2,094 matches
-
Eufrosina (n. Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromâni stabiliți în București. H.-R. și-a început instrucția în grecește, cu un dascăl Alexe, și abia la zece ani învață să citească românește pe o carte cu slove chirilice. La moșie citește Alexandria, numeroase legende religioase și populara carte a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos și Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă. Studiile grecești și le-a continuat la București cu călugărul Naum (poate Râmniceanu
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
JAR ȘI SLOVĂ, publicație apărută la Târgu Mureș, lunar, din aprilie până în octombrie 1937, sub conducerea unui comitet. Redactor este Vasile Netea. Revistă tradiționalistă, J. și s., care continuă „Clipa” (1936-1937), are drept scop lupta „pentru triumful desăvârșit al ideii naționale, pentru realizarea
JAR SI SLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287666_a_288995]
-
Mihai Felea) 53 PRIVINDU-NE CU OCHII CELORLALȚI Cauze ale părăsirii Moldovei de către armeni la sfârșitul secolului XVII (Marius Chelcu) 73 Implicații românești ale bătăliei de la Poltava (Veniamin Ciobanu) 83 „România“ anilor 1854-1856: mărturii străine adnotate (Dumitru Vitcu) 93 CUVINTE, SLOVE, ZUGRĂVELI Elite și societate în Moldova la jumătatea secolului XVII. Precizări metodologice (Cătălina Chelcu) 107 Un nou document cu portretul votiv al lui Miron vodă Barnovschi (Petronel Zahariuc) 117 Influența greacă în cultura română după 1821. Manifestări și tendințe (Leonidas
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I.G. Caragea, Un ofițer austriac despre Moldova pe la 1854, în „Revista Istorică“, nr. 6/1920, p. 115-119; Th. Bucur, Un ofițer al ocupației austriece în Moldova în vremea războiului Crimeii (1854-1857), în „Revista Istorică“, nr. 30/1944, p. 1-12. CUVINTE, SLOVE, ZUGRĂVELI ELITE ȘI SOCIETATE ÎN MOLDOVA LA JUMĂTATEA SECOLULUI XVII. PRECIZĂRI METODOLOGICE Cătălina Chelcu Problematica elitelor, una din marile teme ale istoriografiei actuale, comportă perspective multiple de analiză, în spirit interdisciplinar, așa cum lasă să se vadă studiile întreprinse de istorici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
unei literaturi de mai bună calitate și prin diversificarea tematicii se pierde caracterul de revistă magazin. Gheorghe Tulbure deschide acum primul număr, evidențiind obiectivele redactorilor: „Îndrumători ai spiritelor către frumusețile pure și armoniile superioare ale artei, am dori să așezăm slova românească la locul de cinste. Nu ne paște deci gândul să dăm directive, să creăm curente și opinii literare”. Publicația are colaboratori de pretutindeni, depășind „limitele orizontului spiritual provincial”, cum anunță Gheorghe Tulbure, care evidențiază și orientarea tradiționalistă a F.
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
cu tema Folclorismul nuveliștilor moldoveni, apoi la editurile Cartea Moldovenească, Lumina și Literatura Artistică (aici în calitate de redactor-șef), în fine, la ziarul „Moldova suverană”, ca redactor-șef (1994-1997). Este autorul mai multor cărți de critică: Evoluția prozei contemporane (1978), Revelația slovei artistice (1979), Reflecții critice (1981), în care cultivă critica tematistă cu descrieri amănunțite ale subiectului, adesea plătind tribut sociologismului dominant în epocă. A mai semnat Treptele creației - trepte ale măiestriei, un studiu despre Vladimir Beșleagă (1981), Problema vieții și a
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
a operei lui Ion Druță (1988). A scris schițe și povestiri umoristice, a participat la pregătirea unor culegeri de folclor și ediții ale scriitorilor clasici, s-a manifestat ca traducător. SCRIERI: Brigadirul, Chișinău, 1977; Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978; Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979; Treptele creației - trepte ale măiestriei, Chișinău, 1981; Reflecții critice, Chișinău, 1981; Problema vieții și a creației, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Treptele creației lui V. Beșleagă, „Nistru”, 1982, 12; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
țara reîntregită: „Neamul românesc trece printr-o prefacere uriașă. Aproape cincisprezece milioane de români se vor înfrupta din binefacerile unei vieți de stat comune și din fagurele unei limbi pe care n-au putut-o înăbuși atâtea veacuri de vitregie. [...] Slova românească se va îndrepta de astăzi spre un public larg, felurit, cu adânci deosebiri de cultură. Veacurile de despărțire [...] au pus totuși între noi oarecare stăvilare, îndreptându-i pe unii spre formele culturii germane, iar pe alții spre cultura rusească
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
Neamul românesc pentru popor” (1910-1916 și intermitent în perioada interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea (mai
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
REVOLUȚIA ÎN VERSURI, revistă apărută la Piatra Neamț, neregulat, din mai 1947 până în iunie 1948 (patru numere). Subtitlul este „Caiete de poezie”, iar un număr iese cu titlul „Orașul”. Fiecare număr al acestei publicații e redactat de membrii cenaclului literar Slova nouă și este consacrat câte unui eveniment social-politic: revoluția rusă, răscoala din 1907, proclamarea Republicii, revoluția de la 1848. Semnează versuri Dumitru Almaș, V. Atomulesei, Mircea Butnaru, C. Gavriliu, Lucian Mircea (pseudonim al lui Mircea Borș), George Demetru Pan, H. Mihăescu
REVOLUŢIA IN VERSURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289276_a_290605]
-
și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul bătrânei Moldove, Chișinău, 1974; Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII, Chișinău, 1977; Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
Chișinău, 1975; Neagră-i floarea de cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 177-178. N.Bl.
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
tot ce mai fac... XXIII. DOMNULUI EMINESCU, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016. Nu știu ,,De câte ori, iubito..." de noi mi-aduc aminte," Scria ,,Luceafărul" iubitei prin nori și constelații , ,,Din valurile vremii" vă las slovele-mi sfinte Și -,,Amorul unei marmure" prin zeci de generații! ,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visare Iubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor... ,,Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Șoptindu-i lângă tâmplă: ,,De ce nu vii, de ce nu-mi vii?" Ascult ,,Povestea codrului" cu ,,Făt ... Citește mai mult Nu știu ,,De câte ori, iubito..." de noi mi-aduc aminte,"Scria ,,Luceafărul" iubitei prin nori și constelații ,,,Din valurile vremii" vă las slovele-mi sfinteși -,,Amorul unei marmure" prin zeci de generații!,,Atât de fragedă ..." i-a fost prin stele și visareIubirea scrisă-n plânsul nemângâiat de-un dor...,, Iubind în taină...",, La steaua" lui cerând iertare, Ne-a scris în suflet cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
culci pe o ureche!”, El ți-o întoarce pe o zisă nouă: “E fără noimă vorba asta veche, Căci n-ai cum să te culci... pe amândouă” În zadar, odă femeii! Oricâte cărți poeții-ar vrea să scrie Și-n slova lor, femeia-i cea aleasă, Pădurile n-ar da de-ajuns hârtie - Căci ea, femeia,-i veșnic... ne’nțeleasă. Unui poet care se crede Dumnezeu Deși nu merită cuprinsă-n file, A scris o poezie-n șapte zile. Iar asta
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
tăcut ale mele simțuri vei reciti cu suflet grav, tenace, cu ochi înlăcrimat, ci nu cu gând de critic îngelozit și mut, ca umila-mi ființă s-o vezi cum în iubire zace. de bâjbâita-mi rimă și emotiva-mi slovă să nu te agăți cu mintea, ci inima-mi s-o-auzi cum bate tic-tac-ul nemuririi visat cât am trăit, cântat-am fără spaimă și fără-anume calcul doar dragostea, O, amintește-ți astfel, de mine, așa cum te-am iubit: „A mea iubire
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
bate tic-tac-ul nemuririi visat cât am trăit, cântat-am fără spaimă și fără-anume calcul doar dragostea, O, amintește-ți astfel, de mine, așa cum te-am iubit: „A mea iubire, suflet ce te-ai dus visând mărirea, în ale tale rime, slove și sentimente pure m-ai prea slăvit, Eu citi-voi a ta fire în grandioasa-ți operă ce fură altor poeți scrisul pătat de inima-ndoită și impură.” Referință Bibliografică: Sonet 32 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
întâlnirilor culturale multietnice. Printre Aromânii care ajung în aceste ținuturi mittel-europene este Constantin Ucuta, prelat ortodox stabilit în Poznan (pe atunci, în Prusia meridională). El scrie și tipărește la Viena, în 1797, un fel de abecedar destinat Romano-Vlahilor, scris cu �slove grecești" dar în aromânește, sub titlul (tradus din grecește) Noua pedagogie sau Abecedar ușor spre a învăța pe copiii tineri carte romano-vlahă. Pentru prima oară, de la Constantin VI Porfirogenetul, împăratul cultivat, se alătură numele �Vlahilor" de romanitate: Aromânii devin Romano-Vlahi
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
1938, 2; George D. Râncu, „Moartea locotenentului Fulga”, „Chemarea” (Iași), 1938, 189; Stelian Popescu-Segarcea, „Moartea locotenentului Fulga”, „Progresul”, 1939, 65; Paul Popescu [Constantin Crișan], „Moartea locotenentului Fulga”. „Ramuri de stejar”, „Orientări”, 1940, 10; Emil Nistru, „Pe altarele patriei ard candeli...”, „Slova noastră”, 1941, 1; Const. Gh. Popescu, „Pe altarele patriei ard candeli...”, „Îndrumătorul nostru”, 1942, 1-2; Scrisoare de la Elena Stamate. 1980, ADLTR, S-57; Scrisoare de la Mihail D. Havriș. 1980, ADLTR, H-14. C.T.
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
în Siberia până în 1964. După ispășirea pedepsei trece Prutul și funcționează un timp ca profesor la București. Debutează la revista „Vulturul”, în 1921, iar editorial cu placheta Din timpuri de urgie, apărută în 1930. Scrie în „Cuget clar”, „Gând și slova olteneasca”, „Gândul neamului”, „Grâi moldovenesc”, „Ion Maiorescu”, „Itinerar”, „Luceafărul literar”, „Prepoem”, „Scânteia” (Gherla), „Statu Palmă Barbă Cot” ș.a. În volumele lui de versuri S. cultiva, în spirit modern, mai multe formule poetice, demonstrând un proteism stilistic pe care caută să
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
să fac pasul? Cuvântul? - Nu pot să-l prețuiesc atât de mult! Altfel va trebui să-l tălmăcesc Dacă de spirit eu ascult. Stă scris: La Început a fost Ideea. Dar cântărește bine-ntâiul rând, Ca pana să nu fugă, slove goale așternând. Ideea e, ce-nfăptuiește și creează totul? Ar trebui să scriu: La Început a fost Puterea. Dar iată că scriind sunt Îndemnat Să nu fac nici aici popasul. Din ce adâncuri vine șoapta? M-ajută duhul și-mi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe (1939), Daruri pentru cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri de oarecare efect la început. Discret, își fac loc și
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
talent autentic și sigur”, S. aduce mărturia unei firi sensibile, fruste, care simte imperios nevoia de a se manifesta, într-o încercare de terapie prin poezie. SCRIERI: Pași spre lumină, București, 1935; Tablouri și cântece din călătoria mea, București, 1938; Slove desculțe, București, 1939; D. Th. Neculuță, București, 1940; Daruri pentru cocioabe, București, 1944; Poeme de ieri și de azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Ion Bănuță
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
SLOVA NOASTRĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
o gură de tun..., Chișinău, 1970; Camertonul pierdut, Chișinău, 1972; Omul de încredere, Chișinău, 1974; Din carnetele scriitorului, Chișinău, 1977; Scrieri, I-II, pref. H. Corbu, Chișinău, 1979. Repere bibliografice: A. Sadovnic, Maturitate, Chișinău, 1967, 315-325; Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 196-200; Vasile Coroban, Samson Șleahu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 603-612; Ion Racul, Literatura și viața poporului, Chișinău, 1973, 191-211, 275-287; Andrei Hropotinschi, Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979, 142-159; H. Corbu, Scriitorul și procesul literar, Chișinău, 1980
SLEAHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289722_a_291051]