1,856 matches
-
interne sau externe sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebral. Pacienții se pot prezenta cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul clinic poate fi acut cu hemoragie și semne neurologice de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru starea pacientului; - vârsta: nu este impusă o anumită limită. Contraindicații: - semne clinice și radiologice de ischemie severă la nivelul TC; - comorbidități severe; - refuzul intervenției. Craniectomia decompresivă suboccipitală se asociază cu deschiderea foramenului magnum, iar 430 marginile decompresiunii ajung până la sinusul transvers. Un drenaj ventricular extern la nivelul cornului occipital este plasat în caz de hidrocefalie, înaintea craniectomiei [8,9]. Tratamentul chirurgical decompresiv scade mortalitatea, dar familia trebuie să știe că această intervenție nu le oferă garanția unei recuperări rapide și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau unui embol cardiac [3]. Plăcile de aterom se formează la nivelul unei bifurcații sau ramificații datorită modificărilor fluxului laminar. Astfel, în circulația carotidiană acestea se formează cu predilecție la bifurcația în ACE și ACI, la nivelul peretelui posterior al sinusului carotidian si extinzându-se frecvent în segmentul distal al ACC. Ateroscleroza determină AVC sau AIT prin două mecanisme principale: - embolizarea de la nivelul unei plăci de aterom a unui trombus, a unui cristal de colesterol sau altor reziduuri ateromatoase (placă Hollenhorst
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bună a vaselor cervicale. Angiografia percutană rămâne metoda „goldstandard” de explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care au făcut ca angiografia să nu se impună ca test screening se numără invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care au făcut ca angiografia să nu se impună ca test screening se numără invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un AVC ischemic sau AIT în condițiile unui doctor experimentat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ochi; operat; operație; operații; organ olfactiv; organ de miros; pantaloni; parte anatomică; pas; pată; Păcală; părinte; persoană; picături; picior; piele; piercing; piramidă; pistrui; pistruiat; prafuri; proeminentă; putoare; respir; respirații; respiri; ridicat; roșietic; rudă; Rudolf; rușine; sănătate; scurt; secreții; sensibil; simțuri; sinus; sistem respirator; sînge; spart; strîmb; suflare; suport ochelari; Tonciu; tristețe; trompă; trufă; uman; ură; vară; vas; vedere (1); 789/ 173/54/119/0 naște: copil (174); viață (130); mama (29); durere (27); a da viață (21); copii (20); dă viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
săptămâni de la debutul otitei. Boală apare mai frecvent la sugari și copii și în timpul unei rinofaringite (canalul auditiv este foate scurt și infecția drenează) după infecții digestive din cauza imunității scăzute a copiilor. De obicei, boala apare atunci când infecțiile gâtului și sinusurilor au fost neglijate sau incorect tratate. Simptome: durerea sub formă de jenă la început, la efort și aplecarea capului (la pipăit plânsul devine și mai puternic la sugar), febra, insomnia, înfundarea urechii și scăderea auzului. În această fază poate apărea
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
să nu înghită sângele. 50 Dacă hemoragia nu s-a oprit se cheamă Salvarea Dacă s-a oprit și cantitatea a fost mare se consultă ORL-istul și se tratează bolile de bază. Sinuzita Este inflamația unuia sau mai multor sinusuri aflate la nivelul oaselor fetei (mai des frontal și maxilar). Boală apare mai des în sezonul rece sau primăvară la persoanele cu predispoziții alergice. Simptome: durere la nivelul fetei secreție purulenta nazala tulburări respiratorii și ale mirosului febră frică de
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
din maxilarul inferior care este mobil și cel superior care este fix. Ele au rol în masticație și asigurarea condițiilor pentru fixarea danturii. În interiorul osului frontal și maxilarul superior există niște cămăruțe goale, căptușite cu o mucoasa, care se numesc sinusuri (inflamația lor sinuzita). Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, coaste, stern și bazin sau pelvis . De la osul occipital pornește în jos coloana vertebrală (șira spinării), compusă din33-34 de vertebre așezate unele peste altele distribuite în 5 regiuni: cervicala-7 vertebre
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
De-a scris numai trei rînduri sub nume el și-a pus/ Și diploma, subscrisă altcum de vrun Gambrinus/ Iar de-ai vorbit cu dînsul sînt sigur că ți-a spus// De zece ori că-i doctor în cosinus și sinus./ Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus/ Al minței, însă mintea lui X e proastă-n minus." Spațiu larg, cum se cuvine, pentru Mihai Codreanu și ale sale Statui. Incredibila varietate pe care o duc, "administrate" după plac
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
în interiorul căreia merge artera laringee superioară și ramul superior al nervului laringeu superior. Posterior, prin intermediul epiglotei, loja preepiglotică răspunde vestibulului laringian, în special părții anterioare a benzii ventriculare și a ventriculului Morgagni. În jos și lateral, răspunde unghiului anterior al sinusului piriform. Loja preepiglotică are vedere la comisura anterioară de care este separată prin ligamentul tiroepiglotic prin fundul lojei. Ea intră în raport cu extremitatea anterioară a mușchilor și a ligamentelor tiroaritenoidiene, inclusiv ligamentul Broyles. Plafonul lojei preepiglotice răspunde anterior bazei de limbă
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
simțindu-te groaznic din cauza răcelii, există mari șanse să nu vrei să te îndrepți spre baie imediat. Dar, un duș fiebinte ar putea fi chiar soluția cea mai bună. Apa fierbinte va îndepărta senzația de frig, iar aburul va desfunda sinusurile.
Cum scapi de răceală în 24 de ore fără medicamente by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/65333_a_66658]