. Trântită acolo, la mai puțin de trei metri distanță, era, probabil, singura ființă vie pe o rază de câțiva kilometri, dar nu era un tovarăș de drum, nici măcar nu-ți alina cât de cât groaznica senzație de singurătate care te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ăsta mi-a făcut cel mai frumos compliment... auzi, Împărăteaso! Nu am putut pătrunde nici În cealaltă lume importantă. Mă refer la cei de origine sănătoasă, dar cu funcții. Aici era și mai rău. Dacă lumea bună mă privea cu simpatie și Îngăduință ca pe un exemplar pitoresc, cei cu funcții nu-mi acordau nici o șansă; pentru ei eram un corp străin și nociv pe care orice organism normal Îl respinge. Plîngîndu-mă o dată unui prieten, acesta mi-a spus: „Nu căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
imaginea mortului. Nu o pot vedea frumoasă deși e ființa cea mai devotată pe care am Întîlnit-o. CÎnd Îi servești o viață Întreagă pe alții nu poți să nu fii recunoscător singurului om care te servește pe tine. Și totuși, simpatia care-mi corupe sufletul nu-mi poate mitui retina. SÎnt multe detalii ale iubirii pe care e mai bine să nu le vezi. Poate de aceea femeile Închid ochii În situațiile cele mai intime. Am văzut o dată la morgă cadavrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fac. țMint. SÎnt prinsă Într-o convenție. N-am Încotro.) Pe Heltauergasse, În Sibiu, mergeam cu Gerda la un colecționar cam ciudat. Bătrînul adunase vreme de mai bine de cincizeci de ani nasturi de la diverși oameni pentru care nutrea o simpatie deosebită. CÎnd Își deschidea cutiile, din pernuțele de catifea albastră te priveau sute de ochi de sticlă, de alamă, de lemn, ochi limpezi, ochi tulburi. „Ei sînt aici cu toții, vin de departe, sînt mai vechi decît noi și ne vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dreptul de a avea un imperiu. Și mie mi s-a dat cîndva libertatea să aleg. Atunci cînd anotimpul se descătușa ca un torent de limfe, cînd drumurile se deschideau miraculos sub pașii mei, cînd energiile sfidau comoditățile confortului și simpatiile nu-mi erau impuse de limitele Înguste ale pătratului În care mă mișc zilnic, am cunoscut și eu bucuria de a Întîlni orașe și oameni și obiecte, existențe pentru mine de o infinită tandrețe pentru că păreau plăsmuite de spiritul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
zice, Îi sparg capul ovreiului ăsta blestemat că ia numele Domnului În deșert. Doamne, Îl răstignesc, asta-i fac. Ia dă-ncoace cutia aia de biscuiți. Stai, stai nițel dracului! zice Joe. O mulțime numeroasă Însuflețită de calde sentimente de simpatie, de prieteni și cunoștințe din metropolă și suburbiile Dublinului se reuniseră cu miile să-și ia rămas bun de la Nagyasagos uram Lipoti Virag, pînă de curînd de la casa domnilor Alexander Thom, tipografi ai majestății sale, cu prilejul plecării sale spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
coordonate estetice, cum mă arăt eu? Ce urîta trebuie să fiu. Mi se face rușine de momentele În care mă mișc ca o femeie frumoasă, nesesizîndu-mi ridicolul. Cred că În clipa asta am descoperit secretul atracției dintre oameni - acele misterioase simpatii și antipatii pe care În adolescență le Încărcăm cu sensuri metafizice. Iată că dragostea la prima vedere se poate explica cu argumentele fizicii prin racordarea unui ochi la codul estetic al altui ochi. Cum se strecoară știința În toate ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu cineva care să o cunoască cu adevărat, să ne aducem împreună aminte de ea, asta m-ar ajuta să trec peste moartea ei. Să o jelim, într-un fel. Sună atât de ridicol? Privirea lui Shelley era plină de simpatie. S-a ridicat și m-a luat de mână. Mă întrebam dacă nu cumva credea că sunt îndrăgostită până peste cap de Lee sau ceva de genul ăsta. —înțeleg, a spus ea, chiar înțeleg. A însemnat mult pentru tine... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
șobolani vii li s-a părut cam exagerat. De obicei nu arată partea cu tortura, nu? Nu, cred că doar îi auzi țipetele. —Vezi? Nici eu nu am crezut în șobolani. Nu, erau prea drăguți, l-am contrazis. Am simțit simpatie pentru ei până la sfârșit. Puteai să vezi că nu-l mușcă de boașe cu adevărat. — Foarte curajos și ăla, cântărețul, a spus Tom înfiorându-se. Să mă vezi pe mine dându-mi jos pantalonii pe scenă și presărându-mi mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
s-a mulat perfect pe teoria pe care am formulat-o. A fost lovită o singură dată, iar unghiul loviturii a fost format de corpul ei în cădere. A făcut o pauză și a continuat, pe un ton care denota simpatie. — Probabil a murit instantaneu, domnișoară Jones. Nu cred că a avut timp să-și dea seama ce s-a întâmplat. Și ați menționat mai devreme ceva în legătură cu alcoolemia din sânge... —Și aceasta a fost consistentă. Destulă încât să presupunem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în seara aceea, sugerându-mi să mă dau drept victimă a violenței domestice, să le spun că mă protejasem Dumnezeu știe de ce. Până la urmă, uitați-vă la semnele de pe mine. Le-am arătat vânătăile, ambele seturi. Am câștigat cu ele simpatia, mai ales după declarația lui Clifford Hammond care a confirmat tendințele violente ale fratelui său. M-au pus într-o încăpere specială la secția de poliție, cu flori, canapele și culori pastelate pe pereți, și au trimis o femeie ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
și creștere, dar și despre mlaștini, spini, ciulini și urzici, despre o altă grădină plină de blesteme și distrugere. Mâna dreaptă trimite vibrații, valuri de energii, ea e gentilă, spune: bună ziua!, hei și la revedere! Mâna dreaptă e plină de simpatie, acceptând viața, dând ajutor și consolând pe cei suferind mai ales din iubire. Mâna stângă nu spune niciodată „bună ziua“, ea semănând mai degrabă cu mâna omului care a crestat elefantul din grotele din Altamira, elefantul cu fildeșii lui strâmbi. Mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
să-ți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine. - Pentru nimic, răspunsese Feifel încurcat. - O să-ți spun exact așa cum este - de când m-ai cerut în căsătorie, invitându-mă la Stockholm, viața mea s-a schimbat total. Un val de simpatie s-a năpustit peste mine și l-am întâlnit pe iubitul meu din copilărie, venit din Israel într-o scurtă vizită la București. Vechea pasiune s-a aprins din nou. Ne-am căsătorit imediat și acum trăiesc la Tel Aviv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
nu era în toane bune - se vedea după felul în care își ridica și lăsa ochelarii, privindu-l pe Dudu surprins -, până la urmă schiță un zâmbet ușor care-i lumină toată fața. Din motive necunoscute, un pitic îi trezea mereu simpatia. Încurajat de zâmbetul spontan, Dudu scoase un pachet de țigări și-l servi pe domnul Fischer. După aceea aprinse și el o țigară, cum obișnuiesc să facă bărbații ca să creeze un spațiu de fum între ei, să le fie comunicarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
miopi, un carnețel deschis. Fixând vârful creionului pe hârtie și clipind, în așteptarea răspunsului nostru, acesta adăugă: - Deci, cum îl cheamă? Iar clasa, într-un singur glas, urlă atât de tare, încât zăngăniră geamurile: - Bur-ke-viț. Cineva din spate adăugă cu simpatie: - Ieși în față Vaska! deși Vaska nu avea de ce și unde ieși. Liceanul își notă numele, mulțumi și plecă grăbit. Jocurile erau făcute. Lupta se terminase. Burkeviț era primul. Și, parcă știind că întrecerea s-a terminat (sau poate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
dobândi bunuri pământești dispar din sufletul nostru; la teatru, nimic din ceea ce este personal nu siluiește noblețea și sinceritatea trăirilor noastre, la teatru devenim mai puri și mai buni sufletește. De aceea, cât ne aflăm în incinta teatrului, năzuințele și simpatiile noastre sunt consacrate în întregime trăirilor celor mai frumoase de omenie și de noblețe justițiară. Aici își scoate capul un gând îngrozitor. Anume: ne revoltăm, nu ne sălbăticim definitiv și nu ucidem oameni în numele dreptății doar pentru că suntem ticăloși, vicioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
baza Constituției din 1923 a fost votat Legea electorală din 27 martie 1926, având la bază principiul votului universal, acordat anterior. Era firesc, când paleta opțiunilor politice a fost mai largă, ca și cetățenii din comuna Filipeni să-și orienteze simpatiile politice spre unul dintre partidele care activau atunci pe scena politică. Deși încă nu se depășise faza când cei care votau cu un partid, erau luați la bătaie de agenții electorali ai partidului adversar, era un pasă înainte: toți care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obișnuiți ai localului unde autorul Înșira nocturne și poloneze pentru cîțiva bănuți. Restul exemplarelor fuseseră returnate și transformate În pastă de hîrtie pentru imprimarea de liturghiere, amenzi și bilete de loterie. Soarta mizeră a misteriosului autor sfîrși prin a cuceri simpatia lui Monsieur Roquefort. De-a lungul următorilor zece ani, În fiecare vizită a sa la Paris, străbătea anticariatele În căutarea altor opere ale lui Julián Carax. Nu găsi nici una, niciodată. Mai nimeni nu auzise de autor, iar celor cărora numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pe care le desfășurăm, cu inevitabilele daune pentru economia națională în ansamblul ei care decurg de aici. În după-amiaza aceleiași zile, un comunicat comun al ministerelor apărării, de interne și al economiei a venit să precizeze, cu toate că exprima înțelegerea și simpatia guvernului națiunii față de îngrijorarea legitimă a patronatului, că o eventuală distribuire a permiselor de liberă trecere solicitate n-ar putea fi efectuată niciodată cu amplitudinea dorită de întreprinderi, pentru că o astfel de liberalitate din partea guvernului ar periclita în mod inevitabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vreme, autorității democratice legitime și constituționale. Au fost, prin urmare, simple și laice înmormântările, ceea ce nu înseamnă că ici și colo, câteva rugăciuni particulare tăcute nu s-au înălțat la diverse ceruri și n-au fost primite acolo cu binevoitoare simpatie. Gropile erau încă deschise când cineva, fără îndoială cu cea mai bună dintre intenții, încercă să țină un discurs, dar intenția a fost imediat contestată de cei din jur, Fără discursuri, acum fiecare cu amarul lui și toți cu același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
asta, Întrebați-i pe oamenii aceștia, În acest moment ceea ce mă interesează este părerea dumneavoastră, Merg unde se duc ei, nimic mai mult, Simpatizați cu alegătorii care au votat în alb, cu albicioșii, Au votat cum au crezut de cuviință, simpatia sau antipatia mea n-are nici o legătură cu asta, Și partidul dumneavoastră, ce va spune partidul dumneavoastră când va afla că ați participat la manifestație, Întrebați-l, Nu vă temeți că vă vor fi aplicate sancțiuni, Nu, De ce sunteți atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
avea să-i mai fie rușine de felul în care scria. În timp ce agentul își lua înapoi pixul și înmâna carnețelul comisarului, bărbatul se întreba cu ce gest, cu ce cuvânt ar putea să-și atragă, fie și în ultima clipă, simpatia polițiștilor, bunăvoința lor, complicitatea lor. Deodată își aminti, Am o fotografie, exclamă el, da, cred că o mai am, Ce fotografie, întrebă inspectorul, Una a grupului, făcută la puțin timp după ce ne-am recăpătat vederea, soția mea n-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi o idee bună să li se publice numele în ziare, la fel cum, pe vremuri, criminalii erau expuși în piața publică, legați la stâlpul infamiei, dacă vă vorbesc așa este pentru că îmi plăceți, și ca să vedeți până unde merge simpatia mea, vă voi spune doar că cea mai mare fericire din viața mea, acum patru ani, lăsând-o la o parte pe cea de a nu fi pierdut o parte din familie în acea tragedie, așa cum, din nefericire, am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]