1,987 matches
-
modernă și chiar o garnitură de birou pe măsură. Am început tot mai frecvent și mai serios să conspectez cărțile tatălui meu, accesibile mai cu seamă după ce am reușit să citesc în franceză. Se găseau acolo, în afară de clasici, de lucrări social-politice și de istorie ori din domeniul juridic, romane franceze „moderne“ ce - din instinct, se vede - le-am desconsiderat ca literatură prăfuită. Dar din această modernitate care încă atunci era de mult trecută, mi-au rămas numele unor autori și câteva
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
populației și așezărilor, o înviorare a meșteșugurilor și schimburilor economice, dar numai pe văile periferice Colinelor Tutovei (Siret și Bârlad), căci "interiorul Colinelor rămâne complet rural" (P.P.); > În feudalismul târziu (secolele 18-19), când în Țările Române au avut loc evenimente social-politice importante ca Reforma lui C-tin Mavro-cordat din 1749, cu desființarea robiei-iobăgiei și deci eliberarea țiganilor de pe moșiile boierești sau mănăstirești, Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, cu îndepărtarea domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sclipitoare, creatoare de metode, fiind considerat maestrul Greciei antice. La acest gânditor, speculația naturalistă s-a reunit cu mistica și a fundamentat o reformă conceptuală, moral-religioasă. A fost continuatorul gândirii religioase a lui Orfeu, pe care a aplicat-o condițiilor social-politice în care a trăit. Înainte de a-și fi lansat concepțiile despre lucruri și suflet, Pitagora a călătorit prin întreaga lume greacă. Și-a dobândit și dezvoltat cunoștințele matematice pe când a fost în Egipt. A mai călătorit în Africa și Asia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Galton și-a făcut un cap de pod din investigațiile sale îndreptate spre descrierea caracterelor care diferențiază oamenii între ei. A făcut acest lucru chiar cu riscul ca teoria sa să ajungă suport pentru unele teorii și sisteme de instruire social-politice reacționare. Obiectivele propuse de el spre cercetare erau generoase și larg împărtășite, fiind îndreptate spre descoperirea talentelor. Deși în final a recunoscut și el că modul în care se realizează perfecționarea caracterelor comportamentale este o problemă cu totul diferită de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
plaseze cu abilitate de partea ei. O astfel de persoană mi-ar fi implicit un confrate de suferință, pentru apărarea valorilor familiei, a iubirii frumuseților naturii, a sacrificiului pentru atingerea unor sclipiri de reușită estetică, chiar având un crez moral, social-politic, diferit de al meu. Oricine altcineva dacă intră în sufletul meu va fi acolo asemenea unui corp străin, care mai devreme sau mai târziu mă va trăda, îmi va infecta spiritul, îmi va deregla bunele mele relații cu familia, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Ardeleanu. Mihaela MOCANU este cercetător științific în cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar Domeniul Socio-Uman al Universității "Al.I. Cuza" din Iași. După studii de Filologie și masterat în Literatură Comparată și Antropologie Culturală, obține titlul de doctor în Filosofie și Științe Social-Politice cu teza Analiza semiotică a limbajului politic eminescian. Domenii de interes: semiotică, filosofia limbajului, eminescologie, hermeneutică literară. Semnează studii și articole în reviste științifice și este coautoare a volumelor: Limbajul poetic eminescian. Concordanțele prozei antume (2009), 150 de ani de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și la specificul limbii de lemn în cadrul analizei stilului publicistic. Indicând două componente de bază în cadrul stilului amintit: una informativă și alta propagandistică, Dumitru Irimia subliniază că în cazul comunicării publicistice "emițătorul transmite informații și aspiră să consolideze diferite convingeri social-politice și ideologice"78. Ponderea celor două componente este variabilă și poate să ajungă la reducerea la zero a conținutului informațional. Urmărind modul în care se manifestă exigențele generale ale discursivității performative la nivelul discursului politic, Constantin Sălăvăstru realizează o descriere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este rațională, pe când argumentarea politică este preponderent persuasivă. Atât discursul filosofic, cât și cel politic propun norme și valori, numai că cele filosofice privesc existența umană în general, în timp ce valorile și normele politice privesc, preponderent, ființa umană în ipostaza ei social-politică, implicată în relații de putere și de influență politică"88. Caracterul subiectiv, generat de adoptarea unei atitudini față de conținuturile prezentate, reprezintă o altă trăsătură a limbajului filosofic care îl apropie de limbajul artistic. Ioan Oprea distinge un subiectiv ontologic, relativ la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de factori lingvistici, vizând raportul limbaj comun-limbaj specializat. Istoricitatea limbajului determină mutații consistente, atât la nivelul variantelor înregistrate, cât și la nivelul trăsăturilor fiecărei variante în parte. Identitatea limbajului politic, ca reflectare a raportului dintre esența ființei umane și organizarea social-politică a existenței sale, se construiește prin raportare la dimensiunea pragmatică, care guvernează manifestările discursive din câmpul politicii, prin fenomenul specific de resemantizare, de reconstrucție a referențialului politic, potrivit intereselor emitentului. În ciuda apropierilor pe care le înregistrează față de limbajul publicistic sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicației. Regăsim în paginile Curierului considerații politice asupra problemei românilor de pretutindeni, articole vizând chestiunea evreiască precum și observații lucide asupra politicii externe. Referindu-se la activitatea poetului din această etapă, D. Vatamaniuc apreciază: "Eminescu intră în presă cu o concepție social-politică definitiv formată și activitatea și-o desfășoară pe câteva coordonate tematice: statul și organismele sale, administrația și instituțiile statului, formele de guvernământ, spațiul geografic și istoric al comunității noastre naționale, viața culturală și artistică"207. Un spațiu extins este dedicat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să renunțe mai devreme la o lume în care "nu toate erau la locul lor". 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii Apariția relativ târzie a presei politice românești, la începutul veacului al XIX-lea, este justificată de condițiile social-politice din Principate. Sub impactul imperativelor politice ale vremii și al modelelor publicisticii europene, necesitatea editării unor jurnale cu tematică politică se face resimțită mai întâi în Transilvania, aflată sub dominație străină și ulterior în celelalte principate. Dacă în Moldova primele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scopul de a evidenția, prin contrast, avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de guvernare în parte. Vorbind despre unitatea și organicitatea publicisticii eminesciene, D. Vatamaniuc susține că: "Eminescu intră în activitatea publicistică în 1870, în epoca studiilor universitare, cu o concepție social-politică definitiv conturată și nu vom constata abateri de la ea pe întreg parcursul gazetăriei sale"299. Așa se explică constantele la nivel tematic, care străbat ca un fir roșu întreaga publicistică eminesciană, dincolo de accentele sesizabile într-o etapă sau alta a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
între ironia mușcătoare și satira vehementă a tarelor unei lumi în care prea multe lucruri nu sunt așa cum trebuie. 4.4.4. Istoricul Prin activitatea pe care o desfășoară vreme de peste șapte ani pe tărâmul publicisticii, Eminescu devine cronicarul evenimentelor social-politice din epocă, iar articolele sale reflectă momente esențiale din istoria României. Statul și organismele sale, administrația și instituțiile sociale, formele de guvernământ, spațiul geografic și istoric al poporului român, viața culturală și artistică din veacul al XIX-lea dobândesc expresie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instituțiile sociale, formele de guvernământ, spațiul geografic și istoric al poporului român, viața culturală și artistică din veacul al XIX-lea dobândesc expresie în publicistica eminesciană, constituită în adevărat document istoric al epocii. Eminescu își începe cariera jurnalistică în climatul social-politic din Imperiul Austro-Ungar, într-o perioadă în care se intensifică luptele pentru independență națională, a popoarelor aflate sub dominație străină. Datele istorice se împletesc în scrisul jurnalistului cu dimensiunea idealizantă a trecutului, cu poetizarea calităților țărănimii și cu supralicitarea virtuților
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sale trecutul ca un paradis, un trecut în fața căruia prezentul intră într-o epocă a umilinței naționale, a fatalității și a dezumanizării"350 apreciază Joachim-Peter Storfa, cu privire la evaziunea imaginară a gazetarului în spațiul compensatoriu al trecutului istoric. Reflecție a concepțiilor social-politice ale gazetarului, publicistica eminesciană este ancorată în prezentul referențial, pe care îl zugrăvește prin relatarea principalelor evenimente de pe scena politicii interne și internaționale. Regăsim prezentate în articolele poetului lupta pentru independență a poporului român, condițiile impuse României ca preț al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare, își găsește manifestarea deplină în cadrul articolelor jurnalistice, având ca scop susținerea concepției social-politice a gazetarului. Limbajul publicistic eminescian are o cadență interioară care își trage sevele din perechile de rime care punctează textele, din exprimarea anaforică și din jocul de cuvinte pe care îl exersează gazetarul, în căutarea celor mai potrivite mijloace de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
siguranței și stăpânirea deplină a limbajului publicistic, distingându-se prin detenta tematică și prin rafinarea mijloacelor de expresie. În calitate de redactor, redactor șef și responsabil cu partea politică la publicația conservatorilor, Eminescu desfășoară o intensă activitate editorială făcând dovada unei concepții social-politice bine închegate și a refuzului oricăror constrângeri ideologice 510. În noiembrie 1888, cu doar un an înainte de trecerea în neființă, poetul revine pe tărâmul jurnalistic, prin colaborarea la România liberă și Fântâna Blanduziei. Articolele editate acum configurează epilogul carierei jurnalistice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
V.Băcăuanu, Al.Ungureanu în lucrarea, ,Județul Iași”, abordează aspectele și problematica populației, a așezările umane și a economiei județului . I.Șandru și P.Poghirc, în lucrarea, , Repartiția geografică a populației județului Iași”(1978), analizează factorii naturali, economici, istorici și social-politici,ce condiționează procesul de populare a unui teritoriu, în care se regăsește și comuna Șipote. In teza de doctorat, ce sintetizează aspecte uman-economice ale Câmpiei Moldovei intitulată „ Câmpia Moldovei studiu geografico-economic”(1985), V. Nimigeanu analizează, în timp, complexitatea fenomenelor geografice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
UMANĂ II.1. Componentele cadrului natural și rolul lor în apariția și continuitatea procesului de umanizare Procesul de populare a unui teritoriu înregistrează forme diferite în timp și spațiu, în raport de un complex de factori : naturali, economici, istorici și social-politici. Dintre aceștia, factorii naturali au jucat un rol apreciabil, deoarece cadrul natural a servit drept suport așezărilor omenești, având un rol important atât în formarea acestora, cât și în evoluția lor ulterioară. Așadar, relieful este un element primordial al condițiilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
densitatea populației (I. Șandru, I.Poghirc 1978),remarcându-se totodată discordanța dintre potențialul redus al resurselor naturale și sporul natural ridicat. Aceasta a determinat și emigrarea forței de muncă din mediul rural,ce avea o slabă echipare teritorială. Așadar, condițiile social-politice și istorice au determinat o instabilitate în rețeaua de așezări și răspândirea diferențiată a potențialului uman. Influențând evoluția așezărilor,condițiile socio-economice au imprimat și comportamentul demografic al populației acestor așezări, caracterizat printr-o evoluție,,ezitantă”, cu fluxuri și refluxuri de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sine arată integrarea totală în societatea românească a conaționalilor de peste Prut. Se oferă, astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții de participare în toate sectoarele vieții gratitudine”. Opera sa o continuă succesorul său I. Timofte, contribuind aici cu 9 titluri. 4 social-politice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916), C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit primele cunoștințe de carte în satul natal. Apoi a plecat la Chișinău, unde a urmat cursurile liceale. Epoca de tinerețe a fost marcată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
al lui C. Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtați ai tinereții sale aventuroase în pagini de reală creație literară. Deși a rămas la nivelul unui intelectual revoluționar-democrat, cu orientări radicale până la sfârșitul vieții sale, prin concepția sa social-politică, prin tezele pe care le-a susținut cu privire la dezvoltarea economică și socialpolitică a țării, C. Stere s-a situat în rândul figurilor luminoase de patrioți și gânditori ai poporului român, care a militat pentru înfăptuirea unor transformări cu conținut social-democratic
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
față de dogma creștină a mântuirii, cele cinci demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate forme contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Problema solidarității și a sensului în societățile post-seculare este reluată de Ionuț Popescu în textul său despre credință, coeziune socială și destrămarea identităților colective. În societatea modernă secularizată, coeziunea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru el? Este posibilă reîntoarcerea la tipul de discurs promovat de sociologia interbelică, adică sărirea momentului de "uitare" și recuperarea lucrurilor, știind că uitarea a fost consecința unui accident istoric și nu a derivat din operă, adică ținând de contextul social-politic în care opera s-a produs? Orice formulă de restituire presupune reconstituirea darului primit, consemnând ceea ce Derrida numește "travaliul doliului". Doar astfel cei care au murit pe nedrept ar beneficia de un act de justiție care ar asigura ordinea simbolică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]