1,609 matches
-
de entitățile-aplicație (programele). Nivelul aplicație nu comunică cu aplicațiile, ci controlează mediul în care se execută aplicațiile, punându-le la dispoziție servicii de comunicație. Printre funcțiile nivelului aplicație se află: • identificarea partenerilor de comunicație, determinarea disponibilității acestora și autentificarea lor; • sincronizarea aplicațiilor cooperante și selectarea modului de dialog; • stabilirea responsabilităților pentru tratarea erorilor; • identificarea constrângerilor asupra reprezentării datelor; • transferul informației. Primele trei niveluri de la baza ierarhiei (fizic, legătura de date, rețea) sunt considerate ca formând o subrețea de comunicație. Subrețeaua este
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
țări avansate, țări mai puțin dezvoltate și țări subdezvoltate. Problemele sistemelor informaționale globale sunt diferite în funcție de apartenența la o categorie sau alta1. Astfel, țările avansate orientează sistemul informațional global în următoarele direcții: • folosirea sistemului informațional pentru obținerea unui avantaj competițional; • sincronizarea sistemului informațional cu scopul organizației; • planificarea strategică a sistemului informațional; • creșterea productivității sistemului informațional; • securizarea datelor. Țările mai puțin dezvoltate vizează: • planificarea strategică a sistemelor informaționale; • aspecte operaționale; • preocupări pe linia contribuției sistemelor informaționale pentru conducere la progresul organizației; • calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sistemele SCD/SCSAD sunt, de regulă, mici. Atributele de securitate nu sunt adaptate cu ușurință la cerințele de spațiu sau de putere. În plus, astfel de sisteme funcționează în timp real, iar măsurile de securitate pot reduce performanțele sau rezultatele sincronizării în procesele complexe. Atât sectorul public, cât și cel privat au roluri esențiale în securizarea sistemelor SCSAD. Departamentul Securității Naționale, în colaborare cu Departamentul Energiei și cu alte agenții specializate, va coordona activitatea de parteneriat cu domeniul privat pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a acestei accepțiuni a comunicării care presupune relație. Ca "ființă comunicațională", în comunicare fiecare individ "devine ceea ce este și intră în relație cu ceilalți" (Sălăvăstru, 2004, p. 173). Particularizând (cf. Alexandrescu & Micle, 2002, pp. 16-17), comunicarea înseamnă relație și prin: sincronizarea locutor interlocutor (sincronizare corporală, paraverbală, verbală, la nivelul sistemului de valori etc.; de exemplu, la nivel paraverbal, dacă interlocutorul vorbește încet, locutorul nu va vorbi foarte tare), folosirea de "ancore" cognitive, afective, motivaționale etc. (când locutorul simte că, afectiv, interlocutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a comunicării care presupune relație. Ca "ființă comunicațională", în comunicare fiecare individ "devine ceea ce este și intră în relație cu ceilalți" (Sălăvăstru, 2004, p. 173). Particularizând (cf. Alexandrescu & Micle, 2002, pp. 16-17), comunicarea înseamnă relație și prin: sincronizarea locutor interlocutor (sincronizare corporală, paraverbală, verbală, la nivelul sistemului de valori etc.; de exemplu, la nivel paraverbal, dacă interlocutorul vorbește încet, locutorul nu va vorbi foarte tare), folosirea de "ancore" cognitive, afective, motivaționale etc. (când locutorul simte că, afectiv, interlocutorul nu se simte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apud Erickson, 2009, p. 206). În alte lucrări, apar nuanțări de tipul: "comunicăm prin: îmbrăcăminte, postură, expresie facială, contact vizual, mișcări ale mâinii, brațelor, picioarelor; tensiune corporală, distanță, atingere, voce (ton, ritm și inflexiune)" (Borg, 2010, p. 32); limbaj corporal = sincronizarea, postura, capul, fața, culoarea pielii, buzele, umerii, respirația, mișcările, imobilitatea, automângâierea, mâncărimea, ritmurile, tonul și volumul vocii, debitul și ritmul vocii, cuvintele, mâinile și degetele (Cameron, 2006, pp. 75-91); comunicare nonverbală = limbajul persoanei, limbajul oficial/profesional, codurile aparținând unor categorii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2003). Există unele date conform cărora aceste tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze ale unei perioade de stres: criza, tranziția și deficitul (de exemplu, șomajul sau doliul) (Orford, 1998). Dată fiind importanța sincronizării dintre suportul social și etapa evenimentului stresant (criza, tranziția sau faza cronică/finală), iată câteva funcții particulare ale suportului social importante în diferite momente: suport emoțional în faza de criză, membrii familiei fiind cei mai importanți; suport emoțional și suport
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la operațiuni ONU de menținere a păcii. De atunci a luat parte la astfel de activități, mai ales în Cambogia (Itoh, 1995). Totuși, George arată că propunerea nu a fost "un gest unilateral, ... nesolicitat!! Războiul din Golf i-a dictat sincronizarea, în timp ce presiunile externe i-au modelat în mare parte conținutul" (George, 1993, p. 563). Akaha recunoaște contradicția din poziția Japoniei față de ONU, afirmând că "aproape toți japonezii consideră că merită ... statutul [de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
melancolia negustorilor de conserve; Literatura, un clistir răsuflat; Dramaturgia, un borcan de fetuși fardați” etc. În locul vechii arte, constructiviștii propun, după principiile artei abstracte, „minunea cuvântului nou și plin de sine, expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”, așadar sincronizarea artei, într-o expresie concentrată, intelectualizată, dinamică, în deplin acord cu ritmul vieții citadine, impregnată de tehnicism și mașinism. Reportajul, notația fugară, imediată sunt mai adecvate timpului decât romanul, în accepțiunea constructiviștilor, iar obiectivitatea, renunțarea la individualism și la subiectivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
urmărind principii și programe - e drept, aproape deloc vehiculate de cei care ne cer votul. "Începînd de prin 1880, partidele burgheze s-au transformat în clici ale notabilităților. (Așa s-a întîmplat în România atunci și iată o dovadă a "sincronizării" cu Europa, și se întîmplă astăzi cu numeroșii baroni în mîna cărora se concentrează puterea locală, implicit națională, n.n.) În anumite ocazii, ce-i drept, ele au fost obligate să facă apel, în scop de propagandă, la intelectuali din afara partidului
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a ritmului, gravitatea destinului, inciziile dureroase și sfâșietoare ale acutelor sunt contrabalansate de vibrația adâncă a emoției, de cristalinul angelic și de zvonul liniștitor al transcendenței. Interpretarea pe care cvartetul VOCES o dă acestei capodopere clasice reușește o performanță rară: sincronizarea perfectă și modelarea emoției iradiază, prin intensitatea extraordinară a execuției, o trăire tulburătoare și profundă, o stare de beatitudine aspră, neobișnuită, care face să treacă neobservată perfecțiunea tehnică. În fond, doar dacă ar fi disonante vocile divinității ne-ar atrage
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Iată că suntem obligați să luăm act de precizia cu care el descrie locuri, Întâmplări, personaje aruncate de destin În vâltoarea unei istorii nemiloase. Arta scrierii a fost surclasată de arta rememorării. Vedetele momentului sunt, din această perspectivă (Într-o sincronizare târzie cu voga din Occident a literaturii carcerale ori a scrierilor „samizdat” ale autorilor est-europeni), un Ion Ioanid, o Lena Constante, un I.D. Suciu. Autori practic necunoscuți (primii doi) ori vag știuți (al treilea) care, În ceasul al doisprezecelea, cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Dar, la această cauză primară se adaugă și altele secundare determinate de particularitățile în dezvoltarea neu ropsihică a deficientului mental. Plasticitatea scăzută ce caracterizează sistemul nervos al deficientului mental influențează negativ autocontrolul auditiv, simplificându l. Drept urmare, nu se realizează o sincronizare între autocontrolul auditiv și cel de la nivelul aparatului fono-articulator. Această ruptură favorizează apariția unor dificultăți și a tulburărilor în pronunția cuvintelor. Datorita deficiențelor de analiză conștientă a elementelor fonetice ale vorbirii și a incapacității de a-și reprezenta fonemele ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
academică civilă. În fiecare an, universitățile românești și academiile militare pregătesc sute de studenți pentru cariere În domeniu. Acești studenți au nevoie de un manual care să prezinte principalele concepte, paradigme, instituții și procese privind politicile de securitate. Pentru o sincronizare rapidă la dezbaterile și practicile contemporane, o posibilă soluție editorială facilă ar fi fost traducerea unor texte clasice pentru studiul securității. Aici nu ne referim neapărat la familiarizarea publicului din România cu sursele clasice ale gândirii strategice (inclusiv cele recente
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
lumii moderne. Dar revoluția de la 1848 de la noi? Și ea a fost rezultatul unui act ideologic revoluționar, ce a anticipat multe din realizările istorice zise organice. Toate reformele României moderne au avut ca puncte de plecare acte de imitație și sincronizare ideologico-politică. Oricât ar nega acest fapt în mod profund irealist, utopic ideologia antiliberală, antidemocratică, antieuropeană, de extremă dreaptă, în frunte cu Nae Ionescu, scos inoportun și cu elogii neîntemeiate de la naftalină. Că s-au făcut și se pot face și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
activitate își cer dreptul nu numai la existență, dar și la o dezvoltare integrală și dezbatere liberă. Un nou câmp de activitate se deschide larg și promițător în față. 3. Reapare, prin simplă determinare istorică, și vechea, permanenta problemă a sincronizării. Respectiv, a canoanelor externe și interne. în ce măsură ele sunt absolute, definitive, izvor unic de inspirație și autoritate ? Ce înseamnă, de fapt, autoritate ? Cum se verifică ea ? Și ce eficiență reală are această autoritate ? Inclusiv în cultură, literatură, critică literară etc.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
autoritate ? Inclusiv în cultură, literatură, critică literară etc. 4. Cum și dacă poate fi, într-adevăr, creatoare în sensul profund al cuvântului cultura română ? în cadrul tradiției sale istorice și lingvistice, fără nici o conotație naționalistă? Există, într-adevăr, un conflict între sincronizarea inevitabilă și tendințele locale și inițiativele personale, totdeauna foarte necesare ? Cum se rezolvă această dilemă fundamentală? Textele care urmează se referă nu la aspectul intrinsec al culturii prin definiție spontan, autonom, incontrolabil și neplanificabil ci la formele sale strict organizate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
strict absolute, universale și mai ales neistorice? Textul pe care-l discutăm nu ține seama de stadiul culturii românești de dezvoltare în momentul producerii catastrofei comuniste. Pe scurt, ea se afla în împrejurarea următoare: în permanent și firesc proces de sincronizare, cultura română era în situația, devenită tradițională, de a recupera, asimila, integra, în mod precipitat, valori europene. Cu tendința, în același timp, de a-și afirma cu dificultate un început de personalitate. Prin confruntare, maturizare inevitabil progresivă. Intervine mereu dialectica
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Pe de o parte, este imposibil de trecut cu vederea că această influență a măturat pur și simplu, din conștiințe, toate clișeele și platitudinile marxisto-leniniste socialiste. Este partea sa pozitivă, incontestabilă. Dar reversul medaliei? Instaurarea unui dogmatism invers, a unei sincronizări superficiale, mecanice, introducerea spiritului de compilație, docilitatea în fața ultimei traduceri sau cărți pictate în mână sunt nu mai puțin evidente. Ne aflăm la faza când erai pur și simplu desființat, anulat, cu un citat ritual din Roland Barthes. Din acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fost puși în situația de a recupera, imediat, cât mai mult posibil și simultan în toate direcțiile. Obsesia esențială a fost și a rămas eliminarea acestui gol istoric. Și nu oricum, ci cât mai repede posibil, printr-o aliniere și sincronizare globală și cuprinzătoare, în scopul recuperării integrale, în toate domeniile culturii. Viteza și coeficientul nostru de adaptare au fost și au rămas, până azi, considerabile. Vocația noastră este de a ne sincroniza, asimila și integra cultural, pe cât mai multe planuri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totdeauna doar pe jumătate, după împrejurări; depinde de modul cum evaluăm astfel de eforturi culturale. 2. Esențială este și profunda dilemă actuală: totalizare a cunoașterii sau specializare? Enciclopedism difuz și împrăștiat, sau formație riguroasă, strict disciplinată, tehnicizată și precis compartimentată? Sincronizarea actuală, la antipodul întregii noastre vocații latente enciclopedice, ne obligă, evident, la specializare. Deci, la o reorientare decisă și radicală la polul opus. Enciclopedismul are azi o foarte proastă cotă intelectuală în Occident. Pare profund amatoristic și iremediabil diletant, depă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al unui maestru occidental. Nimic mai mult. Capacitatea sa de a lua și inițiative proprii îi este congenital și structural refuzată. Ceea ce se poate numi independență intelectuală, soluții proprii, personalitate și chiar originalitate, este de neconceput. Destinul său rămâne doar sincronizarea mecanică, parafraza, compilația seacă, în perpetuitate. Când ne-am permis, cândva, să aducem unei celebrități critice franceze și unele obiecții, am produs un dezgust sincer și chiar oroare. Căci cultura română este, nu poate fi altfel, decât o eternă colonie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bazele unei culturi dezvoltate sunt tot mai bine și profund studiate și elucidate. Reperele sale devin în mod inevitabil termeni fecunzi de comparație și emulație. Rezultatul final nu poate fi decât unul singur: creativitatea presupune diferențierea, asimilarea critică, interpretarea personală. Sincronizarea inevitabilă nu exclude chiar și în condițiile lui global village originalitatea și competiția la cel mai înalt nivel posibil. în unele cazuri, fericite, nici chiar depășirea unor mari modele și repere. Să mai amintim încă o dată, în sfârșit, pe urmele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
linie a tradiționalismului, de recuperare și valorificare a tradiției prin invocarea idilismului vieții rurale și a gloriei trecutului național, respingând, în același timp, civilizația citadină 2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând însă și aspecte de ordin politic, istoric, instituțional sau economic și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
tranzacțiilor; 2) sistemul proporțional va apărea ca un clivaj cu rezistență mică (în democrațiile articulate, dar cu resurse guvernamentale scăzute), în timp ce sistemul pluralist va fi apărat eficient în sistemele politice cu structuri guvernamentale mai puternice. Apar și diferențe semnificative de sincronizare în cea ce privește introducerea controlului parlamentar asupra executivului. În această privință se poate vorbi de două modele (aflate la doi poli opuși) ale unui posibil continuum: modelul englez, de care se apropie Belgia, Țările de Jos și Norvegia, caracterizat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]