2,989 matches
-
depășire a modernismului, ci se ocupă de "efectele" acestuia. Așadar, o perspectivă modernistă pură, rigidă, asupra unui conglomerat dinamic. O traducere în digital a unei structuri analogice complexe, aparținând unei geometrii fractale, în care perspectiva este îngreunată chiar de poziționare. Situarea în modernitate presupune a nu putea percepe modernitatea și a vedea postmodernitatea, de pildă, cu ochelari de cal. Situarea în postmodernitate presupune a nu te vedea pe tine, ci doar a te simți situat undeva, într-un cadru mai larg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
O traducere în digital a unei structuri analogice complexe, aparținând unei geometrii fractale, în care perspectiva este îngreunată chiar de poziționare. Situarea în modernitate presupune a nu putea percepe modernitatea și a vedea postmodernitatea, de pildă, cu ochelari de cal. Situarea în postmodernitate presupune a nu te vedea pe tine, ci doar a te simți situat undeva, într-un cadru mai larg, nedefinit. E problema clasică a incapacității de a [nu] vedea pădurea din cauza copacilor. Atunci soluția care rămâne este de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în postmodernitate presupune a nu te vedea pe tine, ci doar a te simți situat undeva, într-un cadru mai larg, nedefinit. E problema clasică a incapacității de a [nu] vedea pădurea din cauza copacilor. Atunci soluția care rămâne este de situare în exterior, adică o despărțire de modernitate. Capcana în care cade oricine intenționează să se raporteze la ceea-ce-urmează-modernității este de a se raporta la istorismul forte. Dacă nu s-a greșit într-o privință în ceea ce privește fluctuațiile structurii disipative care caracterizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
v. Th. Codreanu, Transmodernismul, Iași, Ed. Junimea, 2005). Numai că, în acest caz, chiar se realizează depășirea modernității. Nu o depășire temporală (așadar, în sfera istorismului), prin post(a se vedea problema coexistenței valurilor toffleriene), ci una spațio-temporală, printr-o situare dincolo, prin trans-. Despre pancronismul ideii de depășire completă vorbește însuși autorul, care face referire la studiile lui Ion Popescu-Brădiceni. În octombrie 2003 însă, la Cluj-Napoca, mișcarea literară de re(e)voluție lansează un manifest al transmodernității, într-o formă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
relație de adiție unele cu altele, în care fiecare fragment se acceptă în relație în funcție de modul de "așezare" în această mixtură, adică într-un cadru al indiferenței sub raportul constituirii unui sistem valoric legat de o cultură. Theodor Codreanu condamnă situarea în afara valorilor de altfel, ceea ce în acțiunea postmodernă înseamnă negarea de sine! adică acceptarea sfârșitului prin modernism forte și propune o raportare constantă la un sistem de valori care nu poate aluneca în degradare axiologică, chiar dacă cei dedați deconstrucției utilizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
narcisismele de grup, plasându-se într-o neutralitate dinamic-participativă în luminișul ființei. Se reabilitează noțiuni declarate anacronice precum geniu, capodoperă, hermeneutică, valoare, personalitate, profunzime etc." Și atunci transmodernismul, care este legat nominal de modernitate, cum poate rupe barierele, pentru o situare dincolo? În fond, meritul nu constă în a găsi un prefix care să realizeze ruptura de rădăcina. Într-un interviu acordat lui Florin Țupu, explicam că situarea în afara modernității reprezintă starea naturală a culturii, iar termenii transmodernism și transmodernitate sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transmodernismul, care este legat nominal de modernitate, cum poate rupe barierele, pentru o situare dincolo? În fond, meritul nu constă în a găsi un prefix care să realizeze ruptura de rădăcina. Într-un interviu acordat lui Florin Țupu, explicam că situarea în afara modernității reprezintă starea naturală a culturii, iar termenii transmodernism și transmodernitate sunt provizorii. Pentru a ne dezmetici și a ieși din fenomen, nu avem nevoie de numire sau definire, ci doar de o delimitare conceptuală și de o vizualizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lucru se petrece, în special, prin analiza paradoxurilor postmodernismului românesc. Căci, dacă în Occident postmodernismul se instaurează prin platitudinea post-ideologică a sub-culturilor, în România fenomenul, aparent inexplicabil, îmbracă haina ideologică a avangardismului de refugiu în lupta împotriva comunismului autohton. Tocmai situarea de cealaltă parte a frontului, raportat la comunism, este paradoxală. Atât comunismul cât și optzecismul subminează naționalul: "Postmodernismul optzecist, dimpotrivă, s-a asociat cu tendințele neointernaționaliste și împotriva conștiinței naționale, având ca adversar intern tocmai licărul "naționalist" ivit din teoria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
totul execepțională, iar trecerea sa printre capodoperele culturii românești scrise este pe deplin acoperită. Motivele sunt puternice și multiple, dar voi trece în revistă doar câteva. În primul rând, este demn de luat în seamă că Theodor Codreanu abordează problematica situării culturii române în context universal fără prea obișnuitele complexe de inferioritate atât de prezente în scrisul atâtor altora. Nici urmă de aruncarea blamului deriziunii asupra a tot ce este românesc. Dimpotrivă, sunt subliniate lucruri și opere extrem de rezistente care, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în consecință, ar fi o invenție a naționaliștilor români" (p. 59). Același H. Bloom însă e de părere că "universalitatea canonului, care este universalitatea esteticului, nu poate fi decât abuziv despărțită de național". Totuși, N. Manolescu insistă în ideea că situarea lui Eminescu în centralitatea canonului românesc este maladivă pentru națiunea română, iar ca temei și pretext pentru asemenea "concluzii" îi servește cartea Ioanei Bot, Eminescu poet național român, apărută în 2001, în care autoarea insistă în ideea că "un Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Numai raportarea la absolut poate să fie dreapta măsură a adevărului, la fel cum numai raportarea la absolut poate să mijlocească și să îndreptățească o delimitare clară a adevărului de denaturările sale. Nu e o teză. E un mod de situare ontologică și o cale de cumpănire a judecății lui Theodor Codreanu printre multiplele antiteze, "împăcate" sau "monstruoase", ale vieții ("antitezele sunt viața") românești. De la un articol la altul (și, am putea spune, de la o carte la alta) se produce o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
centrului canonic occidental și atacurile asupra centralității canonului literar românesc trebuiesc interpretate ca o încercare de scoatere a literaturii din ecuația adevărului ființei, a sacrului și a identității naționale, o tentativă de separare a ei de sâmburele ontologic și de situare în zona propagandei (în favoarea unor minorități zise "discriminate") și a laicității înțeleasă îngust, secularist, "la granița ateismului". Există un canon occidental, susține autorul sprijinindu-se pe autoritatea unui Harold Bloom și a lui Giani Vattimo, însă nu unul universalist-omogenizant, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
către increat și ritmul pur al acestuia, dezbrăcând, consonant cu intenția barbiană, critica literară anterioară de parazitismul ideologic. Nu întâmplător Theodor Codreanu îl situează pe Barbu în proximitatea lui Eminescu, cel care proiectase cu aproape jumătate de veac înaintea sa situarea poeziei în trans-logic și trans-lingvistic; nu întâmplător Codreanu îl situează pe Nichita Stănescu în proximitatea lui Barbu, prin aceeași materie translingvistică, prin necuvânt. Iată cum argumentează criticul moldav punctul de vedere: "(...) scrierea originară este translingvistică, iar poezia, ca scriere originară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bucură, astfel, prin prestigiosul premiu acordat de Academia Română, și de o formă de recunoaștere a eforturilor sale de configurare a orizontului paradigmei transmoderne, care oferă cheia lecturii. Chiar dacă meritele sunt multiple raportat la acest studiu, și este suficient să enumerăm: situarea împotriva curentului și verticalitatea în apărarea unui adevăr în raport cu nedreptatea lui Nicolae Manolescu vizavi de interpretarea lui Marin Mincu, dar și vizavi de Barbu, înțeles ca fiind un "veleitar cultural, îndeosebi filosofic", remarcabila capacitate de analiză a geometriei ritmice barbiene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
propulsându-l în deplina libertate a hăulirii în ninsoarea de "la o margine de existență", în acel spațiu-timp care transcende realitatea, prin înglobarea într-o totalitate de înțelesuri-nențelese, nu prin punerea ei între paranteze. Abia aici, în acest punct al situării dincolo de vreme se produce revelația: "și-auzim cum trece timpul peste timpurile moarte". și, în consecință: Am înțeles abia acum că toată viața am mers împotriva vieții mele... E ca un blestem. Când îl aud pe cineva vorbind de la tribună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o specifică "ecuație a imaginarului" și într-o tradiție literară, aspecte asupra cărora s-a oprit cu meticulozitate și pătrundere Theodor Codreanu. Aș vrea doar să mai adaug că această impresie de unitate de ansamblu este sugerată puternic și de situarea gândirii poetului într-un timp fără timp, un timp arhetipal, în perspectiva căruia gândul, plin de mister și grandoare, are mereu ceva halucinant, ceva de curgere, de "ieșire din ascundere" pe muchie, de iluminări vizionare și căderi în "goluri alogice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rivalitate ideologică, fapt care nu avea cum să conducă la o apropiere între ele. Pe de altă parte, aceste evenimente trebuiau să inducă guvernului român ideea că nu mai poate conta pe sprijinul Londrei și Parisului, ci trebuie „să accepte” situarea sa în sfera intereselor Axei Roma-Berlin. Directorul general al Poliției, general Gheorghe Liteanu, a propus decorarea a 19 funcționari din Corpul Detectivilor cu medalia „Bărbăție și Credință”, pentru că au dat dovadă „de o siguranță și devotament profesional deosebit” în acțiunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
poate, de asemenea, dacă va fi cazul și sub rezerva drepturilor creditorilor, să autorizeze reducerea capitalului social, fără ca prin această reducere să se afecteze proporțiile dintre asociați. Reducerea capitalului social nu poate, pe de altă parte, să aibă ca efect situarea capitalului social la un nivel inferior minimului legal. Articolul 10 Formă părților sociale Părțile sociale sînt nominative, indivizibile și egale. Simplă realizare a aportului la capitalul social creează dreptul și obligația eliberării certificatelor (titlurilor) corespunzătoare de către societate. Certificatele (titlurile) asociaților
HOTĂRÎRE nr. 1229 din 23 noiembrie 1990 privind constituirea Societăţii Comerciale cu capital integral străin "Witschi (România) Electronic" -S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107369_a_108698]
-
mediul înconjurător. ... Conținutul autorizației de înființare și de functionare Articolul 52 (1) În autorizația de înființare trebuie să se menționeze: a) numele responsabilului delegat, aprobat conform art. 51; ... b) capacitatea energetică a cărei realizare, reabilitare sau retehnologizare este autorizată, cu situarea precisă a acesteia și descrierea minimala a elementelor caracteristice; ... c) condiționări, limitări și restricții referitoare la materiale, echipamente, instalații, procedee și tehnologii utilizabile; ... d) interdicții și sarcini vizând protecția persoanelor ori afectarea proprietății, a mediului ambiant și a desfășurării unor
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 28 decembrie 1998 privind energia electrica şi termica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122610_a_123939]
-
conținutul servituții, sarcinile, restricțiile și interdicțiile prevăzute la art. 54 alin. (3) și (6). ... (2) În autorizația de functionare trebuie să se menționeze: a) numele responsabilului delegat, aprobat conform art. 51; ... b) capacitatea energetică a cărei funcționare este autorizată, cu situarea precisă a acesteia și cu descrierea minimala a elementelor caracteristice; ... c) condiționări, limitări și restricții privind sursele folosite, continuitatea, niveluri și perioade în funcționarea capacității energetice; ... d) interdicții și sarcini privind securitatea persoanelor, protecția proprietății și a mediului ambiant, afectarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 63 din 28 decembrie 1998 privind energia electrica şi termica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122610_a_123939]
-
comerciale. Va fi finalizat, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultură, urmând că societățile comerciale rezultate să intre în procesul de privatizare. 3. Transporturi În perspectiva integrării în piața internă europeană, România este interesată să valorifice avantajul situării sale la intersecția unor importante coridoare de transport europene: Autostradă Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunăre, legăturile feroviare, rutiere și maritime cu Asia. Strategia de dezvoltare a infrastructurii în acest sector urmărește: - stoparea deteriorării sistemului, prin reabilitarea drumurilor și a mijloacelor de transport
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
Faptul că atât judecătorii, cât și procurorii au calitatea de magistrați, potrivit Constituției, nu are nici o relevanță, de vreme ce rolul și statutul lor - în afara unor elemente comune - sunt totuși diferite, potrivit prevederilor legii fundamentale. Referitor la poziția procurorilor și deci la situarea Ministerului Public în afara puterii judecătorești, se invocă punctul de vedere exprimat de domnul senator Ion Predescu cu prilejul dezbaterilor din Adunarea Constituanta, care, în ședința din 7 mai 1991, sublinia: "Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din puterea judecătorească
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
invazie nu face să varieze așezarea popoarelor care, în anul 1000, sînt, în linii mari, deja fixate. Dacă lăsăm deoparte statul ungar, instalat încă din secolul al X-lea pe malurile Dunării, Europa Centrală și Orientală este domeniul slavilor și situarea acestor triburi fixează, în mare, leagănul diverselor state. Vom evoca aceasta în capitolul următor. Începînd cu secolul al XI-lea, domeniul slavilor cunoaște, mai ales în partea sa septentrională, o presiune crescîndă din partea germanilor. Marii vasali ai împăratului au luat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
afirmă că "actul nu este îndreptat contra Românilor, ci contra țăranilor români și unguri" (Floru, 1923, p. 66). Intepretat anterior ca un atentat juridic la naționalitatea română, în istoriografia critică a interbelicului sensul național lasă locul semnificației sociale. Istoricizat prin situarea sa în universul juridic și politic al epocii, actul este prezentat ca având o semnificație pur socială, de promovare a intereselor nobiliare și de consolidare a piramidei ierarhice. Totodată, personajul excentric al lui Vlad Țepeș este deprivat de originalitate: " Felul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]