3,912 matches
-
un loc trist, o coastă a dealului ruptă, năruită, singuratică. Acolo am văzut un cal mort, din care mâncau doi corbi mari și negri. Singurătatea locului, tristețea lui, animalul mort, cu o parte din oase goale și cele două păsări sinistre care scobeau cu ciocurile lor mi-au produs un sentiment de groază, dar și de poezie. Dacă aș fi fost un copil fricos, ori dacă nu m-ar fi lăsat să umblu singur, n-aș fi avut toate aceste senzații
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Peste câteva zile, singur, prin munți, sau (mai liric) prin munții tinereții. Stabilirea "itinerariului" scoate din umbră atâtea imagini de altădată... O noapte albastră deasupra Durăului, în septembrie... Luna, izbutind în sfârșit să urce Ceahlăul dinspre Buhalnița, apăru candidă și sinistră între două stânci, apoi dispăru în dosul Panaghiei și pe urmă, după ce stătu o vreme nehotărâtă de-asupra prăpastiei, veni pe biserica schitului. A doua zi, pe Ceahlău... Bolta imensă de azur, acoperind priveliștile scânteietoare... Monștrii pietrificați de pe munte, culcați
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
M... are ochii căprui, acum uscați și decolorați. Niciodată nu m-a lovit ori nu m-a interesat ca astăzi asemănarea dintre ele. În primele momente figura doamnei M... mi s-a părut o imagine dezavantajoasă pentru Adela. Un memento sinistru: Adela, peste treizeci de ani... Dar după o jumătate de ceas am avut impresia că doamna M... e acolo anume ca să scoată în evidență tinerețea și frumusețea triumfătoare a fetei sale. Adela e aceeași, ca și acum trei ani. Înaltă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de iarbă... De atunci, senzația de funebru pe care mi-o dă, în momente de o stranie luciditate, pământul, lutul, piatra, toată materia asta inertă, idioată, inamică, și mila pentru tot ce trăiește și încearcă în zadar să ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plan-te, șubrede, nesigure, trecătoare. După epoca romantică - epoca realistă, serioasă, la Viena, cu femeia aceea subțire și înaltă, cu formele adolescente încă la vârsta de douăzeci și cinci de ani, oprite parcă în desăvârșirea materializării lor de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
puțin, așa de mult îi sunt prieten... Prietenia noastră a murit odată cu cea dintâi bătaie de inimă pentru ea, fiindcă foamea selectivă de femeie, numită impropriu și aproape în derâdere iubire, este întoarcere la animalitate, este, gândind bine, o impulsie sinistră. (În momentul suprem al iubirii, femeia are în brațele ei un pitecantrop!) Și tot atunci a murit și prietenia ei, când, conștient sau inconștient, a simțit că a încetat de a fi pentru tine ființa pur spirituală, că-i vrei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pentru femeia teribilă cu sânii mici, cu coapsele fine, cu gleznele goale. Lipsit de orice estetică, înconjurat de un peisaj monoton și trist, cu cele două biserici dinlăuntrul "zidului" una lângă alta (ceea ce dă, nu știu pentru ce, o impresie sinistră și funebră), cu aghezmătarul din față, cupolă enormă, dizgrațioasă, pe jumătate îngropată în pământ, a unei catedrale urieșești scufundate, cu chiliile izolate, supărate una pe alta, Neamțu este călugăr, tot așa cum Agapia, cu căsuțele mici, dese și curate, cu biserica
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pentru sărbătoarea de mâine. Crâșmărița nu mai cânta. Nu mai avea motiv. Peste mai puțin de un minut, am ieșit în singurătatea imensă a câmpiei. Noaptea era acum înaintată și creștea cu fiecare stea ivită la orizont ca un ochi sinistru. Eternitatea cerului era funebră. Dar la Bălțătești era Adela, cu umerii largi, cu brațele albe, cu talia rotundă. Imaginea ei completă ținea piept în conștiință imaginii funebre a nopții. Când am ajuns, geamul Adelei era negru. Deasupra casei ei, în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pantă, munții, ca niște valuri de fum gros, izvorau parcă atunci din pământ, dîndu-ne iluzia că asistăm la originea lucrurilor. Iar peste toate, departe în adânc, dincolo de înălțimile Sihlei, clipea din secundă în secundă o pleoapă de foc colosală și sinistră ca reflexul unui incendiu din altă lume. Adela se opri, îmi luă brațul și se strânse lângă mine, speriată. Ea nu știa că pleoapa sinistră de foc erau lucorile unei furtuni îndepărtate. Împrejurimile banale, cunoscute așa de bine de noi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
adânc, dincolo de înălțimile Sihlei, clipea din secundă în secundă o pleoapă de foc colosală și sinistră ca reflexul unui incendiu din altă lume. Adela se opri, îmi luă brațul și se strânse lângă mine, speriată. Ea nu știa că pleoapa sinistră de foc erau lucorile unei furtuni îndepărtate. Împrejurimile banale, cunoscute așa de bine de noi - valea pe unde fusesem de atâtea ori, cu ogoare și așezări omenești, munții Văraticului, pe care-i urcasem ca într-o promenadă, - nu mai erau
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
stranie luciditate (s. și n.n. - de unde perversiunea lucidității: infiltrarea sentimentului morții în clipele cele mai intense ale vieții) pământul, lutul, piatra, toată materia asta inertă, idioată, inamică și mila pentru tot ce trăiește și încearcă în zadar sa ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plante, șubrede, nesigure, trecătoare". Fobia aceasta față de materia inertă are o corespondență precisă în biografia erotică a naratorului, fiind provocată de amintirea morții primei iubite în adolescență și de imaginea pământului care o acoperă. Apropierea îndrăgostită
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Muntele nemăsurat și diform (...) inspira neîncredere și neliniște. Adela îmi luă brațul în al ei și stăturăm așa multă vreme..." (p. 132). Sau: "iar peste toate, departe în adânc, (...) clipea din secundă în secundă o pleoapă de foc colosală și sinistră (...) Adela se opri, îmi luă brațul și se strânse lângă mine, speriată" (p. 154-155). Când se referă strict la sine, naratorul notează divagațiile bărbatului cu aspect aforistic: "Voința de a nu muri, geniul speciei sau elementul imperceptibil a creat în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
criteriile mele, am socotit-o a fi foarte mare și, totodată, singura persoană de dimensiuni considerabile pe care n-am bănuit-o că ar păstra, în ascuns, un mănunchi de mici vanități supărătoare și agasante. Găsesc că-i îngrozitor - chiar sinistru -faptul că stau și mă întreb dacă nu cumva în aceste pagini încerc uneori să-i diminuez popularitatea. Scuzați-mă că spun acest lucru, dar nu toți cititorii sunt la fel de bine pregătiți. (Când Seymour avea douăzeci și unu de ani și devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
buchet de trandafiri În brațe, sorbind-o din priviri. Când ajungeau la „O, nu-mi vorbi de lună, căci schimbătoarea lună Își schimbă fața În fiecare lună“, bătrâna nu se putea abține să nu scoată din gâtlejul ei un urlete sinistru, ce chipurile imitau o haită de lupi alergând prin stepă, Încât te lua, pur și simplu, cu fiori. Nu ocoleau nici Hamlet, nici Regele Lear, nici Fortuna. Uneori, bătrâna amesteca pasajele din Richard al III-lea cu cele din Visul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și vin. Bea și nu se mai putea opri. Dădea pe gât pahar după pahar și râdea ca un apucat. Glumele pe care el spunea la masă semănau cu peștele desărat de propriul stomac: unele dintre ele erau groase, altele sinistre, Încât te apuca groaza ascultându-l. Aflat În capul mesei, brigadierul Își umfla mușchii. Se bătea cu pumnii În piept, vorbind Întruna. Cu un deget Își Împungea ficatul și cu altul arăta spre tâmple: „Sunt de cremene“, zicea. Și, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
sorbi dintr’o Înghițitiră articulând. „Bunul nostru amic, domnul inginer Tony Pavone, a cucerit apsolut toate femeile frumoase din bătrâna noastră capitală...! Mare minune dacă, cele rămase nu-și vor pune capăt zilelor...desigur, din gelozie!” Apașii izbucniră Într-un sinistru hohot de râs, În timp ce Doctorul evident turmentat, Îl bătu prietenește pe umăr, umplând din nou paharul. „Vai de noi...” mugi unul dintre apași ce părea a fi șeful. „Ce ne facem...? Va trebui să ne mulțumim cu ce rămâne...” fu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
drept urmare a adresei nr. 597 provenit dela organul de poliție - noi am efectuat analiza biochimică a acestui aliment negăsindu-se nici un fel de substanțe dăunătoare corpului omenesc! În concluzie, peștele e comestibil...!” Fiecare cuvânt rostit de laborantă avea o rezonanță sinistră, În care bolnavul rămase buimăcit. Se desmetici Însă repede, verificînd inscripția de pe ușă care corespundea cu locul unde se aflau, bolborosind cu vocea sugrumată de emoție, de incertitudine. „Imposibil...!! E o confuzie...!! Îmi da-ți voie să văd Înscrisul cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
imediat următor, Își făcu apariția un țigan bubos, cu hainele de pe el rupte, murdare, cu urdori la ochi, cu barba Încâlcită mai mult sleioasă, o dovadă sigură: apa nu era la Îndămânarea lui să-i cunoască magia. Declanșă un mârâit sinistru. „Bine a-ți venit Șefule...Frumoasa vă așteaptă de zece minute...! V’o trimet Îndată. Însă Șefule, mâncava-și curul, dămi și mie câțiva gologani să beau ceva jos, la restaurant...” „Dute dracului de țigan jegos - se rățoi Șeful Șantierului la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
scăpați, nu ne mai caută prea curând, doamna aceea,aducătoare de moarte...!!” Dar Atena, se Încăpățâna cu Înverșunare mai ales drept urmare a unor zvonuri instigatoare făcute de alarmiști ce agitau spiritele, Înfricoșând mulțimea! „Ascultați la mine, fu de părere un sinistru agitator - balansarea scoarței pământului care a durat numai 17 secunde, a fost o mică glumă pe lângă ce are să urmeze...Însăși „Profeții Antichității”, au stabilit cu precizie acest cutremur de pămând, mai făcând precizarea: să ne rugăm oameni buni, planeta noastră
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Închisoarea era construită din barăci de lemn vopsite cu un gri cenușiu extrem de Întunecat, având această senzație, poate și urmare a orei Înaintate: trecuse de miezul nopții când noul chiriași era condus către camera de primire a noilor arestați. Aceste sinistre barăci, erau Împrejmuite cu un gard de sârmă ghimpată eșalonat pe câteva rânduri pe verticală și orizontală În timp ce la o depărtare vizibilă unul de altul la o Înălțime cam de treizeci de metri, meterezele de pază a Închisorii.Soldații echipați
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În Închisoare și mai cu seamă procurate cu bani grei, el nu având șansă nici măcar la unele firimituri: Șeful de cameră devora cu grijă, drămuind oricât de mic dumicat...! Nu reușiră să ațipească nici măcar câteva minute și, trompeta Închisorii urla sinistru de o așa manieră Încât proaspeții locatari Înspăimâtați, săriră din paturi și de pe jos unde Încercase unii să doarmă, Într-o Îmbulzeală hazlie. Liberul șef de cameră reuși să-i trezească de-a binelea, ordonând. „Bă nefericiților, ascultați ce vă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
partea mea. Nu mie frică...!!” - Îi strigă el privindu-l cum se depărtează. De data asta mințise. Îi era frică...! Făcând o retrospectivă a suferințelor Îndurate În ce-i doi ani de Închisoare, iar acum În perspectiva Întoarcerii În acel sinistru loc al groazei și mai ales al foamei, Îl cuprinse fiori de nesiguranță,de teamă...! Mai avea o singură speranță. Se va adresa direct Generalului Andruță Ceaușescu, Comandantul școlii de criminli securiști dela Pădurea Băneasa, fratele Dictatorului Nicolae Ceaușescu. Înainte de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acest moment politica e altceva decât pură biologie? În Rusia, În China și aici, oameni foarte mediocri au puterea să pună capăt vieții cu totul. Acești reprezentanți - nu reprezentanți a ceea ce e mai bun, ci Calibani, sau, În jargon, niște siniștri - vor decide În contul nostru dacă vom trăi sau vom muri. Omul joacă acum drama morții universale. Nu ar trebui să moară toți odată, Împreună, ca o mare moarte individuală, exprimând liber toată pasiunea omului pentru soarta lui necruțătoare? Mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a adulților. Povestea ei se ducea înapoi pe terenuri cunoscute. Auzisem rapsodia părului cel puțin de cincisprezece ori în ultimele luni. (În ceea ce mă privește, nu mi-a păsat niciodată de părul lui Connolly. Întotdeauna mi s-a părut cumva sinistru - ca zăpada artificială pe care o găsești de cumpărat, ca podoabă pentru pomul de Crăciun.) Totuși, continuam să-i dau replica. — Și erai emoționată atunci când te-ai sărutat cu el, Sheba? Ah, nu. Bine, da... Dar nu tocmai. (Râde.) Poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
sexuală care nu se poate regăsi într-o ilustrată de vacanță cade la testul sănătății, după părerea acestor oameni. Orice legătură sexuală care există în afara coridorului îngust format de ziarele pro-familie și valorile lor e exilat într-o paranteză imensă, sinistră, a perversiunilor „cu iz antic“. Jurnaliștii sunt oameni cu școală, nu? Absolvenți de facultate, unii dintre ei. Cum de ajung să aibă niște minți așa de înguste? Ei n-au dorit niciodată pe cineva care nu se încadrează în categoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
foarte distractivă. A așteptat până când i s-a părut să s-a adunat majoritatea clasei, înainte de a se ridica și a spune bună ziua. Dar în timp ce se prezenta a fost întreruptă de Michael Beale - un băiat musculos cu un dinte gri, sinistru în față - care s-a repezit spre ea din fundul clasei, urlând: — Îmi place de tine, Miss! Ea a râs curajoasă și i-a cerut să stea jos. Dar el n-a băgat-o în seamă și a rămas în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]